1,665 matches
-
mica ei grădină, spunându-mi numele florilor. Știam deja câteva flori din reclame, de pe cutiile de ciocolată; sau de la pokerul mecanic. Dar acum stăpânesc domeniul ceva mai bine. Botoasele alea purpurii cu gura ca a unui pește la pândă - sunt lalele. Frumusețile ale cu câte trei flori de un portocaliu pistruiat: crini indieni. Făpturile roșii cu gâturile ca o volbură de apă sunt trandafiri, așa cum știe toată lumea. Mai sunt și din cei galbeni și roz. Scufiile alea cu tulpini groase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
intrat pe ușă: m-a privit așa cum obișnuia s-o facă înainte de a ne fi cunoscut - sfidător, cu o zvâcnire bruscă a gâtului. Am reușit două goldane și le-am schimbat pe o tragere dublă pe tabloul scânteietor. Erau trei lalele pentru un pot de două lire. Am jucat cele două trageri și am obținut numărul patru de care aveam nevoie. Am evitat Winfinder-ul, preferând să efectuez tragerea manual, ca un tribut sentimental plătit vechilor îndemânări, vechilor talente. Oricum am zbârcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
strat de mărar, știi cum sunt eu la ciorbe, verdețuri multe, pumnul de verdeață. Nu mai e gardul ăla de plasă pe care îl știi. Am făcut unul din fier forjat, artistic. Mai spre vale, aveam liliac și straturi de lalele. Înfloriseră toate și mă minunam de minunea lor. Minune de la Dumnezeu, simțeam asta. Visător, popa se tolăni și mai comod pe canapea, lungindu-se pe spate, cu picioarele larg desfăcute, privind spre tavanul localului, de parcă aștepta să se dea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
deja destul că o formă pronunțabilă a numelui localității mai există În memoria bătrânului dascăl, deși tu nu asta ai vrea să cauți În ea. Îți porți privirea prin grădinița din fața prispei În care numai zambilele și ici-colo câte o lalea sunt Înflorite. Aproape de gardul dinspre stradă descoperi și o plantă ceva mai ciudată. Un fel de bețe lungi și drepte ce par Înfipte În pământ Încă de toamna trecută și acum timid Înfrunzite. Tufișul atât de geometric (toate bețele sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
la răstimpuri. Ploaia După zile caniculare, începe ploaia ... picături străvezii se scurg pe geamuri, ca niște lacrimi, cerul se învinețește și plouă, plouă perdelele s-au umflat, parcă se feresc de șiroaiele fierbinți, primii stropi sunt dulci ca laptele fiert, lalelele mai păstrează mult timp, după ce ploaia încetează, perle aurite pe florile arcuite ca niște cupe în care se îneacă cerul întreg și nopțile încețoșate de vise. Răsărit Spre răsărit, soarele, retezat pe jumătate, dă să se ridice în albăstrimea cețoasă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pe sub ochi odată, Dac-aș putea, aș fi din nou zăludă, La fel ca visele ce mi te-arată. Ai vrea să zbor în stele paralele, Să nu-ți mai simt în umbră acel sărut, Ca roua în petale de lalele... E de la mine? Nu! ... doar mi s-a părut. Ai vrea să îți rămân o amintire, Ca plicul vechi și o felicitare Ce nu s-a regăsit într-o țintire. Iubirea a rămas o recitare ... Când se face primăvară? Când
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
o stea milenară trece pe cer născătoare ‐ toate constelațiile sunt ale mamei. șI TRUP șI SUFLET ÎNTR‐O COLIVIE și‐n vremi de basm și reverie rămași alături trup la trup în suflet prinși în colivie ne aducem aminte flori ‐ lalea precum iubeai atunci iubita mea! sau mai revii sau mai revin sub fluturarea unei treceri de cocori pe banca unde‐ am stat trup lângă trup de‐atunci de când nici nu știai nici nu știam cum că eram/cum că erai
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
dacă primesc să fiu subiectul proiectatului reportaj. Așa se face că, după o oră am primit pe reporteră în locuința mea. Într-o curte împodobită cu pomi înfloriți, cu viță de vie umbroasă în fața casei și covoare multicolore de zambile, lalele și mii de lăcrămioare înflorite, reportera, impresionată de covorul floral plus pomii înfloriți, mi-a luat acel interviu publicat în „Adevărul de Vaslui” din 1 mai 2006, cu titlul „La 90 de ani sunt un om fericit”. Iată conținutul articolului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
GRÅDINA SENTIMENTALÅ Iarba verde translucidå rånitå de lumina de rouå sângerie Suspinând trandafirul iubirea își declarå margaretei îndrågostitå de crinul regal cel care iubește în tainå o lalea neagrå înlåcrimatå påråsitå de luna cea îndoielnic fidelå Și melcul gråbit så urce înalta frunzå de iris cu privirea tot sus tot sus spre acoperișul pe care bånuiește cå îl așteaptå steaua ce-o våzu el poposind Ce pereche fårå
