5,763 matches
-
frumoasă și bogată dau năvală pețitorii chiar dacă are poalele și mintea la fel de scurte. Kitsch Amatorismul în creația literară este asemănător cu kitsch-ul în arta plastică. Atenție! Nu-ți clădi statuie de mare scriitor pe baza propriilor păreri și a laudelor amabile. Scriitori Mari scriitori nu sunt neapărat cei ce scriu multe cărți, ci cei ce creează opere nemuritoare, chiar dacă acestea sunt puține. A scrie Cel ce scrie și cu inima nu numai cu mintea ajunge mai sigur la sufletul și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
spațiul liber dintre rînduri, fie la marginea rîndului. Întrucît copiștii nu lucrau mecanic la transcrierea textelor, ci se implicau afectiv în munca pe care o făceau, își exprimau uneori consimțămîntul față de cele relatate în text prin scrierea cîtorva cuvinte de laudă la marginea rîndurilor. Un copist ulterior, care folosea textul respectiv drept text de bază, nu știa dacă notele marginale reprezentau o corectură a vreunei omiteri anterioare sau dacă era o simplă remarcă a copistului anterior. Așa se face că astfel
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
care Dumnezeu trebuie celebrat în orice moment. În aparenta ei monotonie lumea este un permanent miracol pe care trebuie să-l primești cu mintea deschisă și cu inima plină de bucurie: "să mă bucur/ să mă bucur și să cânt/ laude creației monotone// care mi se dezvăluie/ abia acum/ miracol repetat// cu fiecare nouă dimineață/ care îmi mai este/ dată" (p. 76). Repetitivitatea fiecărei zile îi dă autoarei sentimentul confortabil că nimic rău nu se poate întâmpla atâta vreme cât soarele va răsări
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
ușor inevitabilul: "există o soluție/ să mă las pradă morții/ cu bucuria cu care m-am lăsat/ pradă vieții// Doamne/ ajut-o pe roaba Ta/ Irina Alexandrina" (p. 100). Poemele Irinei Mavrodin din uimire/étonnement devin o rugăciune zilnică, o laudă a vieții, o celebrare a lui Dumnezeu, dar și un obligatoriu exercițiu literar. Cu sau fără inspirație, poemul zilnic trebuie scris, așa cum trebuie făcută rugăciunea de fiecare seară: "să scrii în fiecare zi/ iată un mod de a te ruga
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
care o va fi scris. Cităm: "După un debut fulminant la o vîrstă cînd alții încep deja să facă bilanțuri, Ioan Es. Pop a înțeles repede cît de amăgitoare este gloria aici, la Porțile Orientului, într-o literatură în care laudele se împart, cu lejeritate, aproape oricui, fără prealabile piruete hamletiene. De aceea, în loc să-și trăiască triumful și să iasă iute în față, cum l-ar fi îndreptățit comentariile tușante venite din toate părțile, poetul a preferat înțeleapta rezervă, jenat nițel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
compromite, materiile se atrofiază, se dereglează, se descompun fără scăpare. Bineînțeles, bardul recurge la urletul groazei: "am urlat ca femeia fără limbă care voia să-l întrebe pe/ Dumnezeu ce gust au cuvintele/ și în cer ajungeau doar imnul și lauda" (Nici adevărurile nu ne fac mai liberi). Fraza se fărîmițează așa încît autorul are impresia a vorbi cu bucăți de var dintr-un perete surpat, sîngele se preface într-un șerpișor care se ascunde în ierburi să-și digere otrava
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
au luat măștile carnavalesc-hidoase ale unui cor de lăudători ai "gliei" și isprăvilor unice ale strămoșilor. Nu tu dramă, nu tu durere - doar victorie după victorie, până la apoteoza întrupată în Gângavul de la Scornicești. Cui a folosit acest șir neîntrerupt de laude de sine? Evident, celor care le produceau! Buna orientare pe șinele ideologiei de partid te ducea la conducerea unei catedre universitare sau te propulsa direct în fotoliul de academician. Chiar și pe vremea lui Eugen Simion, istoricii intrați sub pulpana
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
literaturii universale cu legătură solidă și hîrtie bună, Poliromul a avut curajul să publice în aceeași formă frumoasă nu doar străini celebri, ci și autori români contemporani, unii chiar debutanți, în colecția "Fiction Ltd.". Cea mai recentă ispravă de toată lauda a Poliromului, revelată la Tîrg - adunarea într-un volum format mare, cartonat și editat profesionist, a monumentalului Dicționar al personajelor lui Dostoievski de Valeriu Cristea, apărut în două părți, în 1983 și 1995 și demult epuizat. în competiție au intrat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9575_a_10900]
-
