4,444 matches
-
macabră, lipsită de orice fereală, a fost scena de la morga din Ploiești de pe ziua de 12 iulie 1979. Stabilimentul orășenesc nou, abia construit... Aleea de asfalt, proaspăt turnată... Rampa dând spre una din sălile morgei, plină de coridoare, ca un labirint. Șeful sălii nr. 4, un tip slăbuț, brunet, cu dinți deși de viplă, mustăcioară, păr moale, negru, figură de frizer săritor, purtând pe figură o milă de zile mari. El o va îmbrăca pe mama. Aștept. Ea încă e la
"Dacă mama arată cum trebuie..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10965_a_12290]
-
a fiicei, vrednic, dorință, a lui Minňs... Și ce făceai tu, oare? De ce, în lipsa ta Eroi din Helada se adunară - așa? De ce, prea june încă, nu ai putut, tu, dar, Să urci pe vasu-ntors spre-a nost^ hotar?... . . . . . . . . . Iar Fedra-n labirint, cu tine coborâtă, Alături ți-ar fi fost, salvată sau pierdută. Hipolite Pe zei! Ce-aud, Doamnă, uitați Tezeu că îmi e tată, iar voi al vostru soț? . . . . . . . . . . . . . Iertare, Doamnă, las fața-mi să roșească, roșesc, n-am fost atent
Fedra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10987_a_12312]
-
de minoritar (inclusiv intelectualii sînt minoritari la nivelul societății). Altminteri volumul oferă detalii nu pentru toată lumea foarte captivante despre bolile bătrîneții, descrie tentativa utopică a recuperării unei case în România de către o persoană aflată în diaspora (cu descurajantul și umilitorul labirint al corupției pe care trebuie să-l străbată cel în cauză), răspunde detractorilor mai vechi sau mai noi ai autoarei sau ai primelor două volume din jurnal. Și, mai ales, deplînge nerecunoștința României față de incomensurabilele servicii aduse de ea țării
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
promova artificiul stilistic și literatura, vor conduce la sinuos și deformare și li se va atribui numele de manieriști ai antichității, iar sofistica (luminismul grec), după ce speculează excesiv teza protagorasică a omului măsură a tuturor lucrurilor, ceea ce duce la ideea labirintului, poate fi apreciată drept „capitolul cel mai spectaculos al logicii, partea ei manieristă”. Sofismele de supoziție de genul falsei dileme privesc generalizările pripite, particularizările forțate, falsificarea cauzelor, tehnica argu mentării circulare cărora le adaugă prin limbajul bine controlat echivocația, amfiboliile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să mai aștepte. La așa pasiune... șotron Seara îmi șterg tălpile de resturile bitumului și plec printre dungile neînțelese ale scrisului fără parfum, fără zâmbet ca brațele mele, ca ochii tăi închiși pe numerele încarcerate arunc pietre pașii îmi cunosc labirintul trupul îmi leagă cerul luna pierde bucăți de piele tot mai trasă tot mai rece este un nou alb-negru în acest decor pământesc cel vechi, cu un deget tăiat se prăbușește ca un bolovan pe lacunele sale privirea cu miros
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
se pierd devenind semne mai negre ca însăși frica de moarte cuvintele arse, ale ei, ale lui se agață de balustrada nemuririi de-ar fi alei... de-ar fi un glas sa ne urmărească, să nu ne șoptească ieșirea din labirint luna ne privește rece precum noaptea magmă nestinsă, rătăcită în oceanul păcuriu străpunge neomul cu ochi goi de matelot scrumul coroanei, urmele apusului ea, el... cioburile timpului, balustrada nemurii noi... Cutia de chibrituri M-am ascuns lâng-o cutie de chibrituri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lui Noica (7), sau chiar scrierile literare și științifice eliadești (8). Cei care dețin puterea “sunt incapabili să-și închipuie că ar putea exista un sens în afara câmpului lor politic” îi spunea Mircea Eliade lui Rocquet (v. M. Eliade, încercarea labirintului, 1990, p.155). Mitologia “raționalistă” a terorismului ideologic, “mitologia oamenilor înarmați” (M. Eliade) cu cele mai noi cuceriri științifice în materie de tortură psihică și fizică, ține să interpreteze în cheie politică “ceea ce depășește cu mult” cadrul ei strâmt, mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
