3,223 matches
-
virtuali, care ucid spiritul și mintea, după și trupul asemenea unui piton silențios. Dacă nu aveți bătrâni, era o vorbă din popor, atunci să ii cumpăram. Lăsați tablele și păcănelele, lăsați kitch-ul și pudrele toxice, lăsați egoismul și cocotele virtuale, lăsați șpaga din spitale, biserici și morminte. Nu am văzut morți educați în viață, dar am văzut bogați și săraci morți în cutremure sau prin ambulanțe, am văzut morți la urgențe cu mâinile întinse către doctori, iar doctorii, nu toți, cu
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
consolă Muzică lunară deformată-n cârlige Algebrice umbre legate de funii - Strâns înfășată-n olandă-apretată pe-un munte din sticlă Julia May simțea clădiri din fier clădiri din cărămidă peste parcul presărat cu lămpi electrice și excrement aviar Strâns înfășată lăsată să se-nmoaie-n răsuflarea albastră Strâns înfășată nea în mâini diafane cu miros de alice Julia May vedea gălbenuș sub un castron de sineală umbre de ființe trezite în orașul ei de himeră cu uși din stejar casă fără
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
vise chema pe Julia May Retrase în mijlocul pădurii părăsite puterilor divine două făpturi din sticlă doi bărbați din argilă două femei din porțelan doi copilandri din flori într-o canoe fictivă la pescuit de himere Canoe din nuiele fermecate Canoe lăsată ofrandă și descântec să împace puterile divine la dănțuitul soarelui prin câmpuri. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Paiață prin cenzura de măruntaie Se știe unde suntem Implanturi pe animale de casă, Implanturi pe oameni Ne măsoară
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
suntem membrii Bisericii lui Hristos, pe care, potrivit asigurărilor Sale, nici porțile iadului nu o vor birui!... Vorbind, aici, de primenirea duhovnicească, ne referim la purificarea noastră duhovnicească ce trebuie să urmeze și să împlinească, în mod integral, învățătura Bisericii lăsată nouă moștenire de către Mântuitorul Iisus Hristos, Care, prin glasul Scripturii și al Sfinților Părinți, ne arată nouă calea (unică și autentică) ce duce la mântuire, parcurgând drumul de la „Chip” la „Asemănare”, adică de la „Biserica luptătoare” spre „Biserica Triumfătoare” a Împărăției
DESPRE PRIMENIREA DUHOVNICEASCA A TINERILOR IN HRISTOS, PRIN BISERICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349067_a_350396]
-
Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului când s-au fumat toate țigările ai rămas doar o fereastră prin care femeile frumoase și-au privit trupul atât de turistic și au plecat precum o apă lăsată să curgă spre noapte pentru tine a rămas uitat un cearcăn sub ochi un vis cu ușa deschisă o șuviță dolce gabbana de albă și un rid ca o tăietură pe coajă de mesteacăn Referință Bibliografică: vreme de zi / Vasile
VREME DE ZI de VASILE PIN în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349147_a_350476]
-
duhovnici ca Iustin Pârvu, ca Arsenie Papacioc, pe Teofil Părăianu, pe Adrian Făgețeanu, pe tot ce avem. Adică pe module de autentic. Nu pe hora unirii ecumenice. Pentru că îi smintim și pe ăia, ne smintim și pe noi. Tradiția trebuie lăsată așa, pe gestul apostolic creștin. Dacă i se întâmplă ceva papei, patriarhul nostru ia atitudine în mod public. Dacă i se întâmplă ceva patriarhului nostru, papa ia atitudine. Așa cum a fost cu Ioan Gură de Aur când papa Inocențiu al
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
Iar un copil, vecin al nostru a murit sub ochii mei când a dat foc unei bombe. - Cum așa, a dat foc? - Păi, descoperise el bomba asta mai demult, dar era prea grea s-o urnească din loc. Iar de lăsata secului ne-am adunat noi pe furiș mai mulți copii să esplodăm bomba. Și am adunat în jurul ei un morman de vreascuri și i-am dat foc. Da am așteptat și am tot așteptat și bomba nu mai esploda. Și
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
tu? îl întrebase Klesch. Da parcă ziceai că nu ai prieteni. Că singurul prieten al tău îți este câinele. - Da, așa e, da câinele nu îl luasem cu mine. De dus, m-am dus și eu cu gloata, că era lăsata secului și lumea era pusă pe șotii. Așa e obiceiul pe la noi!... - Da de ce nu ai tu prieteni?... l-am întrebat atunci. - Păi, mi s-a dus buhul că-s mușcăcios. - Cum?... - Mușcăcios. Mușc ... - Ce muști? - Pe oricine dă în
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
