3,247 matches
-
Rodin după trei luni, afirmând „La umbra marilor copaci nu crește nimic”]. Acesta este modul în care eu am încercat, prin acest exercițiu dramatic, mult mai târziu, să o scot de sub umbra puternică a lui Rodin și să destram demența legendară, care i-a fost asociată mult timp, fără context. De aici și titlul meu și munca de doi ani pe care i-am închinat-o: Fugato Labile pentru Camille Claudel. » explică autoarea Georgette Garbès-Putzel pentru ICR Bruxelles. Născută într-o
Ziua internațională a Francofoniei sărbătorită la Bruxelles [Corola-blog/BlogPost/92405_a_93697]
-
Rodin după trei luni, afirmând „La umbra marilor copaci nu crește nimic”]. Acesta este modul în care eu am încercat, prin acest exercițiu dramatic, mult mai târziu, să o scot de sub umbra puternică a lui Rodin și să destram demența legendară, care i-a fost asociată mult timp, fără context. De aici și titlul meu și munca de doi ani pe care i-am închinat-o: Fugato Labile pentru Camille Claudel. » explică autoarea Georgette Garbès-Putzel pentru ICR Bruxelles. Născută într-o
Ziua internațională a Francofoniei sărbătorită la Bruxelles [Corola-blog/BlogPost/92404_a_93696]
-
care i-a imprimat lui Theodor Răpan, anterior, alte zece volume. Dacă în Dansul inorogului, subintitulat Elogiul Melanholiei, din 2010 (volum ilustrat cu picturi de Aurora-Speranța Cernitu), Theodor Răpan frapează prin frenezia zborurilor lirice în zările unor tărâmuri cu ecouri legendare, dar și printr-un dezarmant parfum levantin -, în noua sa întreprindere literară poetul cu obârșii teleormănene, în comuna Balaci (născut în 1954 - Iulie 4, când nord-americanii își aniversează Ziua Națională), se dedulcește la spiritul romanțios și ludic al truverilor provensali
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
frumos, foarte frumos aceste versuri, deși nu credem că tăcerile, oricât ar fi de solzoase, au cum să facă schela să se prăbușească, ci poate doar să înflorească... Adică să prindă rădăcini și să urce, săgeată fulgerătoare, spre cer, precum legendarul, miraculosul vrej de fasole din poveste... Atât de suculentul, gâlgâitorul volum de 766 de pagini al lui Theodor Răpan este, vrând-nevrând, prin gustul călătoriei de neînfrânat, o hologramă(pseudo?) a capodoperei lui Cervantes: Don Quijotte de la Mancha, cel ce - în
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Revista „Certitudinea” și prietenii ei îi urează maestrului Gheorghe Naghi „La mulți ani!” și împlinirea celui mai fierbinte vis al său: reabilitarea filmului „Doi bărbați pentru o moarte” și așezarea lui, în conștiința publicului, alături de celelalte capodopere ale sale, deja legendare: „Două lozuri”, „D-ale carnavalului”, „Telegrame” și „Bădăranii”. Miron Manega
GHEORGHE NAGHI la 83 de ani: „Filmul meu, , este de o actualitate care mă sperie și pe mine” [Corola-blog/BlogPost/92763_a_94055]
-
mistuitoare, dar au venit mereu alții, care le-au luat locul, reluând jocul de-a prinselea. Pe mulți i-am trecut prin foc și pară, dar pas de te opune îndărătniciei lor ciudate! Unii șușotesc că aș fi îngropat și legendara Atlantidă sub „efectele mele pirotehnice”, dar asta va trebui să-mi dovedească ei mai întâi! Una peste alta, am înghițit destule până acum. În clipa asta am 140.000 de mii de ”fani permanenți”, fără să pomenesc cele 1,5
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
devine tot mai evident astăzi, este faptul că fără o strategie clară, solidă, întemeiată pe ideea educării maselor, printr-o largă implicare la nivel național, îndreptată către protejarea și sporirea fondului forestier național, a ceea ce ne-a mai rămas din legendarii codrii de altădată, viitorul pădurilor românești rămâne în zona incertitudinii, fiind supuse în continuare presiunii acelor inconștienți puși pe căpătuială pe seama avuției noastre, a sănătății, a viitorului nostru și a copiilor noștri. Fără o informare corectă, fără o educație și
IMPORTANŢA PĂDURII ÎN EVOLUŢIA VIEŢII ŞI A SOCIETĂŢII – CONCEPT POLITIC ŞI SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92980_a_94272]
-
rândul noilor generații de români născuți în Italia. Un moment emoționant a fost cel în care a vorbit noul Badea Cârțan, în persoana lui Mirel Magop, românul care a venit pe jos din România până la Columna lui Traian, refăcând drumul legendarului personaj istoric. În cadrul evenimentului, Realitatea TV a acordat două premii. Primul premiu a fost acordat lui Badea Cârțan (Mirel Magop), pentru patriotismul de care a dat dovadă prin repetarea acțiunii de acum 117 ani. Al doilea premiu a fost acordat
