KorAP: Find »[drukola/base=legație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...64 >

1,578 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

germanofil, nu putea duce o politică „neamicală” față de U.R.S.S., vecinul cel mai puternic al României și cu care raporturile de bună prietenie erau „obligatoare” pentru guvernele de la București. Komarovski a analizat și modul în care au fost primiți titularii legațiilor acreditate la București. În primul rând au fost primiți reprezentanții Franței, Cehoslovaciei și Iugoslaviei, ca aliați, apoi Komarovski („ca șeful ad-interim al Legației sovietice”) și ministrul Turciei, ca reprezentant al Înțelegerii Balcanice. În sfârșit, pe pozițiile următoare s-au situat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
erau „obligatoare” pentru guvernele de la București. Komarovski a analizat și modul în care au fost primiți titularii legațiilor acreditate la București. În primul rând au fost primiți reprezentanții Franței, Cehoslovaciei și Iugoslaviei, ca aliați, apoi Komarovski („ca șeful ad-interim al Legației sovietice”) și ministrul Turciei, ca reprezentant al Înțelegerii Balcanice. În sfârșit, pe pozițiile următoare s-au situat miniștrii Marii Britanii, Germaniei și Italiei, urmați de reprezentanții altor state. În încheiere, însărcinatul cu afaceri al U.R.S.S. a afirmat că, după plecarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Politic (str. Bruxelles nr. 3), la sediul căreia s-au descoperit documente compromițătoare, corespondența cu Kominternul și legături cu omologii din Praga. În zona contrainformativă, o sursă „serioasă” a Secției I a interceptat un ordin al Centralei de la Berlin către Legația din București, care a cerut date privind situația oțelăriilor din România. Brigada Mobilă a identificat, la 6 mai 1937, instituții financiare germane care desfășoară activități de spionaj economic în România. Astfel, reprezentanții Societății „Soia” pentru cultura și exportul semințelor oleaginoase

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
primit „însărcinări speciale” de a culege informații cu privire la situația economică a României, starea de spirit a populației și a conduce propaganda filogermană în spațiu. La 20 mai 1937, a fost confirmată informația că, de câteva zile, Joseph Ortman, secretar de legație pe lângă reprezentanța Reichului la București, „a fost confirmat” în funcția de șef al Gestapo-ului în România. Oricum, Ortman a practicat asemenea misiuni și până la data respectivă având o acoperire diplomatică, ce l-a scutit de probleme cu autoritățile naționale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
frecventat membrii coloniei ruse din București, dar a avut relații cu d-na. Seletzki și cu d-na. Vlasov, care a lucrat atât în favoarea Intelligence Service, cât și pentru G.P.U. De la G.P.U. a primit misiunea să fure cifrul Legației albaneze, ceea ce, se pare, a reușit. Datorită activităților sale, Ivan Kavura a fost expulzat din România. Concluziile structurilor informative/contrainformative au fost convergente, în sensul că, deși exista o criză economică din cauza cărei creditele comerciale au fost reduse la minim

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
autorități. Prima aplicare practică a noilor Instrucțiuni a avut loc la începutul lunii noiembrie 1937, când regele Carol al II-lea a efectuat o vizită de două zile în Cehoslovacia. Pentru pregătirea vizitei, inspectorul Vintilă Ionescu s-a prezentat la Legația Cehoslovaciei din București și a informat, telegrafic, pe dr. Karel Novak, directorul Siguranței din Praga, dr. Vladimir Kracmar, directorul Poliției din Brno și dr. Ioan Stefanic, directorul Poliției din Bratislava, despre traseul trenului regal, pentru a lua măsurile de pază

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
lua măsurile de pază și protecție necesare. Din partea D.G.P. și a Marelui Stat Major a fost trimis în Cehoslovacia Niki Ștefănescu, în orașele Hrusovany, Brno și Zeledcovice, în scopul de a colabora cu autoritățile locale la buna desfășurare a vizitei. Legația Ungariei din București a fost, la rândul ei, informată și i s-a cerut sprijinul pentru asigurarea tranzitului trenului regal român fără probleme spre Cehoslovacia. La 30 octombrie 1937, Inspectoratele Regionale de Poliție, Inspectoratele Regionale de Jandarmi și organele vamale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
între informații reale și o posibilă propagandă abilă a serviciilor de informații germane. În primele zile ale anului 1939, Ministerul Afacerilor Străine a trimis către Ministerul de Interne adresa nr. 76857/939, prin care a comunicat unele date provenite de la Legația României din Elveția referitoare la inițierea unor acțiuni subversive ale Germaniei împotriva României. Un informator german „arian sută la sută”, refugiat în Elveția și cu relații atât în Statul Major al armatei germane, Reichswehrul, cât și în cercurile monarhiste germane

