1,578 matches
-
un răspuns, trebuie să pornim de la două constatări: a) limbile care păstrează cele două cuvinte se află în arii laterale, periferice ale Romaniei; b) limbile care nu au urmași ai lui fervere și formosus au cuvinte care continuă alt cuvânt latinesc (lat. bullire, ce însemna același lucru, „a fierbe apa“, a fost moștenit în fr. bouillir, it. bollire, iar lat. bellus „frumos“ a devenit fr. beau, it. bello). Date fiind aceste fapte, explicația trebuie să fie căutată în latină. Constatăm că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
bulla s-a transmis tuturor limbilor romanice, cu excepția românei). Deci bullire este o inovație care a avut loc în latina târzie și care s-a propagat în regiunile centrale ale Romaniei (it. bollire, fr. bouillir, cat. bullir, sd. buddire). „Neologismul“ latinesc bullire nu a ajuns și în regiunile periferice (româna, spaniola și portugheza). De remarcat că bullire nu s-a impus nici în sudul Italiei. O distribuție similară prezintă continuatorii lui formosus, păstrați în extremitățile Romaniei, în timp ce continuatorii lui bellus ocupă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și în regiunile periferice (româna, spaniola și portugheza). De remarcat că bullire nu s-a impus nici în sudul Italiei. O distribuție similară prezintă continuatorii lui formosus, păstrați în extremitățile Romaniei, în timp ce continuatorii lui bellus ocupă centrul Romaniei. Vechiul termen latinesc pulcher „frumos“ nu s-a păstrat în limbile romanice, fiindcă a fost înlocuit, încă din latină, de formosus „bine făcut, frumos (în sens fizic)“ (derivat de la lat. forma „formă, frumusețe“) și de bellus (diminutiv afectiv al lui bonus), care în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fost o „inovație“ mai veche decât bellus, care nu s-a conservat decât în centrul Romaniei. biserică Cuvântul rom. biserică este moștenit din lat. basilica, termen transmis numai românei și retoromanei. În restul teritoriului romanic, s-a răspândit alt termen latinesc, ecclesia, care a dat fr. église, sp. iglesia, it. chiesa. Forma lat. ecclesia este un împrumut din gr. ekklesía, care în greaca clasică însemna „adunare“, iar de la acest sens s-a ajuns, în greaca folosită de creștini, la sensul de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
găsim și la împăratul August), cu sensul „a mânca (în general)“. În limbile romanice actuale, este continuat de rom. (a) mânca, fr. manger, occ. manjà, cat. menjar, sd. mandicare (it. mangiare este un împrumut din fr. manger). Dintre celelalte sinonime latinești cu sensul de „a mânca“, reține atenția pappare, cuvânt din graiul copiilor ce apare încă de la Plaut, dar care nu s-a păstrat decât în sardă (pappai „a mânca“); pappare din italiană și (a) păpa din română continuă să se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
identifică în dialecte din nordul Italiei și în retoromană. Dacă spunem numai atât, punem în evidență doar care este răspândirea termenului în Romania, fără să explicăm de ce și cum s-a ajuns la această situație. Fiind vorba de un cuvânt latinesc la origine, trebuie să cercetăm cum stau lucrurile în latină. În latina clasică, se folosea cu sensul de „lipsit de vedere“ cuvântul caecus, care s-a transmis limbilor iberoromanice: sp. ciego, port. cego, cat. cec. În italiană, s-a păstrat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se pare, dintr-o abreviere a expresiilor orbus oculis, orbus ab oculis „lipsit de ochi“. Din ultima construcție, s-a detașat aboculis, atestat prima dată în secolul 5, care stă la baza fr. aveugle „orb“. văr și cusurin Două cuvinte latinești transmise românei, văr < lat. verus și arom. cusurin < lat. consobrinus, înseamnă același lucru: „văr, grad de rudenie între copiii persoanelor care sunt frați și surori“. Ele provin din expresia latinească consobrinus verus „văr adevărat“, în care cele două cuvinte se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la baza fr. aveugle „orb“. văr și cusurin Două cuvinte latinești transmise românei, văr < lat. verus și arom. cusurin < lat. consobrinus, înseamnă același lucru: „văr, grad de rudenie între copiii persoanelor care sunt frați și surori“. Ele provin din expresia latinească consobrinus verus „văr adevărat“, în care cele două cuvinte se asociau în mod constant, erau ceea ce s-a numit „tovarăși de drum“. Sextil Pușcariu compară istoria lor cu povestea ariciului ingrat, care alungă de lângă sine pe protectorul său. La noi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cf. și fr. frères germains, cousins germains). Și, tot legat de fenomenul numit elipsă, nu pot să nu le fac o surpriză amatorilor de brânzeturi franțuzești. Cuvântul fr. fromage „brânză“, ca și v. prov. formatge, a fost izolat din expresia latinească caseus formaticus „caș, brânză făcută într-o formă“, în care adjectivul formaticus este derivat de la forma cu sensul „tipar (de făcut brânză)“; celelalte limbi romanice l-au păstrat, din aceeași expresie, pe caseus: rom. caș, it. cacio, sp. queso. În ceea ce privește