Ziua Naţională şi Târgul România – Italia au adunat la un loc peste 20 000 de români [Corola-blog/BlogPost/93030_a_94322]
-
fi deschisă în data de 11 septembrie 2014, ora 15.00, în holul central al Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr.12. Cea mai valoroasă donație, prin numărul obiectelor și calitatea acestora, a fost cea primită de la legendara artistă Margareta Pâslaru. Este vorba de mai multe ținute de scenă, creații proprii, realizate cu mult rafinament și originalitate, purtate cu ocazia unor spectacole de televiziune sau la festivaluri și concursuri naționale și internaționale de muzică (Franța, Germania, Israel, Cuba
„HAINA ÎL FACE PE OM” – EXPOZIȚIA PRIETENILOR MUZEULUI [Corola-blog/BlogPost/93393_a_94685]
-
Mancha și malurile Guadalquivirului, în sudul Andaluziei. Aici, în Evul Mediu, cavalerii mauri și creștini obișnuiau să-și omoare timpul prin pauzele dintre bătăliile Reconquistei exersându-și îndemânarea și iuțimea în lupta cu exemplarele cele mai impresionante ale acelor tauri legendari. Însuși eroul național al Spaniei, El Cid Campeador, pe lângă incontestabilele calități de conducător de oști de care a dat dovadă, a fost un toreador magnific, „Marea Mândrie a Castiliei”, după cum îl descrie poetul Nicolás Fernández de Moratín. De atunci și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
trece în revistă, inevitabil, Olimpismul antic, aflând în faimoasa Olympia (lăcașul J. O., timp de 1172 de ani) simbolul vieții grecești; într-o lume fragmentată, măcinată de rivalități, se instaura râvnita pace sacră. Excursul istoric aduce în prim-plan figuri legendare, de la Thomas Arnold, Jahn și Evanghelie Zappa (ca precursori ai renașterii Olimpismului), la amintitul baron de Coubertin, cel care, surprinzător, era potrivnic participării femeilor. Aflăm lucruri interesante despre Carta și simbolistica Olimpică, despre Comitetul Internațional Olimpic (CIO) și Academia Internațională
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
Novac. Baba Novac s-a născut în Serbia, în satul Porec (actual Donji Milanovac), pe malul Dunării, aproape de Cetatea Severinului, din mamă româncă (din familia Basarabilor) și tată sârb, pretendent, într-o perioadă, la tronul Serbiei. Baba Novac, eroul martir legendar, care îl numea pe Marele Voievod “IUBITUL MEU DOMNITOR”, a fost unul dintre principalii colaboratori apropiați ai Marelui nostru Voievod, Mihai Viteazul, pe competența, talentul și devotamentul căruia Domnitorul s-a sprijinit. Este meritul marilor cârmuitori de popoare, care știu
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
denumit-o “Fenice”. “Ideea numelui firmei mi-a venit de la eșecul pe care l-am avut în urmă cu cinci ani. Anul trecut am crezut într-un fel de renaștere și am deschis din nou. Acțiunea am comparat-o cu legendara pasăre Phoenix, ca o renaștere a visului meu de când sunt în Italia, acela de a avea o firmă de succes. Și acum pot spune că am reușit.” După numai un an de la înființarea “Fenice”, firma are șase anga jați permanenți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
Îl cunosc au fost uciși de cei care voiau să știe... sau care voiau să nu mai știe nimeni altcineva. Bărbatul nu părea să mai aibă nimic de adăugat. Dante era perplex. De prea multe ori ascultase prin taverne povestiri legendare și lipsite de temei. — Așadar, ai auzit vorbindu-se despre asta demult, pe timpul călătoriilor dumitale. Pe tărâmuri Îndepărtate, Îmi Închipui, reluă el cu un dram de ironie. Meșterul colorist Îl fixă În ochi. Nu, messer Durante. Am auzit vorbindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sărea În ochi de la o poștă: Kapala! Am țâșnit de pe pat și, timp de câteva minute, m-am Învârtit surescitat prin dormitor. Tibet... India... Amazonia... Pirinei... Iar la sfârșit, aruncat neglijent, Kapala - orașul unde inițiații plasează capitala Sfântului Regat Shamballa, legendarul ținut subpământean În care s-ar fi adăpostit supraviețuitorii de pe Atlantida sau, după alți autori, ultimul refugiu al Cavalerilor Templieri, depozitul sacru al misterelor, al secretelor și al revelațiilor ce alcătuiesc tezaurul Înțelepciunii budiste, banca de date a tainicelor Învățături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
încovoiată la șold, cu pulpe vânjoase din care tresărea din când în când un mare potențial, cu o privire severă țâșnind de sub streașină virilă a frunții din ochii lui adânci, vioi și mari în care pluteau lucioase umbre de eroi legendari, cu multe inele pe degetele lui scurte și vibrânde, cu gâtul gros prin ale cărui încordate vene nobilarul sânge albastru al tatălui asalta mereu întunecatele globule roșii ale mamei, localizate în partea superioară a corpului și din a căror ancestrală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
