822 matches
-
încălcat art. 6 § 1 din Convenție. II. Cu privire la celelalte pretinse încălcări 42. Invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamantul se plânge în plus că nu a beneficiat de un proces echitabil. Acesta susține că motivarea instanței de recurs a fost lapidară, că urmărirea penală a fost condusă de procuroarea Z.P., pe care el ar fi încercat să o intimideze, așa cum rezulta din hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Constanța, și că, având în vedere mediatizarea procesului său și interesele politice
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
pictură și sculptură dar a excelat în grafică. Artista a devenit cunoscută îndeosebi prin ilustrarea unor opere ale lui Emile Zola și cele cu un conținut progresist ale lui Gerhard Hauptmann. Estetica lucrărilor sale s-a remarcat printr-o linie lapidară și energică în care este prezent contrastul de umbră și de lumină. În România caricatura apare și ea odată cu emanciparea unei noi societăți și formarea unei conștiințe naționale pe la jumătatea secolului XIX, în perioada pașoptistă. Umorul amar dar și atitudinea
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
consumată de flacăra unei inepuizabile pasiuni pentru arta sa, viața pictorului. Așa cum menționează Petru Comarnescu în monografia referitoare la Luchian din anul 1956, datele care s-au transmis posterității despre viața lui Ștefan Luchian de dinainte de anul 1900, sunt destul de lapidare și pline de inexactități. Principalii monografi ai artistului printre care se numără și Virgil Cioflec, Petru Comarnescu și Vasile Drăguț, au scris doar despre relația dintre pictor și familia Cocea în perioada 1900 - 1916. Familia Cocea a fost compusă din
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
țării. Totuși, Senatul și Camera Deputaților au câte un însemn heraldic propriu: De asemenea, câteva dintre ministere au adoptat o siglă specifică: Deviza heraldică este, de obicei, o cugetare referitoare la un sentiment, un obiectiv anume etc., exprimată cât mai lapidar cu putință. Ea poate fi filosofică, umoristică sau sinistră. De obicei se așează sub scut. Devizele heraldice au fost menite a reprezenta posesorul printr-un mesaj scurt, o maximă, un crez etc. Ele sunt cu atât mai importante cu cât
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Cărui vânzători și ucigași v-ați făcut voi acum. Voi care ați primit Legea întru rânduieli de la îngeri și n-ați păzit-o!" (Faptele Apostolilor VII, 51-53). Sfântul Ștefan a fost găsit vinovat de blasfemie și condamnat la moarte prin lapidare. După pronunțarea sentinței, conform Noului Testament, el a avut o teofanie, spunând: "Iată văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu". El a fost dus înafara cetății, unde a fost ucis cu pietre, devenind primul martir
Sfântul Ștefan () [Corola-website/Science/308539_a_309868]
-
a fost gravată următoarea inscripție a lui Hunt: "PERCY BYSSHE SHELLEY, COR CORDIUM, NATUS IV AUG. MDCCCXCII, OBIIT VII JUL. MDCCCXXII" ("Percy Bysshe Shelley, Inima inimilor, născut la 4 aug. 1792, mort la 8 iul. 1822"). Iar dedesuptul acestei inscriții lapidare, Trelawny a ținut să adauge trei stihuri din "Furtuna" lui William Shakespeare pe care Shelley le recita adesea: "Nothing of him that doth fade," "But doth suffer a sea-change" "Into something rich and strange." ("Nu s-a stins nimic din
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
Iași, care în acele vremuri funcționa în clădirea din josul străzii Muzelor, pe locul unde era o dată Universitatea veche și mai apoi Facultatea de medicină. Detaliile despre activitatea lui Octav Băncilă la Școala de belle arte din Iași sunt destul de lapidare și puțin cunoscute. , El însuși a vorbit foarte puțin despre acei ani de studiu în interviurile pe care le-a dat de-a lungul anilor. Se știe că Octav Băncilă a fost înscris de Ioan Nădejde la această școală înainte de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
din nuntă în moarte” etc. Parcurgând studiile lui Valentin Marica, prin reiterarea insistentă a eminescianului „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, ești înclinat să crezi că, până la urmă, valoarea supremă a vieții este moartea. Deși își intitulează simplu și lapidar cartea „Studii de istorie literară”, prin rigoare, subtilitate, rafinament, Valentin Marica își menține sobrietatea și distincția, onestitatea într-un exponențial academic.
