25,327 matches
-
start, orice morală. Iar Mefisto, îngerul căzut, are voie să ducă la pierzanie un suflet, însă nu are dreptul să creeze demiurgi. Văzută astfel, redempțiunea lui Faust din final este, la rîndul său, ambiguă. Clemența divină este, de fapt, o lecție și o pedeapsă.
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
din afara esteticului. Una dintre cele mai valoroase ediții ale Festivalului Național de Teatru, pe atunci încă I.L.Caragiale, a fost aceea din 1992, cînd în concurs erau: Livada de vișini - Andrei Șerban, Titus Andronicus - Silviu Purcărete, Cîntăreața cheală - Tompa Gabor, Lecția - Măniuțiu, ...au pus cătușe florilor - Hausvater. Alexander Hausvater vine din cînd în cînd în România, montează și pleacă. Locul lui favorit este Teatrul Odeon. Aici a pus și o adaptare după La țigănci, un superspectacol megafantastic, și Pericle. A primit
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
a ajuns acolo "în trecere". Mai târziu, rușinat, se va alătura tinerilor care ieșiseră în stradă. 5. "Aceștia am fost noi, cei mulți, și nu are nici un sens ca acum, après la guerre, să pozăm în eroi și să dăm lecții de civism și de patriotism." Dacă I. Funeriu ar fi povestit pur și simplu, fără nici un comentariu, toate aceste întâmplări, l-aș fi crezut, trăgând o linie sub toate calculele și temerile sale, un om în esență curajos. Dar el
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
literați, dar măcar simțul ridicolului ar fi trebuit să scoată din priză automatul care, cum aude Eminescu, dă drumul la benzile uzate ale temelor din cartea de citire. S-a dovedit că prea puțini sînt în stare să spună măcar lecția "cu vorbele lor" și că prezența obligatorie la "amplele manifestări" era o corvoadă. N-au lipsit nici indignările față de "revizuirea" idolului național, știut fiind că accentele pasionale dau bine la popor. * Elegantul ARHIPELAG, editat trimestrial de Inspectoratul pentru cultură al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
verticalitatea plină de expresivitate a unui ministru de Externe, Andrei Pleșu, inflexibilitatea de bun augur a "militarului" Victor Babiuc și luciditatea de ceasul al doisprezecelea a președintelui Constantinescu) pentru că balanța să înceapă să se încline încetișor în favoarea noastră. E o lecție de ținut minte: șmecheriile balcano-levantine nu mai au trecere în lumea de azi nici cât de-o miută interparlamentara. Polarizarea vieții politice internaționale obligă la alegeri ferme: ești de partea democrației sau împotriva ei! Or, democrația a ajuns să aibă
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
desigur!) specializate în "reabilitarea" unor țări pustiite de războaie, fie că ele sunt plasate în Africa, în Asia și, mai nou, în Europa! În aceste condiții, România trebuie să-și regândească radical prioritățile și capacitățile. Ea trebuie să înțeleagă din lecția iugoslavă că, în ziua de azi, nu se mai permite calcarea în picioare a drepturilor omului, ca etnocentrismul grețos în care ne complacem și minciuna securista care ne domină gândirea nu mai au nici o șansă în lumea de azi. Cand
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
și, finalmente, criminal? Mi-e greu să cred acest lucru. Din nefericire, în acele vremuri Occidentul încă nu realizase cât de primejdioși pentru propriile țări sunt "popularii" dictatori, demenții aleși întotdeauna cu procente ce nu scădeau sub 99 la sută. Lecția iugoslavă - dac-ar fi s-o reducem la o singură învățătură - ne arată ce ravagii poate provoca naționalismul. Politicienii români care și-au făcut din naționalism un stindard ideologic ar trebui să ia aminte și să se îngrozească. Războiul e
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
mai e de surpat// pînă la cenușă/ tăcere" (Poemul despre Amadeus). Credem că i se cuvine Marianei Filimon un loc în primul raft al poetelor noastre. Mariana Filimon: Amfiteatrul din nori, Ed. Eminescu, 1998, 94 pag., preț neprecizat; Maria Filimon: Lecția de nesupunere, Ed. Universal Dalsi, 1998, 56 pag., preț neprecizat; Maria Filimon: Retorica mării, Ed. Helicon, Timișoara, 1998, 128 pag., preț: 6120 lei.
