858 matches
-
să-l protejeze pe Străin? Îl va omorî tot așa cum l-a omorât pe Dallas și Brett. Dacă i-a omorât! ― Mulțumesc. Întotdeauna e bine de știut pe cine te bazezi. Ea-i întoarse spatele colegei sale și plecă numaidecât. Lambert o urmări, dădu din umeri și se ocupă de cilindri. Ridică butelia de metan la fel de precaut ca și pe cea umplută cu oxigen. Amândouă erau esențiale în lupta lor pentru supraviețuire... ― Ash? Ești înăuntru? Parker! Cum nu primi nici un răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
comandament, Ash. Este o chestiune de loialitate. Tot cu spatele la perete, ea începu să se răsucească în direcția ușii. Zâmbind mereu, el o urmărea cu privirea. ― Loialitate? Nu lipsește! (Era numai miere, acum.) Cred că am făcut tot ce am putut. Lambert devine un pic pesimistă, dar noi am știut că aparținea genului emotiv. Ea este foarte competentă pentru a dirija o navă printre stele, mai puțin bună pentru a-și planifica viața. Ripley își continuă arcul de cerc, forțându-și buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
noi am știut că aparținea genului emotiv. Ea este foarte competentă pentru a dirija o navă printre stele, mai puțin bună pentru a-și planifica viața. Ripley își continuă arcul de cerc, forțându-și buzele să surâdă. ― Pe momenl nu Lambert mă îngrijorează. Ci dumneata. Se întoarse către ușă. simțind mușchii stomacului cum se contractau deja. ― Iată cum revine paranoia, zise el cu tristețe. Ai nevoie numai de un pic de odihnă. Făcu câțiva pași în direcția ei, eu mâna întinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
prin fața unei ambrazuri acțiuna butonul de închidere a fiecărui cloazon etanș. Acestea se supuneau comenzii, dar întotdeauna prea prea târziu pentru a-i tăia trecerea lui Ash. O ajunse în final la popotă unde, după două secunde, veniră Parker și Lambert. Semnalele succesive indicând închiderea cloazonurilor etanșe îi alertase. Își închipuiseră că se întâmpla ceva bizar în preajma pasarelei și ajungând aici îi găsiră pe urmăritor și urmărită gata de bătaie. Nu era absolut de loc tipul de urgență la care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
închipuiseră că se întâmpla ceva bizar în preajma pasarelei și ajungând aici îi găsiră pe urmăritor și urmărită gata de bătaie. Nu era absolut de loc tipul de urgență la care se așteptaseră dar reacționară, prompt și viguros. Fiind prima sosită, Lambert sări numaidecât în spinarea lui Ash. Inoportunat de acest atac, o lăsă pe Ripley, o opucă pe Lambert și ca și cum ar fi fost vorba de o simplă păpușă o aruncă în celălalt capăt al încăperii. Reveni la prima lui grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de bătaie. Nu era absolut de loc tipul de urgență la care se așteptaseră dar reacționară, prompt și viguros. Fiind prima sosită, Lambert sări numaidecât în spinarea lui Ash. Inoportunat de acest atac, o lăsă pe Ripley, o opucă pe Lambert și ca și cum ar fi fost vorba de o simplă păpușă o aruncă în celălalt capăt al încăperii. Reveni la prima lui grijă, adică omorârea lui Ripley. Reacția lui Parker fu mai lentă, dar mai eficace. Ash ar fi apreciat fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
îmbrățișare care în nici un caz nu era pătimașă. Ripley, între timp, revenindu-și, căută disperată un obiect până descoperi unul din tuburile electronice pe care încercaseră să le folosească împotriva creaturii. Verifică rapid arma, observând că mai conținea o șarjă. Lambert, agățată de picioarele lui Ash încerca în van să-l doboare. Din ceafa robotului ieșeau de-a valma cabluri rupte și plachete de metal. Ripley ochi această parte Deja Parker își pierdea cunoștința, cu ochii dați peste cap, cu gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
gură de aer. În sfârșit, clipi din ochi, oarecum mirat că mai era încă viu apoi se uită la forma întinsă pe jos. ― Robot împuțit! Mașină împuțită a Companiei! Dădu cu piciorul în metal. Robotul rămase întins, cuminte, pe punte. Lambert se uita când la Ripley când la Parker. ― Vrea cineva să-mi explice și mie ce se întâmplă '? ― Există un singur mijloc de a afla, zise Ripley. Își puse arma nu prea departe. În caz că va mai avea nevoie de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cineva să-mi explice și mie ce se întâmplă '? ― Există un singur mijloc de a afla, zise Ripley. Își puse arma nu prea departe. În caz că va mai avea nevoie de ea. și se apropie de