846 matches
-
din piept. Dar actorul care examinează de aproape posibilitățile propriului său organism descoperă că numărul de rezonatori este practic nelimitat. El își poate exploata nu numai cutia craniană și pieptul, ci și partea din spate a capului (occiput), nasul, dinții, laringele, pântecul, șira spinării ca pe un rezonator total ce-i cuprinde acum întreg trupul, și încă mulți alții pe care nu-i cunoaștem încă. El descoperă că nu este suficient să folosească respirația abdominală pe scenă. Diferitele faze ale acțiunilor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acțiunilor sale fizice cer diferite feluri de respirație, dacă vrea să evite dificultățile de respirat și de rezistență ale trupului său. El descoperă că dicția pe care a învățat-o la școala de teatru provoacă prea adesea un blocaj al laringelui. Trebuie să dobândească dexteritatea de a-și deschide laringele în mod conștient și să verifice din afară dacă este deschis sau închis. Dacă nu-și va rezolva problemele, atenția lui va fi distrasă de dificultățile pe care va trebui să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vrea să evite dificultățile de respirat și de rezistență ale trupului său. El descoperă că dicția pe care a învățat-o la școala de teatru provoacă prea adesea un blocaj al laringelui. Trebuie să dobândească dexteritatea de a-și deschide laringele în mod conștient și să verifice din afară dacă este deschis sau închis. Dacă nu-și va rezolva problemele, atenția lui va fi distrasă de dificultățile pe care va trebui să le întâlnească, iar procesul de autopenetrație va eșua cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul laringeal. 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației Impulsurile provenite de la receptori articulari și musculari de la nivelul membrelor în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
limbii pentru a avea voci frumoase. Exercițiul relaxează gâtul și eliberează vocea. Metoda poate fi folosită pentru a vindeca durerile de gât sau chiar răceala. În acest fel sunt stimulate primele trei meridiane. Aceste regiuni coordonează funcția coardelor vocale, a laringelui și a căilor respiratorii. Mișcările de întindere sau de presare a limbii în scopul stimulării zonelor 1, 2 și 3 ajută și la reglarea problemelor cauzate de disfuncții ale celulelor din zonele corespondente ale corpului. Presiunea reflexă asupra limbii este
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
un alt instrument ajutător. Rola Deluxe ar putea acționa eficient asupra punctelor reflexe din palmă. Importanța sistemului respiratortc "Importan]a sistemului respirator" Sistemul respirator influențează buna funcționare a întregului organism mult mai mult decât ne dăm seama. Cavitatea bucală, faringele, laringele, traheea, bronhiile și plămânii fac parte din acest sistem remarcabil. Împreună, ele transportă oxigenul din aerul pe care îl respirăm în sânge, de unde este purtat la celulele corpului. Zona superioară a aparatului respirator are puncte corespondente la baza degetelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
caz*) │ 5 M.8 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 *) Pentru alte cazuri decât cele de mică chirurgie N.14 │ Injectare subconjunctivală, retrobulbară de medicamente │ 4 Se decontează numai pentru copii. O.1 │ Examen fibroscopic nas, cavum, laringe │ 15 O.3 │ Puncție sinusală, lavaj, tratament local/caz │ 10 O.7 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │ Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │ Exerciții pentru tulburări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221115_a_222444]
-
caz*) │ 5 M.8 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 *) Pentru alte cazuri decât cele de mică chirurgie N.14 │ Injectare subconjunctivală, retrobulbară de medicamente │ 4 Se decontează numai pentru copii. O.1 │ Examen fibroscopic nas, cavum, laringe │ 15 O.3 │ Puncție sinusală, lavaj, tratament local/caz │ 10 O.7 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │ Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │ Exerciții pentru tulburări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221119_a_222448]
-
caz*) │ 5 M.8 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 *) Pentru alte cazuri decât cele de mică chirurgie N.14 │ Injectare subconjunctivală, retrobulbară de medicamente │ 4 Se decontează numai pentru copii. O.1 │ Examen fibroscopic nas, cavum, laringe │ 15 O.3 │ Puncție sinusală, lavaj, tratament local/caz │ 10 O.7 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │ Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │ Exerciții pentru tulburări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221117_a_222446]
-
caz*) │ 5 M.8 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 *) Pentru alte cazuri decât cele de mică chirurgie N.14 │ Injectare subconjunctivală, retrobulbară de medicamente │ 4 Se decontează numai pentru copii. O.1 │ Examen fibroscopic nas, cavum, laringe │ 15 O.3 │ Puncție sinusală, lavaj, tratament local/caz │ 10 O.7 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │ Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │ Exerciții pentru tulburări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221067_a_222396]
