117,747 matches
-
face? Factura medicamentelor crește la fiecare băgare de cap pe gemulețul ghișeului farmaciei, dar cel puțin nu mă îmbulzesc precum acei sărmani dependenți de un singur, dar indispensabil medicament - care este, dar s-a terminat - în tragice cozi fără de nici o legătură cu schimbarea de Putere. Căci ceea ce caracterizează Puterea este că nu poate. Meditez, și nu mă pot opri din meditație asupra straniei situații în care medicamentele nu respectă legea curentă a pieții capitaliste, liberal-socială, de a se oferi la mai
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
erau prea modeste - noul local s-a făcut cu totul din import, la scară mare, la fel în ce privește dotările: farfurii din Italia, tacâmuri din Germania, mobilier din Marea Britanie, electricalele din Japonia, covoarele din republicile centrasiatice, mă rog. Cantina n-are legătură de apă, gaze, electricitate, întrucât nu s-a pus vreodată problema să fie și folosită. Este ceea ce se cheamă o investiție - și atât! Un exponat muzeistic. Fostul ministru al Transporturilor află cu obștească surprindere de existența acestei cantine de cinci
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
cultural canarian, i-a invitat la stagiile organizate de el pe mai toți foștii lui colegi români, stabiliți în Occident și că, deși departe de țară, a citit corect sensul desfășurării evenimentelor politice ce se petreceau acolo, semne ale unor legături profunde, de dincolo de cuvinte.
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
avut îndrăzneala să-i pună sub semnul întrebării valabilitatea și/sau originalitatea ideilor - elocvente sînt în acest sens polemicile purtate cu Aron Densușianu, V.A. Urechia sau B.P. Hasdeu). Între mit și lectura proaspătă, dezinhibată a tuturor surselor care au legătură cu Maiorescu este aproape imposibil de găsit formula sintetică prin care să fie definită personalitatea junimistului. Înainte de a se întreba "ce rămîne din Maiorescu?", Alexandru Dobrescu se întreabă, pe bună dreptate, "cine este, în fond, Titu Maiorescu?" Iar răspunsul este
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
nici măcar genericul pentru publicitate al "României 1 " premergător jurnalelor de știri ? Nici Valentin Nicolau... Mona Muscă, Parlamentul României. N-ați mai apărut cam de multișor la televiziune. Cum reușiți ? Lăsați modestia la o parte și dați și altora rețeta. În ceea ce privește legătura dintre locuitorii Munților Apuseni și zăcămintele de aur din zonă, există chiar o explicație științifică: se pare că apariția prețiosului nemetal a fost cauzată de... știința tăcerii la moți. Cei care vorbesc mult nu prea supraviețuiesc acolo " vedeți cazul memorabil
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
nu vă vede nimeni, vizionați unele casete video cu propriile emisiuni " veți afla lucruri noi și interesante despre dvs. Emil Constantinescu, ex-președinte al României. Ultima dvs. apariție la televiziune, la un talk-show, a fost o revelație năucitoare: ați demonstrat muritorilor legătura indestructibilă dintre geologie și politica A.P., adică: trebuie săpat totul și acuzat până ce, apocaliptic vorbind și sub formă de parafrază, electoratul va striga biblic spre A.P.: "Sunt curățat de pesedism, pedism, penelism, penețecedism, cederism și toate celelalte păcate, iar îmbrăcămintea
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
Mare deosebire față de Canada și mă întreb cum sunt tratați în România cei fără bani, care nu pot să dea ? ciubuc ?. Nu generalizez, am întâlnit și oameni corecți, dar câți oare sunt așa? Să fac o paranteză, care are ceva legătură cu istoria de față. Chiar în timpul revoluției din 1989 și câțiva ani după, am dus aparatură medicală în Romanaia, obținută cu mare efort de la companii și spitale din Canada. Îmi petreceam vacanțele (vorba vine.. « petreceam » ) pentu a ajuta spitalele din
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde fiorul unui destin, aplatizează relieful, distruge toate legăturile misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația și documentul primează, în primul contează interpretarea și recrearea unui sens al vieții. Viață
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde fiorul unui destin, aplatizează relieful, distruge toate legăturile misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația și documentul primează, în primul contează interpretarea și recrearea unui sens al vieții. Viață
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
jumătate de oră la o mulțime de întrebări, fiindu-i apoi citite și instrucțiunile de utilizare pe timpul garanției. Fierul a costat 2,5 milioane și s-a defectat după 17 zile, iar convorbirea telefonică 3,7 milioane... ... Nu știți ce legătură are fierul de călcat cu acordarea diplomelor !?! Nici noi. *) Se poate înțelege acest adevăr istoric citind jurnalul intim al lui Coriolan Haralampy care va fi publicat postum.
