3,375 matches
-
despre un anumit moment. Obiectivul eșantionării este, de obicei, estimarea unui parametru sau a unei caracteristici a unei populații, caracteristică a cărei prezență variază de la un individ la altul și care este tratată ca fiind variabilă. Pentru variabilele permanente și latente am putea să estimăm media populației sau valoarea totală. Pentru alte variabile (ordinale sau nominale) suntem interesați de totaluri și proporții. În alte contexte, putem fi interesați să estimăm mărimea populației din care este ales eșantionul (numărul peștilor care pot
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
v clase de posibile combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional" (Mayantz et al., 1969, 44 apud Chelcea, 2007, 144). Conceptele cu care operăm în științele sociale sunt atât realități manifeste, observabile în mod nemijlocit, cât și stări latente, care nu pot fi direct observabile (măsurabile), dar care pot fi cercetate prin indicatori direct observabili. Aceste variabile latente sunt măsurate printr-un set de indicatori care pot avea o singură dimensiune sau mai multe dimensiuni. Prin urmare, construirea unor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Chelcea, 2007, 144). Conceptele cu care operăm în științele sociale sunt atât realități manifeste, observabile în mod nemijlocit, cât și stări latente, care nu pot fi direct observabile (măsurabile), dar care pot fi cercetate prin indicatori direct observabili. Aceste variabile latente sunt măsurate printr-un set de indicatori care pot avea o singură dimensiune sau mai multe dimensiuni. Prin urmare, construirea unor variabile index care să sintetizeze informația din toți indicatorii este o operație indispensabilă în etapa de analiză a datelor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
au participat la nici una din cele 4 activități menționate, 176 au participat la o activitate, 62 la 2 activități, 48 la 3 activități și 23 la 4 activități. 9.4.2. Indice sumativ sau de tip medie Atitudinile, fiind fenomene latente inobservabile în mod direct, pot fi măsurate rareori printr-o singură întrebare, de obicei folosindu-se un set de întrebări. Orice scală cuprinde un set de enunțuri care alcătuiesc un spațiu unidimensional gradat (de la negativ la pozitiv). Funcție de răspunsurile individului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tendințelor de cumpărare sau scenarii de viitor. Noțiunea de armonie reprezintă o cheie pentru Înțelegerea conceptului de ba. Ea se regăsește Într-o disponibilitate pentru Împărtășirea non-apriorică, Într-o prezență și o receptivitate față de tot ceea ce se Întâmplă manifest sau latent, explicit sau tacit Într-un mediu (context) la un moment dat. Pentru a trăi această armonie, care nu e deloc o stare stabilă ori de imobilitate, este mobilizat ansamblul capacităților individului și, În primul rând, acea sensibilitate ce conferă percepției
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
căci El este pur si simplu Ființă, absolută, independentă de orice cauza, neschimbătoare, peste timp, fiind infinită. Chiar dacă evreii din secolul al XIV-lea î.H. nu puteau înțelege întreg conținutul Tetragramei și al definiției ei, aceasta conține o revelație latentă ce avea să fie interpretată în secolele viitoare. După o analiză foarte amănunțită a celei de-a doua revelări a acestui nume în Exod 6,2-8, partea finală a articolului este dedicată teodiceei Vechiului Testament (natură și atributele lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
producție proprie la cost de producție, a creanțelor Și a datoriilor la valoarea nominală. Odată stabilit, costul istoric rămâne fix, atât timp cât bunul rămâne în posesia entității. Principiul prudenței solicită contabilizarea minusurilor de valoare potențiale Și interzice contabilizarea plusurilor de valoare latente aferente activelor. Astfel, activele rămân înregistrate la costul istoric dacă înregistrează o creștere de valoare, în caz contrar, activele fiind evaluate la valoarea de inventar, conform reglementărilor românești sau la valoarea recuperabilă sau valoarea realizabilă netă, conform standardelor IFRS. AȘa cum
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
a rezultatului dorit. Prudența Încă de la începutul secolului al XIX-lea, evaluarea în costuri istorice este însoțită de respectarea principiului prudenței. De exemplu, în cazul activelor, principiul prudenței solicită contabilizarea minusurilor de valoare potențiale Și interzice contabilizarea plusurilor de valoare latente aferente activelor. Astfel, activele rămân înregistrate la costul istoric dacă înregistrează o creștere de valoare, în caz contrar, activele fiind evaluate la valoarea actuală care este cea mai mică. Potrivit principiului prudenței, numai beneficiile realizate la data bilanțului pot fi
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
se dorește construirea unui model contabil, având ca fundament evaluarea la valoarea justă a tuturor elementelor bilanțiere, trebuie să se renunțe la criteriul de realizare, care implică abandonul principiului costului istoric Și în mod egal, al principiului prudenței, în măsura în care câștigurile latente se găsesc automat luate în considerare. Evaluarea la valoarea justă a tuturor elementelor bilanțiere se bazează pe conceptul potrivit căruia un activ este cedat Și o datorie este plătită în permanență. Este vorba de constatarea unui rezultat virtual (Jianu, 2007
