6,115 matches
-
problemele sociale existente într-o lume dictatorială. Maestrul Costică Caratase (Toma Caragiu), directorul Teatrului de revistă „Vox”, pregătește cu frenezie un nou spectacol care se dorește a fi o satiră virulentă împotriva nazismului și a Mișcării Legionare, considerându-i pe legionari ca fiind niște „ticăloși care vor să vândă țara asta lui Hitler”. Filmul începe cu o audiență colectivă în casa marelui artist în care, printre altele, textierul evreu Ionel Friedman (Mircea Albulescu) îi spune că niște studenți l-au bătut
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
Guță Popescu (Ion Besoiu), mentorul Mișcării Legionare, îl roagă pe rege să ia măsuri pentru a împiedica spectacolul lui Caratase despre care era informat că va ataca vehement Mișcarea Legionară. El amenință că dacă regele nu va interveni, vor interveni legionarii pentru a opri spectacolul. Regele consimte să ia măsuri pentru a evita intrevenția legionarilor, dar în același timp îi cere prefectului de poliție (Zephi Alșec) să trimită pe cineva pentru a-i asigura protecția marelui artist pe care-l alintă
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
pentru a împiedica spectacolul lui Caratase despre care era informat că va ataca vehement Mișcarea Legionară. El amenință că dacă regele nu va interveni, vor interveni legionarii pentru a opri spectacolul. Regele consimte să ia măsuri pentru a evita intrevenția legionarilor, dar în același timp îi cere prefectului de poliție (Zephi Alșec) să trimită pe cineva pentru a-i asigura protecția marelui artist pe care-l alintă cu numele de „nea Costică”. Prefectul de poliție îl desemnează pe tânărul comisar Radu
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
cu comisarul Radu Toma și îi spune că primește scrisori de amenințare și că și Friedman a fost probabil amenințat. A doua parte a filmului poartă intertitlul „Răfuiala”. Odată cu apropierea spectacolului, lucrurile se precipită. Friedman este răpit și bătut de legionari, care îi cer să să ardă textul sau să-l facă pierdut, dându-i un ultim avertisment. Textierul este salvat de la moarte de intervenția lui Radu Toma, care trage cu pistolul asupra legionarilor și-i pune pe fugă. Legionarii se
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
precipită. Friedman este răpit și bătut de legionari, care îi cer să să ardă textul sau să-l facă pierdut, dându-i un ultim avertisment. Textierul este salvat de la moarte de intervenția lui Radu Toma, care trage cu pistolul asupra legionarilor și-i pune pe fugă. Legionarii se plâng lui Guță Popescu care le dă pistoale pentru a-și îndeplini amenințările. Friedman se duce la teatru și-i spune lui Caratase că nu-i poate da textul. Fiind acuzat de maestru
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
de legionari, care îi cer să să ardă textul sau să-l facă pierdut, dându-i un ultim avertisment. Textierul este salvat de la moarte de intervenția lui Radu Toma, care trage cu pistolul asupra legionarilor și-i pune pe fugă. Legionarii se plâng lui Guță Popescu care le dă pistoale pentru a-și îndeplini amenințările. Friedman se duce la teatru și-i spune lui Caratase că nu-i poate da textul. Fiind acuzat de maestru că a devenit un fricos și
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
Popescu care le dă pistoale pentru a-și îndeplini amenințările. Friedman se duce la teatru și-i spune lui Caratase că nu-i poate da textul. Fiind acuzat de maestru că a devenit un fricos și le face astfel jocul legionarilor, textierul scoate textul și i-l dă. În preziua spectacolului, chemat de Pusi, care avea un logodnic legionar, Caratase se duce la o casă care era de fapt un sediu al gardiștilor. Acolo i se cere să renunțe la atacul
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
logodnic legionar, Caratase se duce la o casă care era de fapt un sediu al gardiștilor. Acolo i se cere să renunțe la atacul virulent la adresa Mișcării Legionare din cadrul spectacolului următor. Nea Costică ține un discurs în care blamează intenția legionarilor de a crea "„o Românie cenușie și tristă, fără joc, fără râs, fără bucurie”". El le spune că nu pot interzice poporului să râdă și să iubească. Speriate de dispariția maestrului, soția și fiica lui apelează la comisarul Radu Toma
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
se duce la casa părinților ei de pe str. Izvorului nr. 3, aflând că iubitul fetei era student la Facultatea de Filozofie și gardist. Comisarul se duce la facultate, unde îl întâlnește pe iubitul lui Pusi la cursul profesorului Guță Popescu. Legionarul îi spune profesorului cum a decurs confruntarea cu Caratase și-i obține acordul pentru a merge până la capăt. Toma îl urmărește pe legionar, bănuind că acesta îl va duce la locul unde este ținut actorul. Între timp, Puiu Mugur (George