să cadă pe timpuri care vin. Din tot ce este azi, nimic n-o să mai fie... Pustiu, și morți, și lacrimi, și noi... cu-același chin. Iar ei, vor fi plecați... și n-o să le mai pese. Din rănile-ți lăsate, în alte părți de lume, Și-au dus pe sub ascuns, averile imense. Ascunși vom fi și noi... ca nație și nume. Vin astăzi în genunchi, la tine, sfântă țară Și-ți jur, că n-am să-i iert nici dincolo de
ÎN AUR STRĂLUCIND, PE FRUNTEA TA, COROANA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348595_a_349924]
-
de sânge zona pupată datorită vidului creat. Dacă și soția vrea „mare și tare” spre a avea și ea un orgasm să pupe. Cu insistență. Și să lase soțul să facă viceversa, chiar cu repetir. Asta, bineînțeles înainte de ... Mintea trebuie lăsată „acasă” când ne ocupăm de trup. În jocurile de amor care pregătesc însămânțarea unui nou bebeluș dulce și drag, imaginația are o mare importanță și nu trebuie îngrădită în nici un fel de judecată sau prejudecăți. Am pregătit multe foi cu
BĂTĂLIA DINTRE MINTE ŞI TRUP de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348558_a_349887]
-
ce, la greu, / Să poată fi călcată de ceilalți următori, / Ce-aminte să-și aducă de tine-adeseori.// Se moare în trăire de n-ai lăsat nimic, / Uitat vei fi-n vecie când numele ți-e mic, / Te-nvrednicește-n fapta lăsată moștenită / Și nu-n averea strânsă, ce iute-i risipită. // Lăsați în urmă fapte mereu nepieritoare, / Și-al vostru nume fi-va în glorie și-onoare, / Atâta de-o rămâne din viața cea trăit / Veți veșnici, de-a pururi, în
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
celor care spun deschis că vor să plece din țară, oricum nici ei nu știu ce vor dar cel puțin au identificat ce nu vor, să sfârșească precum proprii părinți, brilianți, copleșiți de dezorientare, învârtiți în celebrul cerc al copilăriei și după lăsați să penduleze amețiți în speranța că își regăsesc direcția. Asta a făcut schimbarea din ei. Au rămas cu tinerețea mâncata de cozile la ouă, carne, pâine, lapte și cu maturitatea că dilemă în căutarea răspunsului la întrebarea unde au greșit
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IV de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348623_a_349952]
-
meu, s-a omorât. A murit Ghițăăă... Se oprește, sughiță de câteva ori și continuă la fel până în curtea interioară. Încep să se deschidă uși, ferestre, alți ochi pândesc curioși pe după perdele. - Ce e, ce s-a întîmplat? Pe ușa lăsată deschisă pătrunde baba Leanca vecina de palier, cântărește situația dintr-o privire și o acceptă cu interes. Ghiță încă se mai legăna ușor în ștreang și cu coada ochiului o urmărește vigilent. După cum se uită cotoroanța în toate părțile, asta
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
la Montreal într-o cameră, să nu uiți! Acea disperare a lui Titi era justificată, pentru că el, performerul sportiv al unor vremuri trecute, băiatul de doctor, căruia nimic nu-i lipsise, se trezise într-o lume nouă, diferită de cea lăsată acasă, în care, neavând o meserie era nevoit să se descurce cum putea... Dar era harnic și nu se dădea la o parte atunci când era vorba de muncă. Cum nu se putea să se încheie o discuție cu nea Mitică
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
Toate Articolele Autorului Așa cum știm cu toți, teribil e fumatul, Vorbesc de sănătate, bani arși pe țigarete, Iar dac-ar fi să-l lași ... m-apucă și oftatul, Chiar după ani, și-n vis, ajungi să ai regrete; De douăzeci lăsat, io care n-am aprins Țigară sau chiștoc ... să nu vă povestesc(!) Pun bila jos, în pat, și-asear' cum stam întins Ajung, prin ce noroc, în iad să mă trezesc: La bar era deschis, non-stop, fără mișto, Iar blondele-au
EFECTUL MORTAL AL FUMATULUI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349305_a_350634]
-
e căutată, pitorescul și plastica sunt foarte apăsate, adesea gradate în chip fericit, mergând până la un realism brutal”( J. Bayet). „Tristele” sunt elegii în care poetul își deplânge amarul zilelor petrecute în exil, apăsat de singurătate, de dorul după cei lăsați acasă, de cerul veșnic senin al Italiei. În acestă operă este primul poet care descrie trecutul nostru, meleagurile, clima, oamenii și pe vechii sciți. De aceea eu consider că orice Istorie a literaturii române ar trebui să înceapă cu acest
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
clădit până la doar douăzeci și cinci de ani o biografie de piatră rară, căreia-i este propriul șlefuitor. E o frumoasă fată, cu zapis de frumusețe din partea juriului Festivalului Național „Cântecele Oltului”, 2010, dar mai cu seamă, neasemuit de frumoasă în ochii lăsați pradă mirării, ai spectatorilor iubitori de muzică populară, căci Elena-Daniela Cuculici alătură într-o indestructibilă armonie, plăcuta voce muzicală cu superbitatea corporalității unei fete pentru care mândrii de altădată, ca să-i fie miri, i s-ar fi strecurat în suflet