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
aibă ca rezultat doar plăcerea oferită de acestea, ci trebuie privite ca un mijloc de stimulatr a energiilor creatoare ale elevilor, ca un impuls pentru declanșarea potențialității lor cognitive și afective, care în alte împrejurări ar rămâne ca simple trăiri latente. Prin exercițiile-joc, învățătorul îi ajută pe elevi să se autorealizeze din punct de vedere artistico plastic. 3.11. însușirile persoanei creative Dintre calitățile pe care trebuie să le posede cel ce-și dedică viața muncii creatoare, cele mai însemnate ar
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ale expansiunii sistemelor școlare 49 1.8.1. Factori demografici 49 1.8.2. Rolul statului 50 1.9. Discuție. Învățământul de masă în România comunistă 52 2. Istoria socială a universităților europene 52 Rezumat 57 Capitolul III. Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școlii 59 1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Dewey 59 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii 60 2.1. Școala și stratificarea socială la Davis și Moore 61
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
manuale, hărți, filme, laboratoare); utilizarea timpului, care este, în parte, în funcție de importanța socială (percepută, aș adăuga eu) a disciplinelor; natura relațiilor dintre profesor și elev; structura puterii în clasă. 3. Regulile de evaluare, care cuprind ansamblul de reguli manifeste și latente ce funcționează în procesul selecției indivizilor. Evident că nu toate încercările de definire a sociologiei educației sunt atât de integratoare. În însăși maniera de definire se reflectă poziția sociologului față de obiectul său, dar mai ales opțiunile sale ideologice cu privire la menirea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a impus pe plan mondial. • După 1960, în Europa are loc masificarea învățământului superior. • Ultimele decenii găsesc universitățile supuse la presiuni financiare și administrative din partea statelor cuprinse de febra neoliberală a eficientizării și marketizării. Capitolul IIItc "Capitolul III" Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școliitc "Manifest [i latent în func]ionarea institu]iilor educa]ionale. Func]iile [colii" O privire fugară asupra principalelor texte din științele educației, dar și a celor de politici educaționale permite constatarea persistenței unui mod
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
are loc masificarea învățământului superior. • Ultimele decenii găsesc universitățile supuse la presiuni financiare și administrative din partea statelor cuprinse de febra neoliberală a eficientizării și marketizării. Capitolul IIItc "Capitolul III" Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școliitc "Manifest [i latent în func]ionarea institu]iilor educa]ionale. Func]iile [colii" O privire fugară asupra principalelor texte din științele educației, dar și a celor de politici educaționale permite constatarea persistenței unui mod de gândire funcționalist în tratarea locului sistemelor formale de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
capitol voi trata: 1. geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii, cu o scurtă trecere în revistă a funcționalismului ca paradigmă; și 2. funcțiile școlii așa cum sunt ele descrise de majoritatea teoreticienilor - în primul rând anglo-saxoni -, subliniind așa-zisele funcții latente. Un loc important îl rezerv la final unor studii de caz dedicate disputelor din jurul curriculumurilor, atât în România, cât și în străinătate. 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școliitc "2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii" Funcționalismul a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
funcția sa sociologic determinată? Încercând să atenueze criticile de acest gen, funcționaliștii au inovat permanent arsenalul lor conceptual, făcându-l în cele din urmă aproape de nerecunoscut. Sunt celebre contribuțiile lui Merton, care a introdus concepte precum funcție/disfuncție sau funcție latentă/funcție manifestă. Înaintea parcurgerii conținuturilor diferitelor funcționalisme care au abordat școala, este utilă o punere în context. Școala nu putea scăpa influenței unei paradigme sociologice dominante. E de amintit că dominația era întreținută de iminența unei agresiuni comuniste și de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
recompensele diferențiate acordate pozițiilor sociale (Cherkaoui, 1997). La Davis și Moore, școala îndeplinește următoarele funcții în raport cu sistemul social: - transmite cunoștințele necesare ocupării anumitor poziții sociale; - alocă, prin mecanismele sale de selecție și evaluare, indivizii în poziții sociale. A treia funcție - „latentă”, cum i-ar spune Merton - este aceea de transmitere a sistemului de valori care determină o anumită ierarhizare a pozițiilor sociale. Bineînțeles că o asemenea propoziție lipsește din teoretizările lui Davis și Moore, dar această concluzie trebuie să completeze teoria