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
latura de est. Clădirea are subsol, parter și etaj. În jurul castelului, la începutul secolului al XIX-lea, se amenajează parcul de câteva hectare. Aici sunt aduse esențe valoroase de arbori și plante ornamentale, elemente statuare de inspirație greco-romană și inscripții lapidare romane. Într-un articol intitulat: „Banlocul. Povestea unui grof - Castelul istoric - Stăpâna de azi, A.S.R. Principesa Elisabeta”, apărut în ziarul „Dacia” din 7 august 1939, părintele Ioan B. Mureșianu face câteva considerații de natură estetică și istorică: "„Frumusețea Banlocului
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
Mureșianu face câteva considerații de natură estetică și istorică: "„Frumusețea Banlocului o dă parcul ce ia o bună parte din aripa dreaptă a satului, sfârșindu-și zidurile înconjurătoare - ca de cetate - spre centru. La răscrucea aleilor veghează statui și inscripții lapidare romane romane, dăltuite în primele decenii după cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetuza, după cât mă lămurește un studiu german de paleografie. Printre liniile de brazi, stă legat în cercuri și cu rănile cimentate, unul din cei 100 de acați, aduși din
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
lui Tudor Arghezi. Etimologic, cuvântul a informa înseamnă "punere în formă". bul a informa desemnează procesul de prelucrare, structurare a datelor, a faptelor în forme purtătoare de sens. Cuvântul informație este deseori folosit pentru a denumi știrea, adică relatarea succintă, lapidară a evenimentelor, a faptelor de actualitate. Termenul de informație are însă un înțeles mai larg decât cel de știre. Într-un prim sens, informația numește un element particular de cunoaștere sau de judecată, accesibil oricui, sub orice formă. În altă
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
Mureșianu face câteva considerații de natură estetică și istorică: ""Frumusețea Banlocului o dă parcul ce ia o bună parte din aripa dreaptă a satului, sfârșindu-și zidurile înconjurătoare - ca de cetate - spre centru. La răscrucea aleilor veghează statui și inscripții lapidare romane, dăltuite în primele decenii după cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetuza, după cât mă lămurește un studiu german de paleografie. Printre liniile de brazi, stă legat în cercuri și cu rănile cimentate, unul din cei 100 de acați, aduși din America
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
de sursă documentară în susținerea afirmațiilor sale. Cum Grigorescu a folosit ca bibliografie și lucrarea lui Marin Nicolau din moment ce o amintește ca referință în alte comentarii și sigur a citit biografia realizată în anul 1954 de Ionel Jianu care este lapidară vis-a-vis de acest subiect, înseamnă că, renunțând la specificarea precizărilor făcute de Nicolau în privința misiunii realizării steagului tricolor de către Barbu Iscovescu, afirmațiile acestora din urmă nu au o bază documentară credibilă. Ipoteza acțiunii personale și entuziaste a lui Iscovescu emisă
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
de-a lungul a 22 de ani de muncă și cercetări. Acoperă o perioadă de 983 de ani, de la venirea lui Enea în Italia și fondarea Romei, până la anul 229 d.Hr. Până la perioada lui Iulius Cezar istoria este mai lapidară; după aceea descrierile sunt mai detaliate, începând de la Commodus devenind foarte precise. Din primele 38 de cărți s-au păstrat fragmente; cărțile 39-54 sunt practic complete și acoperă perioada 65-12 î.hr. Cartea 55 are o porțiune mare lipsă, 56-60
Dio Cassius () [Corola-website/Science/312261_a_313590]
-
introduse, prin minciună, fraudă și teroare, între anii 1939, respectiv 1940-1944, respectiv 1945, acordând tuturor acelor teritorii, încorporate în ”mâna tare” a lui I. V. Stalin în URSS, deplina libertate de a-și hotărî singure soarta în conformitate cu enunciațiunile categorice și lapidare ale clasicilor marxismului, pe care socotesc necesar să vi le reamintesc aici, dat fiind că teroarea lui Stalin le-a acoperit cu un văl gros de uitare. În Declarația sa de la 26 octomvrie 1917, când Lenin a luat în mâinile
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
talentului scriitorului polonez de a fi știut să construiască românele, a cărei acțiune curge vioi, este "ruptă de viață", pasionată, bogat pigmentata cu elemente sentimentale și de moravuri. Odată accentul deplasat spre dinamică acțiunii, personajele se individualizează, iar analiza psihologică lapidara, descrierile succinte sunt subordonate stabilirii unui contact rapid cu cititorul. Vraciul, alias profesorul Wilczur, nu este un ideal, un model abstract, ci sinteză unor valori umane, rezultată dintr-o pătrunzătoare și fină investigație în cele mai diverse sfere ale potențialului
Tadeusz Dołęga-Mostowicz () [Corola-website/Science/313499_a_314828]
-