sfânt" fără gesticulația teatrală de metanii etalate sumar-hiperbolic. De la Umbria de început la Focul și sărbătoarea (1976), Curtea Medicilor (1979), Suburbiile cerului (1982) până la Vocea interioară (1987), Călătoria continuă (1989) ori Pisicile din Torcello (1997), se rostește aceeași, în esență, laudă a lucrurilor de fiecare zi și dintotdeauna, a făpturii trecând prin timpuri concrete și dincolo de ele. "Păstor de albine", oaspete la curțile înalte ale trandafirului înrourat, ascultând chiar "zgomotele stranii" din burta unui cadavru de câine baudelairian, uimit de zboruri
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
Deaceea, de ar, de ar). Este exemplu de cratimă care nu creează forme conjuncte ci indică citirea / recitarea silabică. Eminescu are, în finalul Satirei II (dar și în alte poeme, grafii din Convorbiri): teamă-mi e ca nu cum-va; Laudele lor de sigur m'ar măhně peste mĆsură forme analitice, dezlegate, indicând accente retorice (puternice). În De-or trece anii... pot fi, și acestea, forme anterioare, voite tot de poet, echivalente cu cele din Convorbiri. N-avem multe lucruri de
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
apărut, și mă bucur. Deși mă bucur, nu intenționam să mai scriu despre acest tom masiv al profesorului de la Colegiul Franței și Columbia University, inginer devenit istoric și teoretician literar, pe cît de ambițios pe atît de inteligent, asiduu, și laudele ar putea continua. Probabil că editorul său român, Mircea Martin, a estimat că cel mai bun mijloc de a deschide o dezbatere în jurul Antimodernilor este o prefață. Despre ea scriu acum, și o fac din postura celui care, în 2006
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
cea mai izbitoare a tînărului Maiorescu este voința de-a străluci. Paginile primilor ani de jurnal sunt pur și simplu invadate de rezultatele școlare, e adevărat că excelente, etalate cu nedisimulat orgoliu, comparate cu ale colegilor, explicate, justificate, chiar prevestite. Laudele profesorilor, cît de neînsemnate, sunt notate cu grijă, ca și împrejurările cînd își depășește camarazii. Nu e doar fireasca dorință de a-și vedea răsplătite strădaniile". Sau cu o satisfăcută coroborare printr-o sintagmă călinesciană: "Maiorescu nu concepe să fie
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
de munca altuia, cum și marii iconoclaști, sau mai ales ei, au avut. Spune Barbu: "dar pe deasupra întregei proze românești (în lumina "Fraților Karamazoff") cu vechiu suflet din răsărit, iubesc ŤCraii de Curtea Vecheť, romanul domnului Matei Caragiale". Între aceste laude esteticii, Blaga, într-o convorbire cu Marcel Iancu, în sala unei expoziții colective, o critică: "Omul de artă trebuie să-și facă de acum înainte educația în sensul artei colective." Generațiile foarte speciale care vor trece, fulgurant, prin istoria dintre
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
față de prima ediție. Nu mai e o procedare acceptabilă astăzi. În poezia călinesciană sunt modificări de-a dreptul comice. Versul "La început a fost Cuvântul" din volumul de Poesii din 1937 a devenit "La început a fost Avântul" în volumul Lauda lucrurilor din 1963. Versurile "Așa dumnezeiască este rufăria/ În care dorm Isus și Fecioara Maria" devin: "Așa fără păcat este rufăria/ }esută la fabrică de fruntașa Maria". Marcel Duță a arătat toate aceste prefaceri, care produc stupefacție, în prima ediție
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
este rufăria/ În care dorm Isus și Fecioara Maria" devin: "Așa fără păcat este rufăria/ }esută la fabrică de fruntașa Maria". Marcel Duță a arătat toate aceste prefaceri, care produc stupefacție, în prima ediție integrală după manuscrise a poeziei călinesciene, Lauda lucrurilor. Poezii 1927-1965, Editura "Grai și Suflet - Cultura Națională", 1992. Concluzia vine de la sine în privința ultimei voințe a autorului. Romanele lui G. Călinescu trebuie reeditate de acum încolo după textul ediției critice din 2004 a lui Nicolae Mecu, realizată cu
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
umbrelor (Premiul Strega, 1972). Dacă despre Niffoi se pot spune puține lucruri (că trăiește și lucrează lîngă Nuoro, la Orani, că în 2005 a publicat La leggenda di Redenta Tiria), despre ultimul roman se pot spune multe lucruri, toate de laudă. Paginile introductive, cele mai zguduitoare, încep ex abrupto cu relatarea la persoana I a episodului-cheie al tramei, relatarea făcînd parte din notațiile diaristice ale protagonistei, Mintona (cu hipocoristul Minto) Savuccu, cea care afirmă despre sine la un moment dat: "Eu
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