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
probabil datorită cozii stufoase a vulpii. Înlocuirea lui b cu p s-a produs sub influența cuvintelor din familia lui rapiña „jaf, tâlhărie“, din cauza instinctului de răpitor al acestui animal. Termenul spaniol zorra pare a fi de origine bască. Cuvinte latinești păstrate numai în română Spre deosebire de cuvintele panromanice, în cazul multor cuvinte din această categorie se constată schimbarea „valorii“ lor între faza latină, cunoscută din texte, și faza română, după cum a arătat I. Fischer. Dacă în ceea ce privește termeni ca lat. canticum devenit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
celelalte limbi romanice. Ambele sunt cuvinte care denumesc noțiuni importante. În primul caz, lat. imperator nu s-a moștenit în limbile romanice occidentale; formele actuale (fr. empereur, sp. emperador) sunt împrumuturi ulterioare ale aceluiași termen din latină. Cât privește cuvântul latinesc ovis, constatăm că, pentru a denumi noțiunea respectivă, în celelalte limbi-surori fie s-a transmis diminutivul lat. ovicula, devenit în spaniolă oveja, fie s-a împrumutat un termen din substratul celtic, care a dat în franceză cuvântul mouton. De ce s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lat. ovicula, devenit în spaniolă oveja, fie s-a împrumutat un termen din substratul celtic, care a dat în franceză cuvântul mouton. De ce s-a întâmplat așa este mai greu de spus. Știm sigur că acestea nu sunt singurele cuvinte latinești moștenite numai de română; ele aparțin unei categorii de aproximativ o sută de cuvinte latinești care nu s-au transmis și celorlalte limbi romanice. Asupra lor a atras atenția Sextil Pușcariu încă din 1920, în discursul său de recepție la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care a dat în franceză cuvântul mouton. De ce s-a întâmplat așa este mai greu de spus. Știm sigur că acestea nu sunt singurele cuvinte latinești moștenite numai de română; ele aparțin unei categorii de aproximativ o sută de cuvinte latinești care nu s-au transmis și celorlalte limbi romanice. Asupra lor a atras atenția Sextil Pușcariu încă din 1920, în discursul său de recepție la Academia Română. (a) apuca și mare Unele dintre cuvintele păstrate exclusiv în română au suferit schimbări
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pentru a explica de ce cuvântul a avut o evoluție fonetică anormală: conform legilor fonetice, lat. christianus ar fi trebuit să dea rom. *creșin (la fel ca lat. pastionem care a devenit în limba română pășune). lingură Faptul că unele cuvinte latinești s-au păstrat numai în română a primit uneori explicații legate de condițiile de viață specifice din această parte a Romaniei. Sextil Pușcariu susține că lat. lingula „lingură de lemn“ a devenit rom. lingură pentru că termenul a intrat în vorbirea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aceea că aproape toți termenii de origine autohtonă (sau traco-dacă) nu depășesc, prin conținutul lor semantic, sfera de viață elementară a păstorilor de odinioară. Această concluzie capătă o semnificație specială dacă termenii din această categorie sunt raportați la sinonimele lor latinești păstrate în română. Gr. Brâncuș constată că între termenul autohton și cel latinesc s-a stabilit un raport ca de la particular la general, în sensul unei specializări semantice „pastorale“ a sinonimului autohton. Lat. albus devenit rom. alb a păstrat sensul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
conținutul lor semantic, sfera de viață elementară a păstorilor de odinioară. Această concluzie capătă o semnificație specială dacă termenii din această categorie sunt raportați la sinonimele lor latinești păstrate în română. Gr. Brâncuș constată că între termenul autohton și cel latinesc s-a stabilit un raport ca de la particular la general, în sensul unei specializări semantice „pastorale“ a sinonimului autohton. Lat. albus devenit rom. alb a păstrat sensul general al culorii, în timp ce bardzu, termenul autohton (folosit astăzi numai dialectal: în Transilvania
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Tot așa, searbăd este sinonim al lui acru (< lat. acrus), dar este folosit numai referitor la lapte, iar strepede „vierme din brânză“ este doar parțial sinonim al lui vierme (< lat. vermis). Chiar cuvintele referitoare la persoana care practică păstoritul sunt latinești, dacă este vorba de termenul general: păstor (< lat. pastorem) sau păcurar (< lat. pecorarius); sunt însă din substrat cuvintele care denumesc un anumit tip de păstor, de păcurar: baci „șeful stânei, vătaful ciobanilor“. Rezultă că traco-dacii romanizați au păstrat din limba