până în prezent", unde George Călinescu (1899-1965) clasifică, analizează și cerne valorile literare. Deși nu urmărește fenomenul folcloristic decât în maniera în care acesta a constituit o sursă de inspirație pentru scriitori și poeți, George Călinescu găsește pentru Miorița un discurs lapidar dar genial, inserând-o în ciclul celor patru mituri ale literaturii române: „Al doilea mit, cu ecoul cel mai larg, e Miorița, cu punctul de plecare în cântecul bătrânesc publicat de Vasile Alecsandri. Proporțiile mitului au crescut în vremea din
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
pierderea virginității înainte de căsătorie: Termenul arab, coranic, ce descrie aceste acțiuni este "zina" și implică orice tip de relație sexuală ce are loc în afara căsătoriei. Putem observa cu ușurință că pedeapsa coranică pentru astfel de fapte nu include crima sau lapidare ci sugerează ca pedeapsa să fie aplicată atât bărbaților cât și femeilor. Însă tradiția ulterioară susține că ar implica și lapidarea. Toate acestea pot fi însă împiedicate prin ducerea unei vieți morale, și aici Coranul are rolul principal de a
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
Primul obiectiv militar: cucerirea Spaniei. Aici se afla temeiul puterii militare a lui Pompei. Dacă se angaja în urmărirea adversarului în Grecia, legiunile din Spania puteau veni pe mare fie în Italia, fie în Grecia. Plecând în Spania, Cezar rezuma lapidar strategia lui: „Mă duc să lupt cu o armată fără general, pentru a reveni ca să lupt cu un general fără armată". El miza pe activitatea dușmanului său. Calculele sale nu l-au înșelat. În Spania, unde comandau Afranius și Varron
Bătălia de la Pharsalus () [Corola-website/Science/318450_a_319779]
-
alcătuia o selecție de articole reunite în volumul ...Acest altceva, pictura, în care Andrei Pleșu vedea o fericită îmbinare a calității de cunoscăto” cu aceea de îndrăgostit și de gânditor... N-am putea să-l trecem cu vederea, din acest lapidar panteon urlățean, pe regretatul dascăl de limbă și literatură română de la "Liceul N. Iorga din Ploiești" (1947-1948), poetul [[Lazăr Dimulescu]] (1909-1959), fiul unor viticultori înstăriți de aici. Urmase Literele și Filosofia la București, iar după obținerea licenței a fost profesor
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Schimbarea partenerului sexual sunt de fapt complementări sexuale, unii scriitori ca Balzac afirmă că "prin religie omul a fost constrâns la monogamie". În unele țări musulmane, în care se aplică Șaria, persoanele care au relații extraconjugale sunt omorâte cu pietre (lapidare). O altă formă de relații sexuale între două persoane necăsătorite este concubinajul. În România, un copil născut sau conceput în timpul căsătoriei îl are ca tată prezumat pe soț. Astfel, soțul trebuie trecut în certificatul de naștere. Ulterior, se poate deschide
Relație extraconjugală () [Corola-website/Science/317597_a_318926]
-
de fotbal a simerienilor: Gîrbovan, Palatka, Telicsek, Csákány, Velicsek, Mohilla, Fejes, Major, Vitkovski, Kozma, Hegyesi. În anul 1914 se înregistrează un regres evident al activității sportive la Simeria, cauzat de pregătirile Imperiului Austro-Ungar pentru intrarea în război. Doar o știre lapidară, apărută în același ziar „Hunyadvármegye”, din data de 5 iulie 1914, amintește despre un meci de fotbal desfășurat la Deva, între DTK și PVSE, meci în urma căruia echipa simeriană a învins cu scorul de 4:0. În perioada imediat următoare
CFR Simeria () [Corola-website/Science/319116_a_320445]
-
de a cădea în caricatură, deoarece preocuparea artistului a rămas în aceea de a face pictură și nu altceva. Această afirmație este susținută de tehnica impresionistă aleasă, în tușele scurte și nervoase sau în trăsăturile lungi ale penelului care definesc lapidar formele. Este de menționat în analiza kitsch-ului, tabloul "Pân' la madam Popescu", unde apar distonanțe și stridențe. Acest fapt este ușor de observat prin felul cum artistul a alăturat roșul gardului cu verdele caselor vecine. Vasile Florea, prin analiza
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
arheologie din Constanța, unde a funcționat între anii 1961-1965. Anii petrecuți în această instituție de profil au fost decisivi în formația viitorului savant. A participat la cercetări arheologice spectaculoase - în Constanța, Mangalia, Histria și Adamclisi, a studiat inscripții antice (piese lapidare ori ștampile de amfore), dar mai ales a pătruns tainele numismaticii antice și bizantine. Din acești ani datează primele sale contribuții științifice tipărite. După o scurtă activitate didactică la liceul constănțean "Mircea cel Bătrân" (septembrie 1965 - februarie 1966), a obținut
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
(din sl. "mironosica") se numesc femeile care l-au urmat pe Isus, împreună cu apostolii, și care au fost martore ale patimilor lui Isus. Tot ele i-ar fi uns trupul lui Isus cu miresme. Noul Testament amintește lapidar numele și faptele lor. Cea dintâi mironosiță a fost Maria Magdalena. Celelalte mironosițe au fost: Maria (mama lui Iacob și a lui Iosif), Maria lui Cleopa, Salomea, Susana, ș.a. Dumineca a treia după Paști este dedicată cinstirii mironosițelor, a femeilor
Mironosițe () [Corola-website/Science/317295_a_318624]