impresionat de statura și hainele oaspetelui său spuse: Bine-ați venit la noi, domnu’ Ștefan! Mă bucur sincer! Ce mai faci tu, don’Fane? Au urmat Îmbrățișări și pupături de mâini, lacrimi calde și cuvinte de mulțumire și felicitări, de laude aduse Celui de sus și schimburi de informații de tot felul. Peste puțină vreme, la poarta olarului opri o Dacia-break a cărei culoare era bine cunoscută de cei doi oameni vârstnici iar Maria spuse: Ci ghini, iaca vini șî Valericî
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mintea bine de tot. Până la urmă, ne dădea și nouă prin cap, dar tu ne-ai luat-o înainte - l-a lăudat Pâcu. Am fost mai iute de gură, moș Pâcule, nu că am gândit mai repede - a întâmpinat Hliboceanu lauda lui Pâcu... Puncte luminoase tremurânde au apărut în depărtare prin ninsoarea neînduplecată. Se văd luminile de la Crâșma din drum. Nu mai avem mult de mers - a dat zvon de bucurie Mitruță. Ce ne-am face noi dacă nu ai fi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
simt gustul dezamăgirii. Să mă explic : nu faptul că era homosexual m-a indignat, ci indecența cu care-și rememora aventurile de gay, mîndrindu-se parcă, cu cuceririle-i deplorabile și bolile venerice deloc stimabile! Și la heterosexuali nu dă bine ...lauda de sine, d’apăi la pederaști! (acum doi-trei ani, o poetă celebră, de limbă română, a publicat un jurnal din care reieșea că a fost femeia fatală, iubită cu disperare de toți scriitorii români: nu m-ar fi interesat cartea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cât de curând. Să știi că Măria Sa Împărătița Lioara mi-a dat învoire să plec, spunân du-i eu câtă nădejde am în tine. Și s-a mirat Măria Sa aflând cât ești de tânără și de înțeleaptă. LIANA: Nu de laude, ci de dragoste și de ocrotire am eu trebuință, mamă Ilincă. Să fie Măria Sa sănătoasă și să-și vadă acasă cât de degrabă slăvitul soț și pe iubitul ei fiu, Brăduț-Voievod, care, după cum mi-ai spus, sunt plecați cu treburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
părul nepieptănat de mult. Are în mână o cățuie cu tămâie aprinsă. Tămâiază în cruce, apoi vine spre rampă executând spre public aceeași mișcare. Duce cățuia în colibă, iese, se întinde, cască a lehamite.): Cuvine-se cu adevărat cântare de laudă pre glasul al 7-lea să înălțăm. Asta întâi și numaidecât! (Își drege glasul, psalmodiază cam expeditiv) "Slavă Ție, slavă Ție, slavă Ție!" Gata. Acuma să ne limpezim privirea cu această binecuvântată apă ne-ncepută de mult. Își toarnă în pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu-i mai cunoaște, să fie mulțumiți că se află aici, la loc luminat, feriți de griji și de supărări. SISOE: Și-i bună tocmeala asta? Să n-ai a face alta decât să privești și să cânți cântări de laudă cu meșteșugite întorsături din gâtlej? Eu cred că nu-i drept! MAVRICHIE: Mă rog, gândește ce poftești. Dar nu mă amesteca pe mine în asemenea cugetări. (Se aude apropiin du-se cineva care fluieră o melodie cucernică.) Și nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Intră Sisoe, demn și țeapăn. Pare a nu-i vedea pe cei din fața lui.) PAFNUTIE: Și zi așa, Sisoe... c-un plan subțire, te-ai aranjat! SISOE (cu superioritate): Nu huli, Sfinte Pafnutie! De faptele mele veți auzi și de lauda mea va fi plină orice gură! HABACUC (ironic): Se poate, cum nu? S-au mai văzut de-acestea în vremile cele vechi. SISOE: Iară sfințiile voastre, dacă vreți a-mi ține tovărășie cât m-oi pregăti de cale lungă, bucuros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
câteva ori) Și, pentru ca pălăria să cadă la locul ei, ce-ar fi de făcut? (scurtă pauză) Te-am întrebat, ce-ar fi de făcut pentru ca pălăria să stea la locul ei? VANITOSUL: N-am auzit. Nu aud niciodată decât laudele. Recunoști că mă admiri foarte mult? MICUL PRINȚ: Ce înseamnă "a admira"? VANITOSUL: A admira înseamnă a recunoaște că eu sunt cel mai frumos, cel mai priceput, cel mai cu gust îmbrăcat, cel mai inteligent de pe planetă. Omul fără de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
despre evoluția cercetărilor privind vindecarea unor forme de cancer, despre bolile infecțioase, prevenirea și mai ales tratarea bolilor de ficat și multe asemenea materiale. După ce le traducea, Simona i le înmâna și, după ce le frunzărea interesat, nu mai contenea cu laudele. Ați făcut o treabă foarte bună! Cred că va fi foarte încântat și domnul director. Toate informațiile detaliate în aceste comunicări științifice ne sunt de mare folos. Simona primea cu indiferență flatările. Voia să demonstreze prin atitudinea ei impasibilă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]