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
corpului de propagandă acționau și membrii mișcării legionare aflați în Germania, conform informațiilor procurate „pe baza celor auzite de multe ori și din multe părți”. Conducerea tuturor acțiunilor subversive și de propagandă în România era coordonată de către un membru al Legației Germaniei din București împreună cu consulul german din Brașov. Informații extrem de prețioase au cules agenții Inspectoratului Regional de Poliție și în privința eventualului ultimatum, preconizat a fi remis guvernului român. În primul rând, existența unei liste de revendicări față de guvernul de la București

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
actele cercetărilor preliminare și trimiterea acestora în justiție spre soluționare. Vizita regelui Carol al II-lea, la bordul yachtului regal „Luceafărul”, în apele teritoriale turcești a dat naștere la o serie de zvonuri și comentarii în mediile politico-diplomatice de la București. Legația Germaniei a lansat zvonul că regele României s-a întâlnit, la 18 iunie 1938, cu președintele Turciei, Mustafa Kemal Atatűrk, al cărui yacht a ancorat în rada portului Istanbul, iar ulterior cei doi și-ar fi făcut reciproc vizite de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Mustafa Kemal Atatűrk, al cărui yacht a ancorat în rada portului Istanbul, iar ulterior cei doi și-ar fi făcut reciproc vizite de curtoazie. Aceste știri au stârnit „un interes deosebit” în cercurile diplomatice din Capitală, care au asaltat atât Legația Turciei cât și Ministerul de Externe pentru a afla date sigure și suplimentare. La rândul ei, Legația Italiei a avansat ipoteza unei întrevederi a monarhului român cu „reprezentantul lui Stalin”, ocazie cu care au fost stabilite principalele puncte ale unei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ar fi făcut reciproc vizite de curtoazie. Aceste știri au stârnit „un interes deosebit” în cercurile diplomatice din Capitală, care au asaltat atât Legația Turciei cât și Ministerul de Externe pentru a afla date sigure și suplimentare. La rândul ei, Legația Italiei a avansat ipoteza unei întrevederi a monarhului român cu „reprezentantul lui Stalin”, ocazie cu care au fost stabilite principalele puncte ale unei înțelegeri sovieto-turco-române. Această înțelegere ar fi avut ca scop dominația Mării Negre și un sprijin reciproc în fața unei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
numai o apropiere de Germania va putea modifica pozitiv situația țării. Agenții Corpului Detectivilor au reținut și teama lui Argetoianu ca legionarii să nu comită „fapte necugetate” în lipsa regelui din țară, arătându-se îngrijorat față de precaritatea situației interne. Din mediul Legației Greciei la București, Corpul Detectivilor a exploatat informativ considerațiile că vizita la Londra ar avea ca scop dorința de apropiere față de cel de-al III-lea Reich, atât din punct de vedere economic, dar, mai ales, politic. La baza aprecierii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și dispariția Cehoslovaciei. Ulterior, la 15 noiembrie 1938, diplomații eleni au criticat presa română, care a dat „atâta amploare” evenimentului, deoarece Londra va garanta granițele României ca și pe cele ale Cehoslovaciei, adică cu același rezultat negativ. Atașatul comercial al Legației, Cuzopulos, a afirmat că politica externă alături de statele democratice nu va aduce „decât pierderi” pentru România. Paul Kukoliev, însărcinat cu Afaceri al U.R.S.S. în România, s-a arătat, pe de o parte, nemulțumit de politica guvernului britanic, care urmărea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
București, în anturajul „unor samsari cunoscuți” și a fost semnalat organelor Prefecturii Poliției Capitalei pentru a fi reținut. În domeniul contrainformațiilor, Grupa a III-a a primit date dintr-o sursă „foarte serioasă” asupra lui Desideriu Hirsch, consilierul juridic al Legației Ungariei la București și colaborator „intim” al ministrului Laszlo Bardossy. Acesta a fost documentat că adună informații politice din România „spionând prin agenții săi” diverse personalități autohtone. Locuința acestuia din strada Polonă nr. 23 se afla alături de cea a primului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
român, Gheorghe Tătărescu (str. Polonă nr. 21), care era „spionată zilnic” și se întocmeau rapoarte asupra persoanelor care intrau sau ieșeau, indiferent dacă veneau la șeful guvernului, la soția sa sau pur și simplu la rezolvarea utilităților. Alți colaboratori ai Legației Ungariei, specializați în „spionajul politic și economic” au fost identificați la Cluj. Aceștia erau: 1. ing. Fülop Francisc (str. Băii nr. 33), care a raportat către Oficiul Comerțului Exterior din Budapesta, prin curierii Legației, informații politice și economice, pentru care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la rezolvarea utilităților. Alți colaboratori ai Legației Ungariei, specializați în „spionajul politic și economic” au fost identificați la Cluj. Aceștia erau: 1. ing. Fülop Francisc (str. Băii nr. 33), care a raportat către Oficiul Comerțului Exterior din Budapesta, prin curierii Legației, informații politice și economice, pentru care a primit 10000 pengö lunar, atât pentru el, cât și pentru colaboratorii săi. 2. ing. Hexner Bela (str. Nicolae Iorga nr. 12) se ocupa „numai” cu spionajul industrial, fiind specializat în domeniul fabricilor și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
director al U.G.I.R. pentru Ardeal, fruntaș al minorității maghiare din România, dar și personaj „cu mari influențe” la Budapesta. Toate datele obținute grație funcțiilor sale, în special cele privind investițiile industriale în favoarea armatei, erau transmise săptămânal, tot prin curierii Legației, în Ungaria. Au fost obținute dovezi asupra trimiterii unor materiale despre fabricile I.A.R.-Brașov, Malaxa și Tohani-Vechi, despre Școala de Tir și Bombardament de la Mamaia, Atelierele aeronautice de la Mediaș și construcția liniei ferate Prundu-Bârgăului-Maramureș. Unii din funcționarii Legației

