2,387 matches
-
mintea mea nici nu poate să rabde Pe sub finnța mea se strecoară Roadele pămîntului sfîșiat de ploi Nu pot fi cuprinse în cuvinte Sentimentele spălate-n noroi Pe lînga ființă mea trec epocile docile Aservite ideii de eternitate Auzi cum lătra cîinii la lună Sastisiți de atîta voluptate Și pe de dincolo de ființă mea Se spulberă imperiile toate Nu mai rămîne din ele decît un semn Scrijelit doar atît cît se poate Și ocolindu-mă, nedîndu-mi nici un semn, Diamantele se amestecă
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
Și revenim la statul drept cu greu, Mereu râvnit ai fost pământul meu, Cu soarta ta mereu pecetluită. Mereu a fost un Om din colb să te ridice Cu pieptul cât un munte, dușmanii neiertând, Acum căței te muscă, te latră, și te vând Le va veni răsplată de n-o s-o poată duce. Referință Bibliografică: Române... / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > POEME IN STROPI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului o melodie - fluieratul mierlei de astă vară... Un câine latră - Să fie frunza pentru pământ povară sau dar... toamnă-n oglindă - dezgolite pădurile precum o femeie tăcerea pădurii - să întrerup galopul gândului slobod un țipăt fluierat de copil - sărind în două picioare căluțul de lemn râzând ca un copil mă
POEME IN STROPI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356006_a_357335]
-
parfum și zumzete. *Lume pestrița. Iar s-au adus haine vechi la Taica Lazăr. *Păsărica în cutiuța magică - fotograf la minut. *Pe Strada Blănarilor cârciumioara La Iancu. Hanul cu Tei. *Stradă Scaunelor numai breslași - case cu veleități. *Un câine negru lătra strident. spaimă șalavaragiilor. *Zarzavagii, vânzători de castane strigându-și marfă. *Felinarul Roșu. Fete vopsite strident. Meserie veche. La Cuțarida căței jigăriți cu covrigi în coadă. *Lipscani. Raiul dughenelor. Evrei și gablonzuri. *Podul Târgoviștei. Epicentrul bombardamentelor. *Loc de adunare obșteasca. Să
PRIN CAPITALELE LUMII. HOINĂRIND PRIN BUCUREŞTII DE ALTĂDATĂ. SECVENŢE CINEMATOGRAFICE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356009_a_357338]
-
Norea statornicie - de zeci de ani același cuib de rândunici Locul III - Livia Ciupav Felinarul stins - doar luna și liniștea greierului Mențiune - Maria Tirenescu Motanul negru urmărește frunzele... poc! o castană Etapa 54 - 1 XII 2008 Locul I - Livia Ciupav Lătrat de câine - zdrențuită de viscol sperietoarea Locul II - Henriette Berge Cerul de iarnă- stelele s-au coborât în ramuri de brad Locul III - Corneliu Traian Atanasiu cenuși peste tot - doar volburi de curpen țes încă lumina Mențiune - Dan Norea furtună
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
23 III 2009 Locul I - Corneliu Beldiman intersecție - o fată cu zambile și ultimii fulgi Locul II - Ioan Marinescu-Puiu Vrabia moartă - în palma copilului mălai și vise Locul III - Valeria Tamaș Nimeni pe drum - sub clar de lună câinele-și latră umbra Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu paingu-n hamac - andrelele bunicii împletesc vremea Mențiune - Victoria Chitoveanu Concert de mierle - mugurii castanului gata să crape Referință Bibliografică: Romanianhaiku / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
Orizont > Selectii > NEW YORK LYRICS Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cântecul stelelor Aș plânge uneori acasă lângă vatră, Atâta-nstrăinare nu mai pot să duc; Aud în curte iară câinele cum latră Și simt mirosul frunzei din bătrânul nuc. Destinul meu de gheață ce-l țin între gingii, Aș vrea să-l tac etern alături de mămica. Eu simt că viața este o cursă de-agonii, Cu visele aprinse însemnând nimica. Îmi pun
NEW YORK LYRICS de STELIAN PLATON în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356021_a_357350]
-
Acasa > Orizont > Selectii > POEME Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului Cântecul stelelor Aș plânge uneori acasă lângă vatră, Atâta-nstrăinare nu mai pot să duc; Aud în curte iară câinele cum latră Și simt mirosul frunzei din bătrânul nuc. Destinul meu de gheață ce-l țin între gingii, Aș vrea să-l tac etern a/lă/turi/ de mămica. Eu simt că viața este o cursă de-agonii, Cu visele aprinse însemnând
