2,543 matches
-
acestei decizii rezultă implicit revenirea la soluția legislativă prevăzută la art. 123 alin. 1 din Codul penal din 1969. Se arată că trimiterea făcută de Curtea Constituțională la soluția prevăzută de norma penală anterior menționată nu implică un act de legiferare, ci un act de readucere în fondul activ al legislației a unei dispoziții legale abrogate. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIA nr. 459 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276936]
-
fără răspunderea necesară în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că aceleași cerințe, cu aceleași consecințe juridice, au fost impuse și profesiei de avocat este o opțiune a legiuitorului, determinată de o anumită oportunitate, care intră în activitatea de legiferare a Parlamentului. ... 22. Curtea a menționat că în același sens s-a statuat și prin Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, Decizia nr. 412 din
DECIZIA nr. 452 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276929]
-
întârziere de către casele județene de pensii și abia la acest moment hotărârile de respingere au ajuns să facă obiectul unor contestații în fața instanțelor de contencios administrativ. ... 26. Se precizează, de asemenea, că trebuie avut în vedere că scopul legiferării instituției hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii a fost acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare, iar în cazul particular al acestui tip de contencios nu există posibilitatea unei reglări prin mecanismul de verificare a practicii instanței
DECIZIA nr. 68 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276566]
-
nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, asemenea ordinelor pe care CNAS le emite în aplicarea prevederilor legale. Prin urmare, nu se poate susține un conflict pozitiv de competență în privința legiferării între, pe de o parte, legiuitorul primar sau delegat, în acest caz, și, pe de altă parte, CNAS, care este o instituție publică, autonomă, de interes național, printre principalele sale atribuții numărându-se gestionarea Fondului național unic de asigurări sociale
DECIZIA nr. 485 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276877]
-
drepturile privind cumulul pensiei cu venituri de natură salarială din fonduri publice sunt prevăzute în statute ce au un rang constituțional (spre exemplu, statutul judecătorilor și procurorilor) pentru a căror modificare sau completare este necesară respectarea unei anumite proceduri de legiferare. Având în vedere și jurisprudența Curții Constituționale reprezentată de Decizia nr. 61 din 12 februarie 2020, se apreciază că legea criticată contravine principiului legalității și al statului de drept, precum și caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... 6. Totodată, se
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
măsuri detaliate în legi speciale ar duce la încălcarea atât a principiului general al dreptului conform căruia „nimeni nu poate invoca necunoașterea legii“, cât și a dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind unicitatea reglementării în materie și evitarea paralelismelor. Într-adevăr, rigorile legiferării își găsesc expresia în normele de tehnică legislativă, ce trebuie respectate de legiuitorul român la elaborarea oricărui act normativ. Se arată că, în speța dedusă judecății, norma de identificare este clară și precisă, orice dubiu de interpretare fiind acoperit de
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
1 alin. (3) și (5), ale art. 41 alin. (1), ale art. 44 și ale art. 53 din Constituție, sub aspectul lipsei unei justificări pentru interdicția cumulului pensiei cu salariul, Curtea constată că, în realitate, această critică vizează faptul că legiferarea interdicției cumulului pensiei cu salariul trebuie realizată doar în condițiile existenței unei justificări reale. Însă, înainte de a analiza existența unei astfel de justificări, Curtea urmează să examineze dacă legiuitorul poate impune o astfel de interdicție, cu alte cuvinte, dacă
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
Legii fundamentale nu interzice ca printr-o lege să fie reglementate mai multe domenii ale relațiilor sociale. Astfel, Guvernul poate opta ca într-un proiect de lege pe care îl supune Parlamentului spre adoptare, fie pe calea procedurii obișnuite de legiferare, fie prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului, să propună reglementarea mai multor domenii prin modificări, completări sau abrogări ale mai multor acte normative în vigoare“. Constatăm că legea criticată aduce modificări și/sau completări explicite asupra mai multor acte normative în
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament. ... 50. Cu privire la principiul bicameralismului, în jurisprudența sa, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ referitoare la acesta și la modul în care este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de
DECIZIA nr. 89 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287636]
-
lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act
DECIZIA nr. 89 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287636]
-
privind lipsa detalierii procedurii de cercetare disciplinară este confirmat de faptul că prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.027/2012 a fost aprobat regulamentul care reglementează detaliat procedura cercetării disciplinare, Consiliul Superior al Magistraturii substituindu-se astfel atribuției de legiferare a Parlamentului, cu încălcarea art. 73 alin. (1) și a art. 134 alin. (2) din Constituție, întrucât au fost completate dispozițiile art. 46 din Legea nr. 317/2004. ... 6. Referitor la prevederile art. 49 din Legea nr. 317/2004, se susține că
DECIZIA nr. 86 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287773]
-
reguli prin regulament, ca act normativ infralegal, ar reprezenta o încălcare a prevederilor art. 73 alin. (1) și ale art. 134 alin. (2) din Constituție, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii s-ar substitui Parlamentului în ceea ce privește atribuția de legiferare, prin completarea, în această manieră, a dispozițiilor art. 46 din Legea nr. 317/2004. ... 25. Față de această critică, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a stabilit, cu valoare de principiu, că reglementarea statutului judecătorilor și procurorilor trebuie să se realizeze
DECIZIA nr. 86 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287773]
-