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
Vladimir Nabokov, pe care Lodge nu-l citează, decît că romancier, probabil fiindcă în 1966, cînd își scria prima versiune a cărții, analizele critice ale acestuia îi erau necunoscute, ne oferă cîteva remarcabile exemple de critică verbală a românului în lecțiile sale de la Cornell University. De asemenea Milan Kundera în Arta românului și în Testamente trădate. Aceștia și alții par a nu mai ține cont de vechea idee (ilustrata de Lodge prin numeroase exemple din critică anglo-saxonă) care atribuia poeziei dreptul
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
furișat banditește în Parlamentul României? Câtă vreme un președinte duplicitar și depășit de evenimente va mai accepta să gireze moral un astfel de comportament sinucigaș? Oare ce-l consiliază... consilierii supercalificati ai domniei sale? Chiar nu se poate învăța nimic din lecția istoriei - dacă tot e istoric consilierul-sef al Cotrocenilor? Oare acești oameni accepta rușinea și oprobriul ce se va abate asupra lor mulți ani de-aici înainte doar pentru niște salarii mai bune și pentru orgoliul (la marginea nebuniei!) de
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
experiența, profesorii știu ce trebuie scris, pentru o notă bună, la tezele de capacitate și bacalaureat, chiar dacă și ei și elevii au alte perspective interpretative decît canonul impus de Bărboi-Boatcă-Popescu. Exemplele date de George Ardeleanu sînt tragi-comice, iar descrierea unei lecții deschise despre Eminescu pare un scenariu reușit al trupei Divertis (doar un exemplu: în finalul poemului Sară pe deal, actanții lirici își reazemă capetele unul de altul și adorm surîzînd). Autorul articolului observa că nu doar Eminescu și opera lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
-mi fac gamele la vioară, fără să mă cheme nimeni și ea intra în camera ca să mă mîngîie pe par. Mă înnebunea moșu^ Cretu. Cînd îmi era lumea mai dragă și alții băteau hapucu^, atunci venea el cu scripca, la lecții. Minge nu există decît la Avîntul Cîmpulung; umpleai un ciorap cu cîrpe, îl coseai rotund și ăla era hapucu^. Mi-am dat seama imediat că nu e în regulă, că au o bandă a lor și că se luptau, în timp ce
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
ce visează se instalează într-o lume fără dublu, dintotdeauna a lui și parcă pentru veșnicie, cum altă nici n-ar putea fi gândită. Sau, poate, doar ca un fundal lăsat în urmă. Fostul elev care intră în clasa cu lecția neînvățata și cu temele nefăcute se visează într-un impas catastrofal, pus în fața unei ecuații nu cu una sau două, ci cu un abis de necunoscute, în chiar clipă când trebuie să se pronunțe. În timp, motivul se impalidează, piere
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
o întretăiere absolut specială a planurilor temporale, spațiale și lingvistice. Ceea ce ar putea, la rigoare, aproximă o "definiție" a literaturii. Proza nu poți să faci fără să știi, iar dacă o faci, e cît se poate de prozaica. Este o lecție pe care, cu peste două secole înainte de romantici, Cervantes a știut-o foarte bine: altfel nu ar fi putut scrie cel dintîi român adevărat. E de la sine înțeles ca-n poezie, distanța este stabilită, cu prioritate, între două tipuri de
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
vrea." Schopenhauer că educator e un text fundamental pentru cine vrea să înțeleagă opera lui Eminescu, Slavici, Blaga. Lenea și frica, pericolele care îi vânează pe aproape toți oamenii (în viziunea lui Nietzsche) nu-i amăgesc pe ei. Ei trăiesc lecția. Trei mari evenimente, scrie Schopenhauer în 1840, au marcat vremea noastră: gândirea lui Kant, descoperirile științifice, masivă traducere de texte budiste și hinduiste, care ne-au oferit șansă de a ne regăsi rădăcinile. Problemă rădăcinilor e legată de Schopenhauer, de
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Mai vârtos mă jignea viața studențeasca în genere. Între profesorii mei nu era nici unul ale căruia lecțiuni puteam să le ascult cu plăcere. Unul singur, un evreu dealtminteri simpatic, vorbea bine-n limba maghiară; ceilalți, Hoffmann, Kautz, Wentzel, isi țineau lecțiile într-o limbă-n toate privințele pocita, încât îmi era rusien să-i ascult. După felul meu de a vedea, ei trebuia să se ducă la vreo universitate germană, și mi se păreau vrednici de milă acei dintre colegii mei
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