POEME de STELIAN PLATON în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356054_a_357383]
-
un strop mai beau. Se așează pe ghizdurile fântânii, prinde găleata, cu sfială își umezește degetele de la mână, apoi se răcorește pe față) Mă stropesc cu apă rece, Leana mea, (Bârrr!) Mahmureala începe-a trece. (He-he...) Câinii mă cunosc, nu latră... Că-nvățai groapă cu groapă. Treaz dacă aș fi, se pare, Aș cădea... (merge bălăbănindu-se) nu-i de mirare. Dar om beut, așa cum sunt, (se hlizește) Gropile nici nu le-ating. (Chiuie prelung) Uite-mă-n mijloc de stradă
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
tot ce ne-a promis, a rămas precum a zis: lumină, străzi asfaltate, câinii să-i ducă departe, ca s-avem precum era, beznă neagră-n mahala. GHEORGHE: Să n-aibă norocul meu, Să cadă în gropi mereu, Să-l latre câinii întruna, Mândre să n-aibă nici-una. (O zărește pe Flaorea) Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine... Și la Cristos mi se-nchină. FLOAREA: Doamne!... Luna fău-o mare, Să lumineze-n
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
-o (prelung) vadă!. (rugător) Fântânile să găsească... Să bea apă, să-l trezească. GHEORGHE: (declamativ)Dumnezeu, ruga i-ascultă!... Dar apă nu beau prea multă. Cum să beau? Să ruginesc!... Păi, nu vreau să scârțâiesc. Câinii dacă-i scol, mă latră... (un „hâc!...” ascuțit) Și-o să trezesc strada toată. FLOAREA: (Îl prinde de mână să nu cadă) Gheorgee, Gheorghe, ce făcuși!.... (dând din cap) Iar fusăși de te pliși? Băutura, arz-o focul!... Asta ți-a mâncat norocul. GHEORGHE: Floare, norocul
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
un strop mai beau. Se așează pe ghizdurile fântânii, prinde găleata, cu sfială își umezește degetele de la mână, apoi se răcorește pe față) Mă stropesc cu apă rece, Leana mea, (Bârrr!) Mahmureala începe-a trece. (He-he...) Câinii mă cunosc, nu latră ... Că-nvățai groapă cu groapă. Treaz dacă aș fi, se pare, Aș cădea ... (merge bălăbănindu-se) nu-i de mirare. Dar om beut, așa cum sunt, (se hlizește) Gropile nici nu le-ating. (Chiuie prelung) Uite-mă-n mijloc de stradă
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
tot ce ne-a promis, a rămas precum a zis: lumină, străzi asfaltate, câinii să-i ducă departe, ca s-avem precum era, beznă neagră-n mahala. GHEORGHE: Să n-aibă norocul meu, Să cadă în gropi mereu, Să-l latre câinii întruna, Mândre să n-aibă nici-una. (O zărește pe Flaorea) Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine... Și la Cristos mi se-nchină. FLOAREA: Doamne!... Luna fău-o mare, Să lumineze-n
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
-o (prelung) vadă!. (rugător) Fântânile să găsească ... Să bea apă, să-l trezească. GHEORGHE: (declamativ)Dumnezeu, ruga i-ascultă!... Dar apă nu beau prea multă. Cum să beau? Să ruginesc!... Păi, nu vreau să scârțâiesc. Câinii dacă-i scol, mă latră ... (un „hâc!...” ascuțit) Și-o să trezesc strada toată. FLOAREA: (Îl prinde de mână să nu cadă) Gheorgee, Gheorghe, ce făcuși!.... (dând din cap) Iar fusăși de te pliși? Băutura, arz-o focul!... Asta ți-a mâncat norocul. GHEORGHE: Floare, norocul
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
oile americane...” că doar ei au făcut Uniunea Europeană și ne-au omorât toți ciobanii din Europa... Nu în strungă de oi ne-au omorât ciobanii noștri “, zice Becali, și nici în dosul stânii, ca să nu-I mai audă câinii - care latră la Lună după Caravana care nu mai vine să ne-o ia odată pe Minunata doamnă a lunii arginți, pe numele ei adevărat Diana-Luna-Hecate. - I-au îngropat pe toți ciobanii într-un singur Sat planetar cu Scut antiatomic ( amplasat chiar
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
să-l întâmpine câinii, mai întâi porniți ca asupra unui străin, apoi gudurându-se spre cel recunoscut ca fiind stăpânul cel fără mustață. Acum însă nu se mai întâmpla întocmai. Nu se depărtau de târlă și mai degrabă schelălăiau decât lătrau. Băiatul era destul de deprins în ale vieții ca să nu-nțeleagă că ceva nu-i la locul lui la stâna tatălui său. Sare din car și, suspicios, insistă să-și cheme cânii: - Chioru! Costachi! Aici, dulăilor! Titișor, vin-la tată-tău!...Ce-
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