atras atenția într-atât, încât spiritul ziaristic ce mi-a mai rămas - amintire a unor timpuri deja uitate - m-a îndemnat să încerc să denunț nenumăratele nedreptăți pe care le suportă în acest moment unul dintre cele mai nobile și legendare popoare din lume. Tuaregii, alături de care mi-am petrecut o parte din copilărie, păreau să aibă nevoie de cineva care să ia cuvântul în apărarea lor, și în amintirea a tot ce le datorez și a tot ce m-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
nu a fost în stare să înțeleagă vreodată aberantul ei simț al umorului. Dar la ce te poți aștepta de la cineva care, probabil, se simte cumplit de plictisit, pentru că are absoluta convingere că întotdeauna învinge? Gacel Sayah, fiul cel mare legendarului inmouchar de la care, conform unei vechi tradiții familiale, moștenise numele și rangul în momentul când acesta dispăruse, stătea la rădăcina palmierului cel mare și-și punea tot felul de întrebări în timp ce observa zborul vulturilor. De ce trimisese Moartea atâția mesageri înaripați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
a eliberat pe președintele Abdul-el-Kebir și apoi l-a omorât din greșeală era tatăl meu. Se lăsă o lungă tăcere; totul păru că îngheață în jur. — Tatăl dumneavoastră? reuși în sfârșit să îngaime Amed Habaja. — Asta am spus. — Gacel Sayah, legendarul Gacel Sayah, Vânătorul, era tatăl dumneavoastră? — De câte ori vreți să vă repet? îzbucni nerăbdător targui-ul. Era tatăl meu și eu îi port numele: Gacel Sayah. De ce credeți că am fost obligați să ne ascundem la capătul lumii? — Sfinte Dumnezeule! exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cine e șeful clanului și oferă-i tot ce dorește ca să intervină în favoarea noastră. — Știu cine e, dar, dacă nu mă înșel, prestigiul familiei Sayah este cu mult mai presus decât cel al șefului clanului. Gacel a devenit un personaj legendar pentru tuaregi. Dar a murit, nu? Asta depinde de cum privești lucrurile. Există morți mai vii decât toți viii. — E-adevărat, dar n-ar trebui să lăsăm o fantomă să ne sperie, chiar dacă e vorba de fantoma unui tuareg - Alex Fawcett
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ele un amestec ciudat de oameni, ca și casa în sine; tinerii avocați prieteni cu Ajay, grupul artiștilor care îi cunoșteau pe Tom, Paul și Claire; grupul serios al lui Mo, Liz și Judy de asistenți sociali foarte preocupați cu legendara lor incapacitate de a dansa; și, bineînțeles, o garnitură abundentă de drogați și pierde-vară. Nimeni nu trebuia să îi invite pe cei din ultima categorie; ei pur și simplu apăreau. Erau mereu destule certuri, flirturi, aventuri de-o noapte, uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
trebui să caute și încremenesc. Mă prefac în statuia a ceea ce cândva nu voi mai fi. Și, ca urmare a primului gând care îmi străbate mintea în clipa în care am neplăcuta onoare de a-l întâlni pe demonul acesta legendar, el se și grăbește să îmi ia lumina vieții, luând gândul meu necugetat și absolut involuntar drept aprigă dorință. Și fiindcă tocmai acest el e cel care transformă orice dorință în realitate, dintotdeauna, iată că și intru în lumea spiritelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
înspumate și cu desăvârșire umane îi curg valuri pe umerii lați și mândri, fermecându-l parcă până și pe zeul coborât din navă, deși acestuia nu-i pot zări chipul nicicum, oricât m-aș strădui. Cine, cine este îndrăznețul acesta legendar și cum de nu se teme de nimic, spre deosebire de ceilalți, care tremură și se prosternează în fața zeului extraterestru, de prea-cumplită teamă? Deși nu pot vedea figura acestui temerar aproape-om, el fiind mereu întors cu spatele la mine, intuiția îmi spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
planul macabru la îndeplinire. Da, așa am să fac, chiar eu am să salvez omenirea de la dezastrul ce va urma, chiar eu! Acum, haide, mai repede, deschide-te odată, fereastră blestemată, și lasă-mă să-i strig ceva acestui înger legendar, orice, poate-așa putea-voi opri blestemul care s-a coborât asupra oamenilor... Iar fereastra mă și ascultă, deschizându-se supusă, lăsând strania clar-obscuritate și frigul stelar de-afară să mă izbească în plin, năucindu-mi simțurile, aproape sufocându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]