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
Comisarul se duce la facultate, unde îl întâlnește pe iubitul lui Pusi la cursul profesorului Guță Popescu. Legionarul îi spune profesorului cum a decurs confruntarea cu Caratase și-i obține acordul pentru a merge până la capăt. Toma îl urmărește pe legionar, bănuind că acesta îl va duce la locul unde este ținut actorul. Între timp, Puiu Mugur (George Paul Avram), logodnicul Luciei (Maria Chira), fiica lui Caratase, îl anunță pe Friedman că maestrul a făcut infarct la o damă și-l
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
nu renunță la spectacol. În fața pericolului ca prietenul său să fie ucis, Caratase afirmă că va renunța la spectacol, dar Friedman spune că în acest caz va publica textul și-l va oferi ziarelor. Textierul este înjunghiat mortal de un legionar. În casă sosește apoi comisarul Radu Toma, care-l urmărise pe studentul legionar, și are loc un schimb de focuri în care sunt uciși toți răpitorii. A doua zi, comisarul îi aduce maestrului vestea că varianta oficială a anchetei este
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
casă sosește apoi comisarul Radu Toma, care-l urmărise pe studentul legionar, și are loc un schimb de focuri în care sunt uciși toți răpitorii. A doua zi, comisarul îi aduce maestrului vestea că varianta oficială a anchetei este că legionarii s-au împușcat toți între ei, iar regele a decis să-i acorde văduvei lui Friedman o pensie. Cenzura refuză însă să-și de acordul recitării cupletului satiric la adresa Germaniei naziste și a Mișcării Legionare. Bănuind că actorul va încălca
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
Guță Popescu îi cere lui Paul Mugur să-i facă rost de un bilet la premiera spectacolului cât mai aproape de scenă. Lucia îi dă un bilet lui Mugur, iar apoi îl urmărește și vede că acesta se întâlnește cu un legionar fanatic la Grădina Icoanei și îi dă biletul. Lucia îl anunță pe comisar care merge în culise și-l interoghează pe Paul Mugur, cerându-i să-i spună numărul locului de pe bilet (rândul 4, locul 42). Bătut, acesta îi spune
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
dă biletul. Lucia îl anunță pe comisar care merge în culise și-l interoghează pe Paul Mugur, cerându-i să-i spună numărul locului de pe bilet (rândul 4, locul 42). Bătut, acesta îi spune numărul locului. Comisarul îl urmărește pe legionar și, când vede că acesta scoate un pistol cu amortizor pentru a trage în Caratase, îl împușcă din culise. Caratase își spune textul satiric: el îl imită pe Hitler deghizat în Moș Crăciun care le-a adus în dar legionarilor
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
legionar și, când vede că acesta scoate un pistol cu amortizor pentru a trage în Caratase, îl împușcă din culise. Caratase își spune textul satiric: el îl imită pe Hitler deghizat în Moș Crăciun care le-a adus în dar legionarilor „viele pușculițen”. Maestrul își încheie momentul umoristic spunând: "„Opriți ciuma verde, opriți Garda de Fier!”", apoi suferă un infarct. Este scos în culise, dar cere ca spectacolul să continue și apoi se ridică în picioare. Scenariul filmului a fost scris
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
standard a fost finalizată la 26 decembrie 1974. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.850.000 lei. În timpul filmărilor au existat și o serie de încurcături. Într-o scenă, Caratase găsește în pat o mână tăiată, lăsată de legionari ca să îl sperie. A fost folosită o mână reală adusă de la morgă. Aceasta a ajuns a doua zi într-un coș de gunoi și a fost găsită de cineva. S-a început o anchetă care s-a încheiat după ce s-
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
următorilor 20 de ani. Numele personajului Caratase se inspiră atât din numele lui Toma Caragiu, cât și din cel al lui Constantin Tănase, nefiind exclus nici Caragiale din jocul onomastic. Nu se cunoaște ca Tănase să fi avut probleme cu legionarii sau cenzura carlistă, după cum reiese din film. Guță Popescu este inspirat de profesorul Nae Ionescu, fiind descris în film ca un personaj diabolic care se află în spatele acțiunii de împiedicare cu orice chip a reprezentației lui Caratase. Nae Ionescu era
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