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
hedonistă a secolului 21. Problema fundamentală a simpozionului a fost marginalizarea muzicii contemporane serioase și inexistența vreunei influențe a acesteia asupra societății actuale. Faptul că rolul compozitorului s-a diminuat în ultimii 30 de ani, faptul că acesta a pierdut legătura cu societatea și că vocea sa nu mai are relevanță publică se datorează, după opinia lui Claus-Steffen Mahnkopf (care semnează un articol exploziv în Neue Musikzeitung 12/2003), faptului că muzica nouă a rămas o enclavă ruptă de realitatea vieții
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
oricărei psihologii, un stil esențializat, un ritm surprinzător, un umor subtil, mai mult neliniștitor decât amuzant. Proza de față face parte din volumul Guadalajara, în curs de apariție în colecția „Biblioteca de cultură catalană” a Editurii Meronia. Aparent fără nici o legătură cu temele celor 14 povestiri, titlul este dat de cântecul Guadalajara, situat ca „pistă sonoră a tuturor povestirilor, ca un fir roșu aproape invizibil care coase paginile cărții și se instalează ca un contrapunct inevitabil, ca o cheie ironică și
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
când internetul constituie pentru tot mai mulți tineri adevărate cursuri sintetice de cultură generală, când lucrările de licență se pot rezolva la o bere”, este clar că Ibrăileanu, Lovinescu, Vianu, Călinescu, Perpessicius, Creția ș.a., sunt depășiți, vetuști, plictisitori... Aparent fără legătură cu cele de mai sus, după emisiunea tv, Haralampy mi-a sugerat titlul de mai sus revoltându-mă: -Iar vrei să-mi bagi pe gât vreun fragmențel din teza ta de doctorat “Creșterea, înflorirea și înmulțirea culturii generale la noile
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
în mine, ca și cînd mama mea și bunicii, care au trăit o vreme în România, ar fi plantat în mine, fără știința mea, ceva românesc. Dar nu este exclus ca toate acestea să nu fie lipsite și de o legătură cu ceea ce aș numi "marginalitatea" mea. Fiindcă, atunci cînd m-am dus în România, am constatat că oamenii "funcționau" exact așa cum funcționez eu - altfel spus, nu tocmai conform modelului elvețian cu care eram obișnuit. Și am fost curios să aflu
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
cheia înțelegerii, rațional-sensibile, a înseși existenței sale, într-un kosmos admirabil, însă și descifrabil. Abătându-ne atenția de la contingentul atât de presant, cu convoiul lui de cauze și efecte - cele mai multe, de o parte și de cealaltă, nedepistate și invizibile, fără legătură logică între ele și aleatorii - spre un orizont cultural dominat de armonii preponderent solare, cum se învederează, și azi, fenomenalul spectru al liricii vechi grecești, doamna Băluță-Skultéty ne propune nu o nostalgică reîntoarcere la originile poeziei europene și, implicit, la
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
dar semnalează, printr-una dintre vocile sale cele mai convingătoare, că nu vrea să ignore problemele aflate în dezbatere publică. Altfel spus, mesajul către enoriași e cît se poate de limpede. Biserica Ortodoxă nu va predica „pe deasupra”, ci în directă legătură cu ceea ce vor să afle credincioșii săi, ceea ce ar putea fi incomod pentru Putere. Să fie asta o declarație de independență a Bisericii Ortodoxe față de Puterea laică și de apropiere de enoriași? Dacă da, predica părintelui Anania ar putea fi
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
de mesaje de pe un forum din Internet pare să indice că substantivul bairam e simțit ca „regățenism”, poate ca muntenism, dacă nu chiar ca element tipic al argoului din Capitală: un timișorean îi scrie unui bucureștean: „Păi trebuie să iei legătura cu ceva studenți de pe-acolo să te «cazezi», adica să chefuiești (bairam cred că spuneți voi) timp de 2 nopți”. Altul intervine: ”ahahah , deep, ce l-ai înțepat cu «bairam», mai bine îi ziceai că stă într-un oraș
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