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
americane, cea care a dezvoltat cel mai serios, în fond, funcționalismul sociologic și a suferit cel mai mult de pe urma hegemoniei acestuia. Pe de altă parte, accentul s-a mutat de la tratarea funcțiilor evidențiate în perioada tehnofuncționalismului la cea a funcțiilor latente, ascunse, indicând o distanțare critică față de discursul specific sociologiei funcționaliste convenționale. În general 1, se adoptă clasificarea mertoniană a funcțiilor în latente și manifeste. Funcțiile manifeste cele mai evidente ale școlii ar consta în transmiterea cunoașterii și alocarea statusurilor. Lynne
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de altă parte, accentul s-a mutat de la tratarea funcțiilor evidențiate în perioada tehnofuncționalismului la cea a funcțiilor latente, ascunse, indicând o distanțare critică față de discursul specific sociologiei funcționaliste convenționale. În general 1, se adoptă clasificarea mertoniană a funcțiilor în latente și manifeste. Funcțiile manifeste cele mai evidente ale școlii ar consta în transmiterea cunoașterii și alocarea statusurilor. Lynne Chisholm a analizat recent (apud Voicu, 2003) sistemele educaționale europene și a constatat un consens asupra a trei finalități universale ale educației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a constatat un consens asupra a trei finalități universale ale educației formale: socializarea culturală comună a indivizilor ca instrument de menținere a coeziunii sociale, susținerea creșterii economice prin furnizarea de mână de lucru calificată și dezvoltarea individuală a beneficiarilor. Funcțiile latente, obiect al dezbaterilor sociologice, dar și politice sau economice, ar fi: transmiterea culturii dominante, menținerea controlului social și funcția de agent al schimbării. Dintre rosturile manifeste și latente enumerate mai sus, voi detalia câteva mai puțin evidente în discursul funcționalismului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
furnizarea de mână de lucru calificată și dezvoltarea individuală a beneficiarilor. Funcțiile latente, obiect al dezbaterilor sociologice, dar și politice sau economice, ar fi: transmiterea culturii dominante, menținerea controlului social și funcția de agent al schimbării. Dintre rosturile manifeste și latente enumerate mai sus, voi detalia câteva mai puțin evidente în discursul funcționalismului tehnologic care lămuresc modul în care școala contribuie la o anumită configurație instituțională și culturală. 3.1. Transmiterea culturii dominantetc 3.1. Transmiterea culturii dominante" Sub această titulatură
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și colab., 2001, pp. 5-6). 3.3.1. Conținutul ascuns tc "3.3.1. Conținutul ascuns " Asemănătoare este ideea din spatele conceptului de conținut ascuns (hidden curriculum) al școlii, insinuându-se de către marxiști, de pildă (Bowles și Gintis, 1976), că funcția latentă cea mai importantă a școlii ar fi aceea de a-i pregăti normativ, ideologic pe elevi pentru condițiile întreprinderii economice de tip capitalist. În școală, precum am arătat, elevul învață punctualitatea, disciplina, beneficiile planificării, obiceiuri de muncă responsabile, imperativul respectării
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
axiologică. • Tezele funcționalismului clasic, ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman au fost contestate în momentul în care economiile și sistemele instituționale occidentale au intrat în criză (sfârșitul anilor ’60). • Dacă folosim distincția mertoniană dintre funcții manifeste și funcții latente, remarcăm că tezele de mai sus fac referire la funcțiile manifeste ale educației. Mai recent, sunt discutate intens funcțiile latente (ascunse) ale educației. Acestea sunt: transmiterea culturii dominante, menținerea controlului social și producerea schimbării sociale. • Prin transmiterea culturii, înțelegem că
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și sistemele instituționale occidentale au intrat în criză (sfârșitul anilor ’60). • Dacă folosim distincția mertoniană dintre funcții manifeste și funcții latente, remarcăm că tezele de mai sus fac referire la funcțiile manifeste ale educației. Mai recent, sunt discutate intens funcțiile latente (ascunse) ale educației. Acestea sunt: transmiterea culturii dominante, menținerea controlului social și producerea schimbării sociale. • Prin transmiterea culturii, înțelegem că prin școală sunt inculcate modurile de gândire și acțiune. Sociologia critică afirmă că școala transmite cultura claselor dominante. Cum cultura
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de mișcare și va fi nevoit sub presiunea managerului general, să lase locul unui înlocuitor mai dinamic; • salariații știu că o achiziție este însoțită, de regulă, de o reducere a efectivului existent. Putem distinge deci o opoziție și un pericol latent aferent acestei opoziții; • furnizorii vor suferi o creștere a presiunii concurențiale prin scăderea numărului clienților și creșterea puterii relative a acestora. Totuși, nu pot face altceva decât să spere că se vor adapta noilor condiții; • organizațiile regulatoare, în special Consiliul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]