se află în spatele acțiunii de împiedicare cu orice chip a reprezentației lui Caratase. Nae Ionescu era un simpatizant al Legiunii, dar nu se știe cât de strânse erau relațiile acestuia cu Corneliu Zelea Codreanu și ce influență avea acesta asupra legionarilor. Spectacolele lui Tănase au satirizat abuzurile săvârșite de Armata Roșie după 23 august 1944 și până la moartea actorului, în 29 august 1945. El a fost arestat, amenințat cu moartea și i s-a spus să nu mai joace piesa. La
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
zvonuri că ar fi fost omorât de soldații ruși. O altă paralelă este între lansarea de către Caratase în lumea muzicii a slujnicei Mărioara și lansarea de către Constantin Tănase în trupa sa, „Cărăbuș”, a cântăreței Maria Tănase. Deși ținta filmului erau legionarii și fascismul, potrivit propagandei comuniste, filmul a apărut ca un strigăt mut la adresa regimului dictatorial din România acelor vremuri, regim care a cenzurat libertatea de exprimare a artiștilor și l-a suprimat pe Tănase. Filmul a fost perceput în epocă
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
cenzura și restrângerile la adresa artei din perioada comunistă. Actorul Mircea Diaconu a afirmat că "„toată lumea care vedea filmul în anii aceia îl citea, îl decripta altfel (...). Filmul era despre Constantin Tănase, despre Caratase. Însă „răii”, care în filmul nostru erau legionarii, fasciștii, toată lumea știa că erau cu totul alții, că erau „roșii” din est. Toata lumea decripta în felul acesta povestea și accepta că nu se putea vorbi altfel pe această temă decât așa.”" Unii jurnaliști au criticat erorile istorice existente
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
altfel pe această temă decât așa.”" Unii jurnaliști au criticat erorile istorice existente în film, considerându-le o "„propagandă pură, cinică și impardonabilă”". Printre erorile identificate de ei sunt următoarele: Tănase a murit sub ocupație sovietică și nu ucis de legionari, personajul Guță Popescu este o denaturare a lui Nae Ionescu etc. În plus, numele personajului principal, Costică Caratase, conține o cacofonie. Filmul ar fi avut astfel scopul de a-i dezinforma pe spectatorii neinformați prin mistificările realizate. Filmul " Actorul și
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
fost la conducerea SSI. În noaptea de 26/27 noiembrie, în timp ce se găsea sub stare de arest în Celula nr. 1, în Închisoarea Militară Jilava (amenajată în incinta Fortului nr. 13), Mihail Moruzov a fost asasinat de un grup de legionari, împreună cu alți 63 de arestați. Generalul Ion Gheorghe, care în perioada 1934-1938 a fost atașat militar la Ankara, a avut ocazia să-l cunoască pe Moruzov, despre care consemnează: Serviciul de siguranță al Deltei a fost prima structură informativă și
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]
-
preventiv în Celula nr. 1 a închisorii militare Jilava. În noaptea de 26-27 noiembrie 1940, Mihail Moruzov a fost asasinat de un comando legionar, împreună cu adjunctul său, Nicu Ștefănescu, și cu alte 62 de persoane, dintre care 4 foști demnitari. Legionarii îl acuzau pe acesta, pentru că, în calitate de șef direct al lui Nicu (zis Niky) Ștefănescu, adjunctul său, era responsabil pentru anchetele derulate sub tortură ale acestuia, prin care urmărea să "smulgă mărturisiri" legionarilor arestați. De asemenea contribuise direct la elaborarea listei
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]
-
62 de persoane, dintre care 4 foști demnitari. Legionarii îl acuzau pe acesta, pentru că, în calitate de șef direct al lui Nicu (zis Niky) Ștefănescu, adjunctul său, era responsabil pentru anchetele derulate sub tortură ale acestuia, prin care urmărea să "smulgă mărturisiri" legionarilor arestați. De asemenea contribuise direct la elaborarea listei celor 105 căpetenii legionare ce fuseseră asasinate în 21/22 septembrie 1939, în cadrul operațiunii de represalii ordonate de către Carol al II-lea în urma asasinării lui Armand Călinescu. Mandatul de arestare fusese emis
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]
-
septembrie 1940. Se mai fac și alte afirmații privind implicarea lui Mihail Moruzov, împreună cu Carol al II-lea și cu Horia Sima în asasinarea lui Armand Călinescu (21 septembrie 1939) Această ipoteză a fost lansată de către Ștefan Palaghiță, un dizident legionar "codrenist", ipoteză exploatată ulterior de către istoriografia comunistă. În realitate, atentatul reușit contra primului ministru a demonstrat tocmai ineficiența serviciului român de informații condus de Mihail Moruzov, spulberând teza că Horia Sima ar fi fost informator al lui Moruzov. De altfel
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]