-
caz*) │ 5 M.8 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 *) Pentru alte cazuri decât cele de mică chirurgie N.14 │ Injectare subconjunctivală, retrobulbară de medicamente │ 4 Se decontează numai pentru copii. O.1 │ Examen fibroscopic nas, cavum, laringe │ 15 O.3 │ Puncție sinusală, lavaj, tratament local/caz │ 10 O.7 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │ Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │ Exerciții pentru tulburări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221069_a_222398]
-
cu I.A. 50-69% pentru cazurile de ozenă neoperată sau rinită atrofică posttraumatică. 2. Afecțiunile esofagului Afecțiunile esofagiene sunt evaluate din punct de vedere al incapacități adaptative și al expertizei capacității de muncă la capitolul privind Afecțiunile digestive. 3. Afecțiunile laringelui - a. Diplegia recurențială (în poziție de abducție sau adducție), cu păstrarea vocii, dar cu dificultăți în respirație, se apreciază în funcție de tulburările ventilatorii și în contextul bolii de bază. - b. Ablația laringelui, cu traheostomă permanentă cu sau fără erigmofonație; deficiență accentuată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
de muncă la capitolul privind Afecțiunile digestive. 3. Afecțiunile laringelui - a. Diplegia recurențială (în poziție de abducție sau adducție), cu păstrarea vocii, dar cu dificultăți în respirație, se apreciază în funcție de tulburările ventilatorii și în contextul bolii de bază. - b. Ablația laringelui, cu traheostomă permanentă cu sau fără erigmofonație; deficiență accentuată prin tulburări ventilatorii, de vorbire și de prognostic, IA 70-89%, gradul II de invaliditate. - c. Stenoze laringiene (postcaustice, postradioterapie, iatrogene etc). 4. Afecțiunile traheei Stenozele de diferite grade pot determina tulburări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
clinic ORL; - bucofaringoscopie (inspecție văl, gustometrie, examenul orificiilor Stenon și Warton); - examen maseteri; - laringoscopie indirectă (hipofaringoscopie). Suplimentare: - endo/fibroscopie; - radiografii (+/- substanță de contrast); - exsudat faringian; - biopsii; - examenul secrețiilor. - directoscopie (examenul hipofaringelui și al gurii esofagului). Speciale: - TC; - RMN; - eco Doppler. Laringe Indispensabile: - examen clinic ORL; - laringoscopie indirectă. Suplimentare: - endo/fibroscopie; - radiografii, tomografii; - biopsii; - examenul de secreții; - examen tiroidian; - examenul gurii esofagului. Speciale: - TC; - RMN; - laringoscopie în suspensie. Vestibul Indispensabile: - examen clinic ORL; - probe vestibulare spontane, sensibilizate. Suplimentare: - ENG; - radiografii temporoparietale (diferite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
gurii esofagului. Speciale: - TC; - RMN; - laringoscopie în suspensie. Vestibul Indispensabile: - examen clinic ORL; - probe vestibulare spontane, sensibilizate. Suplimentare: - ENG; - radiografii temporoparietale (diferite incidențe); - examen neurologic. Speciale: - TC, RMN, BERA. Regiunea cervicală (tumefieri cervicale): Indispensabile: - examen clinic ORL (rino-, oro-, hipofaringe, laringe); - hemoleucograma, VSH, IDR, examen radiologic pulmonar. Investigații suplimentare: - radiografii cervicale (față și profil); - ecografie. Investigații speciale: - eco Doppler; - angiografii; - CT; - RMN; - ango RMN; - scintigrafii. FIȘĂ DE EVALUARE MEDICO-SOCIO-PROFESIONALĂ Nr. fișă ......... Data ....................... PERSOANA EVALUATĂ: Numele .......................... Prenumele ...................... Vârstă ............... Adresa: str. ............................. Nr. ...... Bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
precoce. NB: În general tulburările vestibulare periferice au un caracter pasager, tranzitoriu. - Necesită asistență de Capitolul 3 FUNCȚIILE FONATORII ȘI DE COMUNICARE VERBALĂ EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA VOCII*) * Font 8* *) Se referă la tulburările fonatorii determinate de afectarea laringelui, cauzate de: - stenoze post traumatice, - pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurențiali), - procese tumorale benigne, maligne, - procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]
-
de afectarea laringelui, cauzate de: - stenoze post traumatice, - pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurențiali), - procese tumorale benigne, maligne, - procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de : - voce bitonală în paralizie recurențială, - disfonie prin formațiuni tumorale, - afonie consecutivă ablației laringelui. Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la ușoară și până la accentuată, când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]