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1609]
-
în viață, o seară de primăvară în Dublin. Din tren, am observat că marea crescuse, era albastră și calmă. Cerul era imens și senin, de un albastru pal, ca spălat de ploaie. Parcurile străluceau cu iarba lor verde și cu lalelele roșii, galbene și purpurii. Stăteam în tren și tremuram de teamă. Mă minunam de tot ceea ce vedeam. Aproape că am alergat către Stephen’s Green. Așa de tare simțeam nevoia să-l văd pe Chris. Și iată-l! Stătea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
despachetăm, ieșim să vizităm celebra peluză a lui Stanley. Timp de câteva minute, cad pradă unei avalanșe de senzații schimbătoare. Iarba moale, îngrijită, sub picior. Bâzâitul unei muște verzi pe la ureche. Mirosul de iarbă. Mirosul tufelor de caprifoi și liliac. Lalelele de un roșu aprins, plantate de jur-împrejurul casei. Aerul începe să vibreze și, o clipă mai târziu, peste chip îmi trece un vânticel ușor. Înaintez alene împreună cu cei trei însoțitori și cu câinele, nutrind gânduri absurde. Stanley ne informează că proprietatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mè fèceau sè tremur pe dinlèuntru, ci teamă cè ea, ascultându-și tatèl, ar putea sè nu se mai joace cu mine, dar, Diana, stând în brațele tatèlui ei, strèlucitoare în lumina celor cinci becuri ale candelabrului în formè de lalea, cântèrind posibilitèțile de a nu se mai juca cu mine, decidea, ca o micè și rèsfèțatè reginè, soarta supusului Matei, Ba da! Tatèl ei o cobora din înèlțimile inaccesibile ale candelabrului, depunând-o jos, eu așteptând momentul când mè lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
sfârșit nu m-am lămurit... Nu se uită la Christa, În timp ce vorbește, se uită mereu drept Înainte. Îl agasează ceva de când a ieșit din sala de concert, Îi displace ceva... dar ce? Și dintr-odată Își dă seama, straturile de lalele, agasant de drepte, agasant de egale. Și-ar dori o grădină cu plante Încâlcite, cu straturile pline de frunze de anul trecut, putrezind În pace, la lumină, cu pânze umede de păianjeni și musculițe bâzâind inconștiente deasupra lor. Unde-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
câini. Cerbul Îngenuncheat, Încolțit de câinii care i se urcă, lătrând, pe coapse, pe spinare, pe gât, colții lor de piatră Înfipți, pentru totdeauna, În carnea lui de piatră, coroana grea atingând cu rămurișul ei Încâlcit soclul Înecat În roșul lalelelor, jetul limpede de apă țâșnindu-i din răni. Ce oroare! Dar nu, nu așa se privește arta! — Și o constatare banală te face să te rățoiești la o pasăre nevinovată? Vezi că bătrânețea nu este nici Înțeleaptă, nici calmă, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
vede o convinge că e momentul să grăbească pasul. Până la următorul concert vor fi la mare distanță de acest castel vechi (corpul central cca 1300, aripile noi cca 1700), de Rokokotheater și de parcul În care vor Înflori alte proaspete lalele. Dar ce oribil arată zidul castelului, ce prost a fost renovat și de vină e doar municipalitatea, care n-a alocat suma necesară pentru restaurare, să ținem minte și asta la alegerile ce se apropie, Îl sfătuiește pe Traian. * — ...Deduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
vechi cunoștințe ale mele, oameni vârstnici, cu familiile lor, care aflaseră, ei știu cum, că sunt acolo. Asistența neomogenă mi-a creat o dificultate În plus, pentru că nu știam cărui public mă adresam... * Cupele roz, galbene, aurii, albe, mov-negre ale lalelelor s-au strâns de seară. Dar În pământ se umflă bulbii celor care au să se deschidă mâine dimineață, atunci când lalelele de azi au să fie retezate de la rădăcină de mâna nemiloasă a grădinarului, atent ca petalele lor să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
creat o dificultate În plus, pentru că nu știam cărui public mă adresam... * Cupele roz, galbene, aurii, albe, mov-negre ale lalelelor s-au strâns de seară. Dar În pământ se umflă bulbii celor care au să se deschidă mâine dimineață, atunci când lalelele de azi au să fie retezate de la rădăcină de mâna nemiloasă a grădinarului, atent ca petalele lor să nu ajungă scorojite. Lalelele nu au dreptul să Îmbătrânească. Profesorul Stan mă avertizase să fiu atent să nu mi se arunce provocări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