corp. ― Ce-i? se interesă Lambert. Ripley îi făcu un semn lui Parker care-și masa gâtul. ― Adu țeasta. Cred că am ars sistemul de locomoție situat pe piept, dar capul și memoria ar trebui să funcționeze dacă le activăm. (Se adresă lui Lambert.) Îl proteja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se interesă Lambert. Ripley îi făcu un semn lui Parker care-și masa gâtul. ― Adu țeasta. Cred că am ars sistemul de locomoție situat pe piept, dar capul și memoria ar trebui să funcționeze dacă le activăm. (Se adresă lui Lambert.) Îl proteja pe Străin de la început! Asta încercam să spun. (Arătă corpul chircit.) Era firește dificil să-ți imaginezi că un membru al echipajului nu era decât o parte a aparaturii. Amintiți-vă, el a fost cel care a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
scuză doar, nu-l interesa deloc. A lăsat cu bună știință chestia aia să crească în el, știa de la bun început, până la sfârșit, ce se va întâmpla. Și a acționat semnalul de alarmă pentru a o salva! ― Dar de ce? întrebă Lambert care nu putea pune totul cap la cap. ― Nu e decât o supoziție, dar singurul motiv valabil, după părerea mea, care explică de ce a fost pus ur robot la bord fără știința noastră. Era nevoie de un observator sârguincios pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
e decât o supoziție, dar singurul motiv valabil, după părerea mea, care explică de ce a fost pus ur robot la bord fără știința noastră. Era nevoie de un observator sârguincios pentru a raporta cuiva toate cele întâmplate. (O privi pe) Lambert în ochi.) Cine repartizează personalul navelor, efectuează schimbări în ultima clipă, cum ar fi înlocuirea unui ofițer științific cu altul, și e în stare să infiltreze în secret un robot la bord? Oricare i-ar fi fost intențiile? Lambert nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pe) Lambert în ochi.) Cine repartizează personalul navelor, efectuează schimbări în ultima clipă, cum ar fi înlocuirea unui ofițer științific cu altul, și e în stare să infiltreze în secret un robot la bord? Oricare i-ar fi fost intențiile? Lambert nu întârzie cu răspunsul. ― Compania. ― Exact! zise Ripley zâmbind ironic. Mahării de la Companie or fi interceptat transmisia epavei. Întâmplarea a făcut ca Nostromo să fie prima navă a Companiei care trecea prin acest cuadrant spațial. L-au plasat pe Ash
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se înțelege, de câteva plocoane judicios distribuite! Și dacă aveam noroc, Compania ne plătea o cauțiune pentru a ne scoate din pușcărie și avea grijă de soarta noastră când ieșeam la judecată și nevinovați și proști. Ceea ce suntem! ― De ce? întreba Lambert. De ce nu ne-ai avertizat? De ce nu trebuia să știm adevărul despre operația asta? ― Pentru că v-ați fi putut opune, explică Ash cu răceală. Compania inista asupra necesității totalei voastre ignoranțe. Ceea ce a spus Ripley despre nevinovăția voastră la trecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
din cap. Dar nici vorbă. ― Ești stupidă! Tot nu-ți dai seama cu cine ai de-a face! Entitatea este un organism perfect organizat. Superb structurată, vicleană, esențialmente violentă. Cu capacitățile dumitale limitate, nu ai nici o șansă. ― Dumnezeule mare! exclamă Lambert holbându-se la capul de pe masă. Tu admiri mizeria aia! ― Cum să nu admiri simpla simetrie pe care o prezintă? Un parazit interspecii, capabil să devore orice formă de viață care respiră, fără să se sinchisească de compoziția atmosferică. Capabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
sinchisit de noi. Noi ne vom încerca norocul împotriva entității. Noi știm cel puțin de ce parte este ea. (Se uită la Ripley.) Nici o nenorocire nu mă sperie dacă nu văd cu ochii mei. Zic: deconectează-l! ― Sunt de acord, interveni Lambert. Ripley dădu ocol mesei și se duse să debranșeze... ― O ultimă vorbă, adăugă repede Ash. Un testament dacă vreți. ― Da, zise Ripley, ușor mirată, ― Poate că vietatea posedă realmente o anumită inteligență. De ce nu încercați să comunicați cu ea? ― Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Acestea fiind zise, dacă nu izbutim să gonim creatura asta, vom avea măcar satisfacția de a muri știind că se va duce să le facă o vizită unora dintre experții Companiei... Era așezată în fața pupitrului ordinatorului central când Parker și Lambert o găsiră. Abandonă momentan cadranele. Era deznădejde în glasul ei și tristețe în ochi. ― Ash avea dreptate asupra unui punct. Nu avem nici o șansă. (Indică un cadran luminat.) Ne mai rămân mai puțin de douăsprezece ore de oxigen. ― Atunci s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