unei ființe care se naște înseamnă a auzi ecoul începutului tuturor lucrurilor. Și mai înseamnă să auzi un cîntec pasionat. Atunci cînd se naște, o fetiță nu țipă doar pentru că așa e natural. Prin intermediul vocii, firea ei profundă stabilește o legătură, o punte deschisă spre lume, spre cultură, spre iubire. Acesta este miracolul nașterii. Cecilia a venit pe lume din “țara nimănui” în “țara tatălui”. A dat glas de îndată gingășiei și, îmbrățișînd-o pentru prima oară, am simțit cum corpurile noastre
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
îndată gingășiei și, îmbrățișînd-o pentru prima oară, am simțit cum corpurile noastre se exprimă în deplină libertate. Tată și fiică, separați unul de altul, însă amîndoi stăpîniți, în frumusețea unei clipe, de o sexualitate liberă în care dorința și plăcerea legăturii amoros-filiale se confundă. “Castronașul”, “Grăsuța”, “Ex-Grăsuța” - așa o numea Bunuel pe Cecilia, pe măsură ce ea creștea, iar el renunța la cruda sa fantasmă de a-i smulge copilei căpșorul ei rotund și de a juca fotbal cu el. A crescut bîntuită
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
că este pe nedrept complet uitat azi (nu-l găsim nici în Enciclopedia exilului... redactată de Florin Manolescu). Mai exotice par colaborările semnate de Yvonne Rossignon, Antoaneta I. Bodisco, primul nume și el absent din enciclopedia lui Florin Manolescu. Refacerea legăturilor cu tradiția modernității interbelice se remarcă și aici, ca și în cazul filosofiei. La rubrica „Povestea vorbei“ sunt retipărite poeme de Ion Barbu (nr. 1), Tudor Arghezi (nr. 2), Lucian Blaga (nr. 3), V. Voiculescu (nr. 4), G. Bacovia (nr.
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
nr. 4), G. Bacovia (nr. 5), Dan Botta (nr. 6), Mateiu I. Caragiale (nr. 7), Adrian Maniu (nr. 8), toți absenți din circuitul firesc al valorilor în România comunistă a anilor ’50. O altă rubrică, „O samă de cuvinte“, face legătura cu o altfel de tradiție - istorică și națională (V. Pârvan, cronicile, Patericul, Învățăturile lui Neagoe Basarab). Mulți dintre poeții noștri moderni menționați sunt traduși în franceză (Lucian Blaga în nr. 3, Arghezi, V. Voiculescu și G. Bacovia în nr. 5
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
în spațiul poveștii absolute). Peter Pan nu spune numai istoria unor copii, ci prezintă și o lume în care realul și fantasticul se întrepătrund fluid, între aceste două teritorii bariera viață - imaginație fiind complet absentă. Dacă convenția permite o asemenea legătură cînd este vorba despre copii, ce se întîmplă cînd realitatea și povestea nu sînt clar delimitate în istorisirile unui adult? Peștele cel mare oferă astfel ocazia unei meditații pe tema inserării imaginației în viața noastră cea de toate zilele. Pornind
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
nefericire prea îndreptățite, formulate în termeni neașteptat de duri de către Parlamenul European, făcurăm oare pașii decisivi în această direcție? Voi relata un fapt mărunt, dar care este ilustrativ pentru mentalitatea antieuropeană instaurată în partidul de guvernământ. Strada General Broșteanu face legătura între Calea Dorobanților și strada Polonă. De la jumătatea ei se vede fără efort semnul de circulație care indică sens interzis spre Dorobanți. Conform obiceiului în-cetățenit de lungă vreme conducătorii auto nesocotesc fără reticență semnul de circulație. Până aici nimic neobișnuit
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
branșă prin Israel, ca Dick Morris în SUA. Nici partidul de guvernămînt nu s-a lăsat mai prejos, semnînd și el un contract cu o firmă de pripas, Zilberstein, pentru campania din 2004. Deocamdată Alianța PNL-PD nu a oficializat vreo legătură peste graniță, dar se zvonește, însă fără confirmări, că și Traian Băsescu l-ar vrea pe Dick Morris și că PNL ar putea să se aleagă și el cu un consultant politic de peste Ocean. Nu ar fi nimic rău dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
Românești (1568-1577) și a mitropolitului Eftimie, Octoihul Mare în două volume, fără să se menționeze locul tipăririi. Se presupune că acest Octoih ar fi o reproducere a celui tipărit de Macarie, la Târgoviște, în 1510. De asemenea, că ar avea legături și cu Octoihul lui Bojidar Vukovici, tipărit la Veneția, în 1537. Dar, cercetând cu minuțiozitate Octoihul din 1530, scris de Nicola din Păuliș și Octoihul Mare, tipărit de Coresi în 1574 și 1575, se constată o mare asemănare între cele
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]