strâns de seară. Dar În pământ se umflă bulbii celor care au să se deschidă mâine dimineață, atunci când lalelele de azi au să fie retezate de la rădăcină de mâna nemiloasă a grădinarului, atent ca petalele lor să nu ajungă scorojite. Lalelele nu au dreptul să Îmbătrânească. Profesorul Stan mă avertizase să fiu atent să nu mi se arunce provocări politice. De aceea am ținut un discurs strict științific, deci, din punctul de vedere al unui public neprofesionist, absolut plicticos! Ea protestează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
decis, la fel de relaxat așezată peste volan. Și vor trece amândoi, În viteză, printre luminile albe, neutre, printre reclamele multicolore, imense, care despică noaptea. * Am adormit În mașină, draga mea, și am visat cum ne plimbam amândoi printr-un parc cu lalele colorate, În jurul nostru foiau porumbei blânzi ca găinile și iepuri domesticiți. Dar la un moment dat, nu Înțeleg de ce, am rămas singur, alergam disperat prin tren, nu apucasem să-mi iau În gară bilet și mă tot ascundeam sub banchete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cazaci. Am crezut că era vreo farsă, că totul făcea parte din organizarea petrecerii, până când mi-am văzut prietenul privind uimit spre Zass. „Dar ce se petrece, generale? A dat năvală turcimea de ne-ai adus, foaie verde și-o lalea, toată căzăcimea?” Omul încă mai spera că era vorba doar de o glumă. Generalul Zass și-a pus paharul jos și, în tăcerea aceea îngrozită, a tras cu un gest aproape elegant ucazul imperial din manșeta vestonului. Din porunca țarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
țintă precisă în sus pe coasta dealului, dovedind cam tot atâta preocupare pentru menținerea drumului cât o albină. Kulfi începuse să se simtă puțin plictisită de ceea ce găsise până atunci în pădure. Căută sub o piatră, lângă un arbore cu lalele, de-a lungul unui pârâu. Avea nevoie de un ingredient nou, își zise, adulmecând aerul, ceva incitant și proaspăt, care să o inspire să facă o mâncare nedescoperită până atunci, o invenție nouă. Privi către cer. Gătise deja un porumbel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
enigmatică de Întâmpinare: — E o onoare să-l primesc În acest loc pe ilustrul Omar Khayyam din Nishapur. Nici ironic, nici afectuos nu e cadiul. Nici cea mai mică urmă de emoție. Ton neutru, voce calmă, turban În formă de lalea, sprâncene zbârlite, barbă cenușie, fără mustață, nesfârșită privire scrutătoare. Primirea este cu atât mai ambiguă cu cât Omar se afla acolo de un ceas, În picioare și cu veșmântul În zdrențe, pradă tuturor privirilor, zâmbetelor, murmurelor. După câteva clipe măsurate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lăstarii au început să dea fragezi pe corzile butucilor. Florile pomilor odorizează aerul cu parfumul lor. De o parte și de alta a aleii care duce în spatele grădinii, narcisele cu florile lor albe înstelate încă nu și le-au scuturat, lalelele râd în soare, panseluțele în culorile curcubeului râd parcă în bătaia luminii, stânjeneii albi și grena își întind spre infinitatea cerului lujerii cu bobocii ca niște vârfuri de săgeți gata să-și desfacă buchetul alb imaculat sau grena cu ornamente
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la ochi și pe față i se citea un sentiment de teamă. Făcuse bot și era gata să izbucnească-n plâns, și brusc mi-au fulgerat în amintire, foarte vii, câteva imagini colorate ca de început de lume: straturi de lalele gigante, soarele izbucnind apocaliptic printre frunzele cireșului amar, pământul negru cu zgrunțuri neobișnuit de mari, ca văzuți printr-o lupă, o plasă cu un păianjen verde cât pumnul în mijloc, scânduri putrede și o femeie, cu fusta în flăcări de la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zâmbet care-i dădea expresia amară, exotică, a africanelor. Când mai aveam nu mai mult de douăzeci de pași până la poartă, a trecut pe lângă mine o femeie foarte fardată, mișcîndu-și șoldurile caraghios sub o fustă imposibilă. Avea brațele pline de lalele galbene. Oricât eram de nostalgică și de fericit-nefericită, i-am privit uimită șoldurile ca de iapă în timp ce, lăsând o umbră neagră CA de gândac, se îndepărta peste câmp, pe cărarea spre foișor. Foarte departe se vedeau pe același drum alte
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]