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
baci „șeful stânei, vătaful ciobanilor“. Rezultă că traco-dacii romanizați au păstrat din limba lor elemente secundare proprii limbajului pastoral, adică unui limbaj care reflecta specificul de civilizație autohton. Există în română și perechi de cuvinte (parțial) sinonime în cadrul cărora termenii latinești au sens general, iar cei presupuși a fi din substrat au sens mai restrâns: arbore (< lat. arborem) -copac, cal (< lat. caballus)-mușcoi „catâr“, casă (< lat. casa)-argea „colibă sub pământ“, râpă (< lat. ripa) -mal, cerbice (< lat. cerbicem) -grumaz, cute (< lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Împrumuturi din vechea greacă În aceeași situație cu împrumuturile din substrat sunt și cuvintele din vechea greacă. Am arătat deja că multe dintre acestea au pătruns în latină și apoi, prin latină, s-au transmis tuturor limbilor romanice ca elemente latinești (angelus, bracchium). Există însă cuvinte vechi grecești care s-au păstrat numai în aria orientală a Romaniei. Acestea au pătruns, pe cale orală, în latină dunăreană și s-au transmis numai românei. Ele vor constitui conținutul unui volum aparte. Iată câteva
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
slavă, iar în franceză de creația metaforică brochet, care provine de la broche „instrumente și piese cu formă alungită“. Aportul masiv al elementului slav vechi la lexicul românesc (reprezintă 9,02% din vocabularul reprezentativ al vechii române) nu a afectat structura latinească a acestuia; din cauza acestor cuvinte însă, limba română se deosebește mult de celelalte limbi neolatine. S. Pușcariu a atras atenția asupra faptului că românii au împrumutat din slavă substantive ca plug, sită, brici, în vreme ce verbele corespunzătoare (a) ara, (a) cerne
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
continuatorii latini din Dacia; verbele moștenite din latină au rezistat însă, pentru că românii n-au încetat să are, să cearnă sau să se radă. Pentru alte obiecte și noțiuni, denumite astăzi prin cuvinte slave, românii au avut fără îndoială nume latinești înaintea contactului cu slava veche, chiar dacă acestea nu sunt atestate; e greu de presupus că românii n-au avut, înainte de a fi împrumutat din slavă, termeni pentru „drag“, „scump“, „a vorbi“ sau „a iubi“. De altfel, până nu demult româna
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu slava veche, chiar dacă acestea nu sunt atestate; e greu de presupus că românii n-au avut, înainte de a fi împrumutat din slavă, termeni pentru „drag“, „scump“, „a vorbi“ sau „a iubi“. De altfel, până nu demult româna avea termeni latinești moșteniți pentru unele noțiuni denumite astăzi, în limba literară, prin cuvinte de origine slavă: în Transilvania, s-au moștenit cuvinte latinești ca lard (< lat. lardum) sau ca arină (< lat. arena), cărora le corespund, în limba literară, cuvintele de origine slavă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din slavă, termeni pentru „drag“, „scump“, „a vorbi“ sau „a iubi“. De altfel, până nu demult româna avea termeni latinești moșteniți pentru unele noțiuni denumite astăzi, în limba literară, prin cuvinte de origine slavă: în Transilvania, s-au moștenit cuvinte latinești ca lard (< lat. lardum) sau ca arină (< lat. arena), cărora le corespund, în limba literară, cuvintele de origine slavă slănină, respectiv nisip. Caracteristica generală a contactului latinității cu idiomurile nonlatine (substratul, superstratul) este faptul că termenii împrumutați au fost acceptați
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
loc reorganizarea lexicului. Datorită acestei structuri bine constituite s-au putut păstra până astăzi multe cuvinte la nivelul întregii Romanii. De ce și cum au fost împrumutate cuvintele din substrat și superstrat? De ce au fost acceptate noile cuvinte de către structura lexicală latinească? Cea mai clară categorie o reprezintă împrumuturile care denumeau realități specifice zonei: termeni referitori la faună și floră sau la obiecte necunoscute romanilor. Latina se adapta la realitățile din noile provincii romane, așa cum, multe secole mai târziu, limbile romanice ajunse
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
obiecte necunoscute romanilor. Latina se adapta la realitățile din noile provincii romane, așa cum, multe secole mai târziu, limbile romanice ajunse pe continentul american au adoptat cuvinte din limbile indigene americane. Este probabil ca, la început, latinofonii să fi folosit cuvinte latinești și pentru realitățile tipice noilor regiuni cucerite, după cum spaniolii ajunși pe continentul american foloseau cuvinte spaniole pentru realitățile americane: termenul león „leu“ era utilizat la început pentru a desemna puma, termen indigen latino-american care, ulterior, s-a impus. Observația este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]