doar bătrânul director de școală care, și după treizeci de ani, încă mai încerca să dezlege misterul unor dispariții din planul lumii fizice. El este copil și bătrân în același timp, este cel prin care renaște memoria (M. Eliade, încercarea labirintului, p.156). Si întrucât doar prin Fărâmă lumea se re-vrăjește, revelându-se cititorului poveștilor sale aspecte nebănuite ale existenței, putem presupune că adevăratul sens al titlului scrierii eliadești ar fi “drumul” sau “calea” către omul care dintotdeauna și-a dorit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ar fi “o parabolă a omului fragil” (p.155). Fărâmă care vine de la “a fărâma”, a îmbucătăți, a micșora prin fărâmițare pentru a ajunge la “miez” (esență) este “fragmentul” care “va supraviețui când cei puternici vor cădea” (Mircea Eliade, încercarea labirintului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 156). în anul în care a terminat de scris Pe strada Mântuleasa, revista “Prodromos” i-a publicat un text despre poetul, dramaturgul și eseistul Dan Botta (1907-1958). Din acest text decupăm în încheiere următorul fragment
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și incredibil, particule ce se ciocnesc într-o mișcare browniană. Cele trei părți ale romanului, de proporții diferite, creează numai o aparență de organizare: Ninge la Ierusalim (aproximativ 20 de pagini), Boul și vaca (170) și Cele șapte ferestre ale labirintului (200). Faptele nu pot fi puse cap la cap nici printr-o reordonare. Descentrarea narațiunii reproduce descentrarea lumii. Există lacune temporale, nebulozități, sincope, versiuni diferite asupra întâmplărilor, voci și interese care intră în conflict. Narațiunea este pulverizată până la o aproape
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
întâmpla), se va dovedi că Moise nu murise întâmplător, într-un accident, ci pedepsit cum se cuvine prin legea morală, căci altfel risca să fie transformat în victimă compătimită. Demonstrația este că Nicolae, cu toate complicațiile lui morale, e un labirint fără ieșire, ca orice om: ,omul este un labirint ce se caută pe sine și nu se găsește și cu siguranță nu știe cine este, ce vrea, ce-a făcut: E un necunoscut el față de sine, și nu se poate
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
într-un accident, ci pedepsit cum se cuvine prin legea morală, căci altfel risca să fie transformat în victimă compătimită. Demonstrația este că Nicolae, cu toate complicațiile lui morale, e un labirint fără ieșire, ca orice om: ,omul este un labirint ce se caută pe sine și nu se găsește și cu siguranță nu știe cine este, ce vrea, ce-a făcut: E un necunoscut el față de sine, și nu se poate cunoaște. Și nu doar mediul social este un labirint
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
labirint ce se caută pe sine și nu se găsește și cu siguranță nu știe cine este, ce vrea, ce-a făcut: E un necunoscut el față de sine, și nu se poate cunoaște. Și nu doar mediul social este un labirint fără ieșire, ci și viața e, și omul în primul rând. Degeaba voia Nicolae să scape de acest labirint, să fugă de el, labirintul era în el" (p. 378). Avem aici o bună parte din ,filosofia" narațiunii derepopesciene, deopotrivă cu
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
ce-a făcut: E un necunoscut el față de sine, și nu se poate cunoaște. Și nu doar mediul social este un labirint fără ieșire, ci și viața e, și omul în primul rând. Degeaba voia Nicolae să scape de acest labirint, să fugă de el, labirintul era în el" (p. 378). Avem aici o bună parte din ,filosofia" narațiunii derepopesciene, deopotrivă cu deconspirarea resurselor ei subversive, profund antimarxiste. Avem astfel atestarea unei viziuni existențiale care s-a sustras constrângerilor epocii. Retorica
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
necunoscut el față de sine, și nu se poate cunoaște. Și nu doar mediul social este un labirint fără ieșire, ci și viața e, și omul în primul rând. Degeaba voia Nicolae să scape de acest labirint, să fugă de el, labirintul era în el" (p. 378). Avem aici o bună parte din ,filosofia" narațiunii derepopesciene, deopotrivă cu deconspirarea resurselor ei subversive, profund antimarxiste. Avem astfel atestarea unei viziuni existențiale care s-a sustras constrângerilor epocii. Retorica adevărului e minată și ea
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
inepuizabil (în care adjectivul este ,omorât" - o performanță stilistică demnă de luat în seamă), romanul F dezvoltă sensuri multiple (politice, morale, psihologice, mitologice, biblice, fantastice), care se bruiază și se concurează unele pe altele, pentru a se pierde într-un labirint hermeneutic, imposibil de explorat și de elucidat până la capăt. Dacă există un capăt, adică o ieșire.