se poziționează în afara normei legale activitatea acelor asociații și fundații care își declară prin proprie voință, ca obiectiv, organizarea și desfășurarea arbitrajului instituționalizat, pentru că o atare atribuire de competență nu emană de la o autoritate cu putere de legiferare, ci de la simpli particulari care se asociază în acest scop, pe când, pentru persoanele juridice care au constituit instanțe de arbitraj instituționalizat în temeiul legii, aceasta nu reprezintă doar o opțiune a entităților respective, ci o obligație de a
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
de Casație și Justiție, anterioară acestei ordonanțe de urgență, stabilea o anumită competență în ceea ce privește soluționarea litigiilor care au ca obiect acțiuni ce decurg din executarea silită a creanțelor bugetare. Pe de altă parte, se mai susține că legiferarea în materia procedurilor de insolvență nu ar putea fi realizată și pe calea delegării legislative, respectiv prin ordonanțe ale Guvernului - simple sau de urgență, astfel cum este cazul modificărilor aduse Legii nr. 85/2014 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
1) din Constituție, „Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare“, clasificare juridică pe care o consacră Legea fundamentală în privința legilor, cu efecte asupra ierarhiei actelor normative adoptate de Parlament, a domeniului de reglementare și a procedurii de legiferare. ... 17. În ceea ce privește conceputul de „lege“, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că acesta are mai multe înțelesuri în funcție de distincția ce operează între criteriul formal sau organic și cel material. Potrivit primului criteriu, legea se caracterizează
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor criticate în raport cu art. 126 alin. (2) din Constituție, deoarece acest text constituțional, în coroborare cu celelalte prevederi antereferite din Legea fundamentală, nu are sensul învederat prin critica de neconstituționalitate, respectiv acela de a permite legiferarea privind competențele instanțelor judecătorești și procedura de judecată numai prin lege ca act al Parlamentului (în cauză fiind vorba de procedura insolvenței), întrucât aceasta se poate realiza și în condițiile stabilite prin normele constituționale cuprinse în art. 115, coroborate cu
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
legitim din partea autorităților și dreptul de a se bucura de bunurile sale [Öneryıldız împotriva Turciei (MC), nr. 48.939/99, pct. 134, CEDO 2004-XII]. ... 71. În speță, nu există nicio îndoială cu privire la existența unei legături de cauzalitate între întârzierea legiferării imputabile statului și lipsa despăgubirilor acordate reclamantelor pentru imposibilitatea exploatării pădurilor lor clasificate drept zone protejate Natura 2000. Părțile nu și-au exprimat o opinie clară cu privire la faptul dacă prejudiciul rezultat este analizat ca o „ingerință“ sau o
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
mod concret în prezenta cauză au fost introduse în lege pe parcursul procedurii legislative de adoptare a Legii nr. 29/2018, prin amendamente, acestea urmează aceeași rațiune avută în inițiativa legislativă, întrucât la motivarea introducerii acestora se face aceeași mențiune, respectiv legiferarea este necesară „pentru asigurarea unui tratament echilibrat și nediscriminatoriu“. ... 26. Totodată, pe lângă anularea obligațiilor fiscale și procedura de anulare, prevăzute de Legea nr. 29/2018 la art. 1- 4 , tocmai pentru a elimina orice formă de discriminare între contribuabili, legiuitorul
DECIZIA nr. 225 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288225]
-
unei situații urgente și extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat, iar neadoptarea acestor măsuri cu celeritate poate avea consecințe negative asupra interesului public, reglementarea operativă neputându-se realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune un orizont de timp îndelungat, având în vedere că prin intenția de reglementare se urmărește asigurarea unui cadru administrativ adecvat de funcționare a unei instituții esențiale pentru securitatea mediului de afaceri, element care vizează interesul public general, iar
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 109 din 11 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288278]
-
soluționare a contestațiilor de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor nu este gratuită. În contextul criticilor de neconstituționalitate se face referire la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în partea referitoare la necesitatea legiferării unor norme care să conducă la o cât mai mare stabilitate legislativă, ținând cont de interesul social, politica legislativă a statului și de armonizarea legislației naționale cu legislația europeană și internațională, precum și la jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289200]
-
căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, prin Decizia nr. 241 din 3 mai 2022, paragraful 24, Curtea a reținut că legiferarea acesteia este pe deplin justificată, ținând seama de faptul că, în contextul dat, contractele de achiziții publice presupun, de cele mai multe ori, efectuarea de lucrări publice cu un anumit grad de complexitate și nu orice operator economic are capacitatea
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289200]
-
legale; or, repartizarea costurilor în sistemul prevăzut de dispozițiile criticate conduc la o sarcină pecuniară suplimentară a locatarilor, ceea ce este contrar art. 53 și art. 56 alin. (3) din Constituție, sistemul paușal - procedeu utilizat de asociațiile de proprietari anterior legiferării prevederilor criticate - fiind unul corect; fiecare administrator de condominiu ar putea repartiza costurile cu energia termică, în condițiile în care A.N.R.S.C./A.N.R.E. ar emite acte administrative normative corecte, simple, fără discriminări, mai ales că actele normative naționale și europene în materie
DECIZIA nr. 559 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289740]
-
reținut că scopul reglementării îl constituie promovarea unei corecte interpretări a normelor juridice în vigoare, iar nu elaborarea unor noi norme, astfel că nu se poate considera că deciziile pronunțate în asemenea recursuri ar reprezenta o atribuție care vizează domeniul legiferării. Prin textul de lege criticat, legiuitorul, având în vedere poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție în sistemul instanțelor judecătorești, precum și rolul său prevăzut în art. 514 din Codul de procedură civilă, a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta
DECIZIA nr. 227 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288933]