Altădată eram tineri. După-aceea vine trenul, Îți mai amintești refrenul ? Din zenit pân-la nadir, Tot colind, mărgele-nșir; Din nadir pân-la zenit Gândul este risipit. Vântul doarme-n bălării, Acadele la copii; Dorm în tihnă liliecii, Cântă prin porumb dovlecii. Latră de se satură, Aținuți pe-o latură ! S-a ivit pe cer eterna, Mi-am umplut cu vise perna. Lampadare licurici - Nimeni nu trece pe-aici ! Brotăcei, luceferi, scoică, Fluturi înhămați la troică. Pun în jgheab puțină apă Vitelor ce
SĂPTĂMÂNA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355403_a_356732]
-
Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului VRREAUU! Vreau să fiu STĂPÂN! Nu aveți nevoie de un Șef? Sunt cel mai liber Lider.Știu să poruncesc, să domin, să privesc de sus, să mușc,să latru.Ham orgoliu, ham ambiț, ham tot ce-i lipsește unui om de rând.Ham în vene albastru de Voroneț.Ham oroare de muncă, de efort, de transpirație.Ham toate calitățile unui stăpân. Știu să tai speranțe, să jignesc, să pun
VRREAUU! de JANET NICĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356793_a_358122]
-
opreau în preajma casei în care se găsea Iuliana. Au coborât aproape din mers „mascații”, după cum le spune populația, care au intrat, în tăcere și extrem de vioi, o parte în curțile vecine și o altă parte peste poarta încuiată la care lătrau deja cu furie cei doi dulăi ce au fost puși de îndată pe fugă. Un lucrător mascat a ridicat prelata de pe mașină și a citit numărul de înmatriculare. A transmis scurt: - Se confirmă! Somațiile au sunat cu putere la cele
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
înciudat la ea, a ridicat din umeri, s-a îndreptat către masa de la fereastră și a scotocit în sertarul ei până a găsit un cuțit. A început să taie plicul pentru care plecase supărat din gradină când a auzit câinii lătrând de parcă intrase ursul în ogradă. S-a calmat el destul de mult când i-a zis poștărița că i-a scris băiatul din București, dar avea și multă treabă de făcut. Când a plecat Valentin în străinătate, toată lumea din sat l-
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
Acasa > Strofe > Timp > LATRĂ MĂ" SAU TACI DIN GURĂ! Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ce căldură! Ca-n Sahara: Eu de fapt așa-mi închipui Arde soarele ca para Pălălaia după chipu-i S-
LATRĂ MĂ SAU TACI DIN GURĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356524_a_357853]
-
Mă trag și eu la taifas Îi vorbesc dar nu m-ascultă Că nu-i place vorba multă Și rămânem în impas Și mă văd într-o postură Nici accept și nici arvună Iar din ochi pare să-mi spună: Latră mă' sau taci din gură! Referință Bibliografică: Latră mă sau taci din gură! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LATRĂ MĂ SAU TACI DIN GURĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356524_a_357853]
-
dar nu m-ascultă Că nu-i place vorba multă Și rămânem în impas Și mă văd într-o postură Nici accept și nici arvună Iar din ochi pare să-mi spună: Latră mă' sau taci din gură! Referință Bibliografică: Latră mă sau taci din gură! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LATRĂ MĂ SAU TACI DIN GURĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356524_a_357853]
-
Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lacrimile mamei Stă, în casa ei micuța, lângă o lampă pâlpâindă sufletul îi e pustiu se străduie să nu plângă. Toamnă s-a lăsat pe câmpuri, un câine lătra în noapte ea gândește tot mereu la copiii de departe. Toată tinerețea ei a stat în acel sătuc unde-a crescut șapte pui și-acum e singura cuc. Vântul zgâlțâie fereastră ea din gânduri tot tresare lampă pâlpâie mereu parcă
LACRIMILE MAMEI, POEZIE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356530_a_357859]
-
veac. Momentul este redat magistral de autoare : Atunci a bubuit și s-a deshis Cerul la propriu. L-am văzut cu ochii mei albaștri și fără strop de lacrimi ca pe un fulger. Câinele trezit din somn a prins să latre sălbatic, găinile să cotcodăcească și porcii să guițe în cotețe ... Nu e o metaforă. Iarba din jur creștea galopant și dintr-odată tindea să ne acopere precum cade un giulgiu de otavă în brazdă. Nici nu mai era nevoie de
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]