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
personală despre viață și univers. Ca într-o simfonie a naturalității poetice, poemul începe direct, mărturisind credința în puterea tutelară asupra existenței materiale : Există un Tu”, adică există Dumnezeu care ”(...) pășește tăcut/către fiecare privire/către fiecare pas/și drumul lăsat/în urmă/devine lumină”; apoi ne poartă în ideea Infinitului ca ”(...) o gândire/o stare a minții/(...) Făcând loc/Luminii/Ca-n ziua dintâi.”, mai apoi atenția o focalizează asupra Omului ”(...) cu sufletul Infinit/ În infinitul/Tău”, urmând Lumina, Cosmosul
VICTORIŢA DUŢU ŞI FILOZOFIA CREDINŢEI de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349887_a_351216]
-
și înghit adevărul, ce mâine te doare, văzând iar lumina, ca viciul s-o stingă, să-ți toarne eterul. Părul albit îl mângâie asfințitul, plânge corbul ce se zbate în păcate, penele negre îți acoperă trupul, putrede amprente în urmă lăsate. Nu mai contează o credința sfidată, doar umbra și viciul te stăpânește, croncăne corbul născut încă o dată, în iadul ce astăzi în tine înflorește... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Umbra și viciul... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
UMBRA ȘI VICIUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349942_a_351271]
-
1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Tu, țara mea! Te port în suflet și în gând, Te port în inima-mi ce geme Când trec hotarele plângând Și las în urmă doar blesteme. Tu ești al moșilor pământ Lăsat, ca moștenire sacră, Cu obiceiuri și-al lor cânt Statornicite-n astă vatră. Tu-mi dai putere să trăiesc În aspre vremi de sărăcie, Când peste granițe muncesc, Lăsând în lacrimi sfânta-mi glie. Tu-mi dai chemare să revin
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
vede bucuria și starea de a face acuarelă. Se vede bine starea culorilor; nu sunt puse în exces, dar nici lipsite de cantitatea culorilor, tocmai spre a face bine ochiului ce le privesc. Acuarela pusă pe hârtia umedă, îi trebuie lăsată libertatea să se extindă până unde vrea și cât vrea . Acuarela, cere libertate ! Flori și peisaj - este un titlu care împacă pe toată lumea. Florile de vrei te încarcă pozitiv, îți dă acea stare de mult bine, te vindecă terapeutic prin
EXPOZIŢIA; FLORI ŞI PEISAJ ACUARELĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344560_a_345889]
-
Ori, de nu ne-am duce prea departe, față de ceea ce avem în ograda noastră, îl găsim pe Marele nostru Poet, Eminescu, care spune atât de frumos cum încep a se înalță gândurile spre înalt, în poezia să: Singurătate Cu perdelele lăsate, Șed la masa mea de brad, Focul pâlpâie în sobă, Iară eu pe gânduri cad. Stoluri, stoluri trec prin minte, Dulci iluzii. Amintiri Târâiesc încet că greieri Printre negre, vechi zidiri, Sau cad grele, mângâioase Și se sfarma-n suflet
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
ca mine,/ Că nici poarta, nici ocolul/ Nu vă mai stâmpără dorul./” În cântecul „Sălcuță cu crengi lăsate” apare contrastul dintre satul natal unde a avut parte de iubirea și înțelepciunea părintească și străinătatea plină de răutate: „Sălcuță cu crengi lăsate/ Cât aș vrea și nu se poate/Să mai fiu copil în sat/Să-mi trăiesc viața cu drag/ La măicuța în ocol/ Să nu știu ce-i ăla dor./ De-acasă când am plecat,/Măicuță, m-oi învățat/ Să pun sama
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de gradul doi Desenatul florilor pe colțul ziarului, pe șervețelele de hârtie, în aer, în podul palmei, în oglindă, în minte, până când una din ele, una singură prinde viață și mi se apleacă la ureche Vă rog, vă implor domnilor lăsați-mi această favoare: e floarea care îmi dictează la ureche toate poemele într-o desăvârșită liniște de gradul trei! Referință Bibliografică: Liniștea de gradul trei / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi
LINIŞTEA DE GRADUL TREI de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348054_a_349383]
-
norma după care poți s-ajungi unde poftești! Ș-apoi, ca să n-ai mustrare, nici vreodată să roșești, Înainte de-a purcede pe-ale crimei negre căi, Cearcă-ți sabia în gâtul conștiinței tale-ntăi! Asta-i lecția pe care o lăsați posterității! Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății, Și de oameni, și de țară, și de tot ce-i sfânt pe lume! Peste veacuri depărtate vor pluti a voastre nume, Și vor spune că sub soare
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]