imperios al Companiei pe care nu putea să ni-l împărtășească. Știind că știam noi, nu putea să ne permită să mergem să povestim autorităților noastre despre rolul jucat de Companie. (Se strâmbă.) Ash era unealta Companiei. ― Nu știu ce crezi, spuse Lambert fără să zâmbească, dar cred că aș prefera să am o moarte ușoară și fără suferință oricare ar fi alternativele. ― N-am ajuns încă acolo. Lambert deschise palma. Trei capsule. Ripley le recunoscu instantaneu. Culoare roșie, marcate cu două oase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
despre rolul jucat de Companie. (Se strâmbă.) Ash era unealta Companiei. ― Nu știu ce crezi, spuse Lambert fără să zâmbească, dar cred că aș prefera să am o moarte ușoară și fără suferință oricare ar fi alternativele. ― N-am ajuns încă acolo. Lambert deschise palma. Trei capsule. Ripley le recunoscu instantaneu. Culoare roșie, marcate cu două oase încrucișate și cu un craniu. Cianură. Ripley se foia pe scaun. ― Ți-am spus că n-am ajuns încă acolo! Ai fost amăgită de vorbele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
vorbele lui Ash. A afirmat că este singurul care poate să-i vină de hac bestiei. Dar e singurul deconectat și neputincios! Noi ― nu! Noi avem altă alternativă, altă variantă. Să aruncăm nava în aer! ― Asta-i alternativa ta? întrebă Lambert. Eu rămân cu capsula, dacă n-aveți nimic împotrivă. ― Nu, nu! Îți amintești ce spuneai, Lambert? Ne salvăm cu ajutorul navetei și după aceea provocăm explozia navei. Luăm cât mai mult aer în containerele portabile. Naveta are propria ei rezervă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Dar e singurul deconectat și neputincios! Noi ― nu! Noi avem altă alternativă, altă variantă. Să aruncăm nava în aer! ― Asta-i alternativa ta? întrebă Lambert. Eu rămân cu capsula, dacă n-aveți nimic împotrivă. ― Nu, nu! Îți amintești ce spuneai, Lambert? Ne salvăm cu ajutorul navetei și după aceea provocăm explozia navei. Luăm cât mai mult aer în containerele portabile. Naveta are propria ei rezervă de oxigen. Datorită suplimentului, poate că vom avea norocul să atingem un cuadrant spațial mai frecventat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
tălpășița. Deodată, un gând îi trecu prin minte, stopându-i pornirea.) Jones! Unde e Jones? ― Cine știe? Parker, evident, nu se sinchisea de soarta mascotei. ― Ultima oară când l-am văzut era în popotă, dădea târcoale capului lui Ash, zise Lambert. ― Du-te și vezi. N-o să-l lăsăm aici. Ne mai rămâne destulă omenire. ― Nici vorbă! răspunse Lambert, întunecându-se. Nu mă duc nicăieri singură. ― N-am putut să-l sufăr niciodată pe motanul ăsta, mârâi Parker. Nu-i nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
evident, nu se sinchisea de soarta mascotei. ― Ultima oară când l-am văzut era în popotă, dădea târcoale capului lui Ash, zise Lambert. ― Du-te și vezi. N-o să-l lăsăm aici. Ne mai rămâne destulă omenire. ― Nici vorbă! răspunse Lambert, întunecându-se. Nu mă duc nicăieri singură. ― N-am putut să-l sufăr niciodată pe motanul ăsta, mârâi Parker. Nu-i nimic, le zise Ripley. Mă duc eu. Voi doi ocupați-vă de aer și de provizii. ― De acord, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
întunecându-se. Nu mă duc nicăieri singură. ― N-am putut să-l sufăr niciodată pe motanul ăsta, mârâi Parker. Nu-i nimic, le zise Ripley. Mă duc eu. Voi doi ocupați-vă de aer și de provizii. ― De acord, zise Lambert. Ridică două containere și, însoțită de Parker, se îndreptă spre secția navetei. Ripley alergă spre popotă. Nu căută mult. După ce se asigură că motanul nu se găsea în popotă și că nu se atinsese de forma decapitată, o zbughi spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
părere. Când ea întinse brațele să-l prindă, el sări vioi și dispăru în spatele panoului. Ea se duse de grabă după el. ― Hai, Jones! Lasă joaca... nu acum. Toată lumea te așteaptă. ― Crezi că o să avem nevoie de toate astea? zise Lambert lăsând jos povara pentru a-și ridica o meșă de păr. ― Cât putem duce. N-am chef să fac două drumuri! ― Bine-nțeles. Își ridică iarăși povara. În intercomul lăsat deschis se auzi o voce. ― Fir-ar să fie. Jones
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]