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
de la text cum să sângerez./ chipul textului nu poate fi privit fără traumă" (p. 158), esențial fiind "a nu lua leac după otravă" (p. 155). în această viziune, poezia s-ar putea defini ca proiect și traseu inițiatic, dar și labirint profuz, sufocat uneori de pasaje obscure sau apoetice, degajând, în mod paradoxal, peste abstracțiunile oricum îmblânzite de un suprarealism resuscitat, ca și de o discretă vână mazilesciană, un aer de viață incandescentă, de experiment concret, înscris pe pielea nudă cu
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
pierzi în ceață. De aceea, e uneori mai profitabil și mai productiv pentru cunoaștere să-l cauți la întâmplare, să sari de la un subiect la altul. Să încerci o cale sau alta (la dreapta? la stânga? înainte? înapoi?) pentru ieșirea din labirintul Arghezi. Poetul nu explicitează tema labirintului (de aceea s-ar putea să fiu acuzat că i-o atribui sau o inventez, fără ca ea să existe într-o formă evidentă de neliniște), dar ea rezultă din două surse de frământare sau
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
uneori mai profitabil și mai productiv pentru cunoaștere să-l cauți la întâmplare, să sari de la un subiect la altul. Să încerci o cale sau alta (la dreapta? la stânga? înainte? înapoi?) pentru ieșirea din labirintul Arghezi. Poetul nu explicitează tema labirintului (de aceea s-ar putea să fiu acuzat că i-o atribui sau o inventez, fără ca ea să existe într-o formă evidentă de neliniște), dar ea rezultă din două surse de frământare sau îngrijorare: bâjbâirea spre un Centru ascuns
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
din două surse de frământare sau îngrijorare: bâjbâirea spre un Centru ascuns (unde s-ar adăposti chiar Dumnezeul salvator) și căutarea unui Sens spre centru, ce poate fi adoptat ca sens al existenței. Arghezi se zbate el însuși într-un labirint, iar opera sa, printr-o omologie firească, este ea însăși un labirint - oglindă a labirintului lumii. Conștiința poetică se zbate între aceste două ,realități". Soluția pentru a le îndura mai bine este multiplicarea eului. Pentru mine, plăcerea e să fiu
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
unde s-ar adăposti chiar Dumnezeul salvator) și căutarea unui Sens spre centru, ce poate fi adoptat ca sens al existenței. Arghezi se zbate el însuși într-un labirint, iar opera sa, printr-o omologie firească, este ea însăși un labirint - oglindă a labirintului lumii. Conștiința poetică se zbate între aceste două ,realități". Soluția pentru a le îndura mai bine este multiplicarea eului. Pentru mine, plăcerea e să fiu prizonierul labirintului Arghezi, nu să evadez, nu să ies, urgent și nevătămat
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
adăposti chiar Dumnezeul salvator) și căutarea unui Sens spre centru, ce poate fi adoptat ca sens al existenței. Arghezi se zbate el însuși într-un labirint, iar opera sa, printr-o omologie firească, este ea însăși un labirint - oglindă a labirintului lumii. Conștiința poetică se zbate între aceste două ,realități". Soluția pentru a le îndura mai bine este multiplicarea eului. Pentru mine, plăcerea e să fiu prizonierul labirintului Arghezi, nu să evadez, nu să ies, urgent și nevătămat, din acest labirint
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
opera sa, printr-o omologie firească, este ea însăși un labirint - oglindă a labirintului lumii. Conștiința poetică se zbate între aceste două ,realități". Soluția pentru a le îndura mai bine este multiplicarea eului. Pentru mine, plăcerea e să fiu prizonierul labirintului Arghezi, nu să evadez, nu să ies, urgent și nevătămat, din acest labirint. Arghezi umilește fertil, provocator, critica, așa cum făcuse legendarul rege Minos al Cretei cu Dedal, constructorul labirintului. Criticul, constructorul labirintului Arghezi, nu poate evada, închis aici de autorul
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
labirintului lumii. Conștiința poetică se zbate între aceste două ,realități". Soluția pentru a le îndura mai bine este multiplicarea eului. Pentru mine, plăcerea e să fiu prizonierul labirintului Arghezi, nu să evadez, nu să ies, urgent și nevătămat, din acest labirint. Arghezi umilește fertil, provocator, critica, așa cum făcuse legendarul rege Minos al Cretei cu Dedal, constructorul labirintului. Criticul, constructorul labirintului Arghezi, nu poate evada, închis aici de autorul însuși ca substitut al regelui Minos, decât zburând cu aripi improvizate. Dar numai
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
bine este multiplicarea eului. Pentru mine, plăcerea e să fiu prizonierul labirintului Arghezi, nu să evadez, nu să ies, urgent și nevătămat, din acest labirint. Arghezi umilește fertil, provocator, critica, așa cum făcuse legendarul rege Minos al Cretei cu Dedal, constructorul labirintului. Criticul, constructorul labirintului Arghezi, nu poate evada, închis aici de autorul însuși ca substitut al regelui Minos, decât zburând cu aripi improvizate. Dar numai dacă vrea, căci are și alternativa de a căuta, fie și zadarnic, o ieșire terestră. O
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]