interbelică și discipoli mai noi, ca Aurel Podaru, care l-a cunoscut în ultima parte a activității, subliniindu-se pe langă probitatea didactica și marea lui omenie. Ca profesor, Teodor Murăsanu rămâne exemplar și azi prin acea căldură afectiva a lecțiilor de literatură, prin dragostea și înțelegerea pentru elevi, prin îndrumarea și stimularea inclinațiilor literare ale școlarilor săi. ESTE animatorul cultural al vieții literare turdene interbelice, cu iradieri benefice într-o bună parte din literatura Transilvaniei: revista "Pagini literare" de la Turda
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
improvizat... Îmi aduc aminte ca într-o zi Ion Barbu a venit în clasă și ne-a spus să facem liniște, că el are de scris un articol împotriva lui Arghezi. Noi stăteam în bănci și citeam sau ne făceam lecțiile la alte materii, iar el, acolo la catedră, cu mustățile zbîrlite, scria. După o săptămînă a venit cu articolul tipărit și ni l-a arătat. Se vedea că ne îndrăgise. În special pe Dinu Noica, pe Radu Sighireanu și pe
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
nu e, nimic nu e... Moartea află ce e amorul și ce înseamna a renunța. - E greu să renunți, nu? întreabă Omul. Și Moartea recunoaște că da, e greu! Ei bine, "Asta-i viața!", zice muritorul, și Moartea încasează marea lecție... Milos Forman povestește, în memoriile lui, cum, lucrînd la montajul Zborului deasupra unui cuib de cuci i s-a reproșat, la un moment dat, că filmul ar fi prea lung. Drept care a tăiat vreo jumătate de oră. Rezultatul, paradoxal: în loc să
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
pont Neuf, privilegiu pe care astăzi l-a cîștigat Boulevard des Italiens. - Paris, - îi zise atunci peisagistul varului sau, - este un instrument la care trebuie să știi să cînți; și dacă rămînem aici zece minute, am să-ți dau o lecție. Uite, privește, măi spuse el ridicîndu-si bastonul și arătînd o pereche ce tocmai ieșea din pasajul Operei..." (fragmente traduse de C.T.)
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
cosmopolit prin dezinvoltura, și foarte intim totodată, prin calmul tonului, aproape confesiv uneori, si totusi detașat. Este calmul cuiva care a deprins, privind lumea de la ănăltimea unui acoperiș imaginar, dar și real, platourile engadineze din valea Innului, ăn localitatea Sils-Maria, lecția relativismului identitar, morală liniei subțiri, granița, care separă un teritoriu de celălalt, o țară de alta, un om de vecinul lui. Fiecare vede lumea de pe propriul său acoperiș, declară Iso Camartin, un acoperiș care nu trebuie să fie neapărat Pamirul
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
strigam "Jos comunismul! Jos securitatea!", dacă acum trebuie să ne descurcăm singuri? Adică, tot noi să facem reforma? Păi, nu era mai bine înainte, cănd Iubitul Conducător făcea totul, iar noi jucăm table la umbră strungului? Aceasta este, cred, principala lecție pe care în zece ani noi, românii, nu am învățat-o: că pentru a obține un lucru trebuie să luptăm cu ghearele și cu dinții. Că urmași ai latinilor, ar fi trebuit să știm că sintagma "do ut des" - "da
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
biografice „Cei șapte ani de acasă...”, expusă la Standul românesc, o proiecție a unei alte lumi și mi-a zis: „Uite, am puțin timp liber și mergem acolo. Dacă vrei, facem și poze, dar să mi le trimiți!” Știa bine lecția! Când ești cu o vedetă, vrei poze, bineînțeles! Drumul cu metroul a durat peste o jumătate de oră, așa că a urmat și partea de amuzament. I-am povestit care este părerea mea, originală, în legătură cu rasismul: „Vezi tu Dany, femeile nu
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
mecanicii an secolul al XVII-lea, veac al creșterii și descreșterii imperiului aristotelic an filozofia naturală, el a citit, pentru prima oara probabil, Fizica lui Aristotel. La o lectură parcursă inevitabil cu mintea unui fizician modern, care a ănvătat sărguincios lecția lui Einstein sau a lui Maxwell, Fizica trece drept o carte plină de inepții, iar Aristotel drept un amator nătăng. Nu cu mult mai bine ies, dintr-o astfel de confruntare a științei prezentului nostru cu aceea a veacurilor anterioare
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
curentul sămănătorist, pe care al conducea autoritar. Lucide șanț opiniile critice despre modestia prozei lovinesciene, scurte analize (mai ales pe marginea romanelor Bizu și Mite) demonstrând justețea aprecierilor. Judicioasa e opinia despre formulă romanelor lui Camil Petrescu situată undeva ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa totodată adevărul a doua observații despre cartea lui Călinescu Principii de estetică. Anume că ea e un preambul la Istoria literaturii și că prezintă ciudățenia că ăntr-o carte de estetică, această
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]