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Legației, în Ungaria. Au fost obținute dovezi asupra trimiterii unor materiale despre fabricile I.A.R.-Brașov, Malaxa și Tohani-Vechi, despre Școala de Tir și Bombardament de la Mamaia, Atelierele aeronautice de la Mediaș și construcția liniei ferate Prundu-Bârgăului-Maramureș. Unii din funcționarii Legației celui de-al III-lea Reich la București au fost documentați a avea sarcini informative în România. Theodor Schnell, locțiitor al lui Arthur Konradi la conducerea N.S.D.A.P. - România și dr. Klaus Schickert, corespondent al agenției D.N.B., se ocupau de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ataca Polonia. Ei erau încrezători că un conflict armat va fi „de foarte scurtă durată”, iar o intervenție concretă a forțelor anglo-franceze „nu se va produce” în favoarea țării atacate. Totuși, la sfârșitul lunii mai 1939, dr. Gerhard Stelzer, consilier la Legația Germaniei din București, a minimalizat amploarea conflictului și a afirmat că tensiunea polono-germană „va lua curând sfârșit”, aceasta fiind alimentată doar de extremiștii din cele două țări. Diplomatul german s-a arătat încrezător că Germania va obține, pe cale amiabilă, Danzigul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
polonezi își închipuiau că a sosit momentul ca Polonia și România „să se decidă a accepta prietenia armată a Rusiei”, aceasta fiind, în opinia lor, cel mai sigur mod de a preveni un atac german. Agenții Corpului Detectivilor infiltrați în Legația Germaniei au aflat și modul cum cel de-al III-lea Reich intenționa să provoace conflictul armat cu Polonia, în cazul când tratativele ar fi eșuat. Astfel, conducerea orașului Danzig va lua unele măsuri care vor provoca amestecul armatei poloneze

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cele două puteri. Reprezentanții guvernului de la Paris au văzut situația ca fiind „foarte gravă” și, destul de tardiv, și-au dat seama că pactul de la Moscova era „mai larg și mai profund” decât s-a crezut în primule momente. Totuși, mediile Legației își exprimau opinia că guvernul francez ar face „o gravă eroare” dacă ar considera U.R.S.S. ca agresor în Polonia și i-ar declara război, ceea ce denotă mai degrabă scăderea prestigiului politic și militar al Franței decât un pragmatism politic

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Antonescu. Serviciul de informații englez din Capitală s-a arătat interesat, la începutul lunii iulie 1940, de părerea conducătorilor evrei, în urma atitudinii coreligionarilor acestora, care „s-au alăturat comuniștilor” în Basarabia și Bucovina de nord. Rapoartele cercetărilor ajunse la Legația Marii Britanii au arătat că unii conducători ai minorității „îndreptățesc pe deplin” atitudinea evreilor, mai ales din cauza statutelor Partidului Națiunii, care nu au permis și înscrierea lor în mișcare. Din mediul Legației Germaniei s-a constatat că noul guvern român condus

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Basarabia și Bucovina de nord. Rapoartele cercetărilor ajunse la Legația Marii Britanii au arătat că unii conducători ai minorității „îndreptățesc pe deplin” atitudinea evreilor, mai ales din cauza statutelor Partidului Națiunii, care nu au permis și înscrierea lor în mișcare. Din mediul Legației Germaniei s-a constatat că noul guvern român condus de Ion Gigurtu, constituit la 4 iulie 1940, nu a fost primit „cu simpatie” de populație și nici nu a produs o impresie bună la Berlin. Pe de altă parte, politica

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
R.S.S., Germania și Italia - asupra granițelor stabilite. O dată cu ocuparea Basarabiei s-a observat o stare „de exuberanță” în rândurile militanților comuniști, care s-a manifestat prin exodul unui număr „apreciabil” de persoane în U.R.S.S. Partidul Comunist din România și Legația U.R.S.S. au sprijinit cererile de emigrare în Basarabia a celor interesați, dar a fost interzisă „cu desăvârșire” plecarea celor cu atribuții de propagandă, munci de răspundere și chiar a simplilor membri de partid. În ziua de 11 iulie 1940

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]