3,106 matches
-
politică. Statulxe "„stat" stimulează femeile să iasă din competiție atunci când au copii mici și, deși trăiesc în medie cu 7 ani mai mult decât bărbații, le exclude prin pensionare mai devreme cu 5 ani decât pe bărbați de pe piața muncii. Legitimarea unei astfel de politici este protecția, fie a mamei și copilului, fie a femeii „muncite” mai mult. Consecința este însă aceea că femeile pierd în competiția profesională și devin tot mai dependente de veniturile bărbaților. În aceste condiții, așa cum au
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Problema o reprezintă mai degrabă "realitatea inevitabilă a puterii americane în formele ei multiple."106 Politica se legitimează prin originile ei în democrație și prin rezultatele ei adică dacă este urmată de un progres al libertății și al democrației. Acea legitimare post hoc va compensa din plin orice pierdere de legitimitate din pricina unilateralismului. Din păcate abordarea neounilateraliștilor nu este foarte convingătoare pentru alte țări ai căror cetățeni observă că americanii nu sunt imuni în fața aroganței și a propriului interes. Americanii nu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
împărtășesc valori similare de justețea cauzei noastre, ar trebui să ne reevaluăm raționamentul. Dacă am fi urmat această regulă în Vietnam, n-am fi ajuns până acolo. Niciunul dintre aliații noștri nu ne-a sprijinit."111 Multilateralismul a ajutat la legitimarea puterii americane, însă atenția pe care o acordăm aliaților noștri contribuie, de asemenea, la profilul politicii noastre, iar unilateraliștii au considerat că acele costuri au depășit avantajele puterii blânde. Vicepreședintele Dick Cheney a avertizat în privința faptului că "forța, hotărârea și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu toate înțelegerile multilaterale sunt utile, iar o supraestimare generală a multilateralismului nu trebuie să devină o cămașă de forță. Când Statele Unite urmăresc pe cont propriu asigurarea bunurilor publice, acceptarea generală a scopului poate compensa uneori mijloacele folosite, ducând la legitimarea acțiunii și la menținerea puterii blânde. Însă eforturile din ultimii ani de a înălța unilateralismul de la statutul de tactică ocazională la acela de strategie elaborată au fost destul de costisitoare pentru puterea blândă americană. Pierderea de putere blândă poate constitui un
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în care unilateralismul este aspru criticat, înclinația Europei către multilateralism face ca politica europenilor să fie mai atrăgătoare pentru multe alte țări. Ei și-au angajat puterea blândă în cadrul instituțiilor multilaterale pentru a lipsi Statele Unite de efectele cu rol de legitimare ale unui astfel de sprijin. După cum am văzut în capitolul 1, Franța a fost capabilă să creeze o coaliție care a contracarat puterea blândă americană, împiedicând adoptarea unei a doua rezoluții de către Consiliul de Securitate înainte de războiul din Irak. După cum
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
limită pentru acțiunea al cărui motor rămăne plăcerea, temerea de Dumnezeu, păzirea poruncilor, care nu este decăt o formă de urmare a legilor, deci de supunere a minții sub legi. Aristotel, în Etica sa nicomahică, va relua acest tip de legitimare morală a comportamentului uman. Plăcerile, arată Aristotel, sunt admise atăta timp căt sunt cenzurate de rațiune. Ecleziastul poate fi interpretat, cum am arătat, ca un exercițiu de întemeiere ontologică a lucrurilor. Planul fizic, existentele, capătă ființă doar dacă sunt puse
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
timpului cu punerile sale în balanță ale lui ieri și azi, ale lui azi și măine. Trebuie să admitem că toți am fost elevi, dar nu toți suntem sau vom fi profesori. Acest truism diferențiază perspectivele, obligă la optici și legitimări distincte. Axiologic, nu există centrul universului. Despre buricul pămăntului am mai auzit că ar exista. Cu siguranță acesta nu este nici elevul, nu este nici profesorul. Fără dovezi, și unul, și celălalt, rămăn simple zvonuri. Însă, continuănd parabolic și păstrănd
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
centrală și, ca un corolar, reconstruiește identitatea (la diferitele grade ale sale, care merg de la individul în conflict cu originile sale la grupul de apartenență și la națiune) în arhitectura sa politică, etnoculturală și religioasă. În această optică, procesele de legitimare a puterii, a ierarhiei, a autorității de stat, dar și a pieței în inegalitatea expulzării și aneantizării altor indigeni sau străini, apropiați sau depărtați -, încastrările și împletirea articulărilor lor trasează axe de reflecție antropologică. Această reflecție, prin replasarea economicului într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
după concesia multipartidismului din 1990 și urmând unei sciziuni a fostului partid unic în urma morții lui Houphouët-Boigny, încercarea de exaltare a unei esențe naționale etnicizate constituie, în cursul ultimilor cinci ani (1995-2000), o tentativă de inversare a schemelor anterioare de legitimare. Regimul politic instaurat de Houphouët-Boigny a fost de fapt contestat încă dinaintea independenței, invocându-se conivența acestuia cu străinii: cu fostul dominant european, dar și cu cei originari din țările învecinate, cărora statul le-a facilitat întotdeauna instalarea, mai ales
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de către străini. Dacă întreprinderea ivoriană invită așadar la observarea, într-o perioadă dată, a unui model în care ruptura dintre dominații și dominanții autohtoni este alimentată de reafirmarea dominației străine (occidentale), configurația vietnameză înscrie la polul opus un proces de legitimare a raporturilor de dominare interne prin revitalizarea simbolică permanentă a unei dominații străine exteriorizate, care trebuie învinsă (aceasta cuprinde un Occident capitalist, dar îl depășește cu mult inclusiv în privința frontierelor comuniste ale acestuia, după cum o arată războiul cu China din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe coerciția politică la o organizare pe clase care ar putea fi "clasică", dacă nu ar fasona acumularea economică pornind de la concentrarea politică monopolistă -, ea are însă și alte efecte tot atât de covârșitoare în retorica legitimității și, prin urmare, în derularea legitimării diferitelor niveluri societale. Celălalt, ca figură negativă care trebuie expulzată, dobândește în contextul unei transformări necesare a logicilor dominării, noi fațete de referință: invazia raporturilor comerciale și înmulțirea bunurilor inaccesibile pentru majoritatea populației concretizează intrarea celuilalt în câmpul intern și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceasta din urmă și performanța economică. Istoria acestor țări arată scenariile diferite ale regimurilor de coerciție neocolonial, respectiv comunist, care, pentru a supraviețui într-o conjunctură globală de injoncțiune a democrației de piață sub efectul liberalismului economic, se inspiră din legitimările de etnicizare pozitivă și negativă interiorizată și exteriorizată. Aceste scenarii invită la o reflecție comparativă mai generală asupra modurilor de eficiență imaginară a ideologiilor economice, precum și a impasurilor în care se găsesc și unele, și celelate în virtutea legăturii lor cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cod, un limbaj de unificare a unei modernități pe cât de căutate, pe atât de imposibil de atins, și tocmai acest caracter de nou sistem simbolic cu rezonanță universalizantă poate trezi interesul etnologilor obișnuiți să lucreze cu miturile și modurile de legitimare ale transformărilor sociale. Ca sistem simbolic, întreprinderea încununează într-adevăr o serie de mutații nu numai interne sferei proprii, dar care se extind la toate câmpurilor sociale exterioare, cu intricații succesiv remaniate: etnologia este astfel invitată să se aplece asupra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și XX pornind atât de la configurațiile economice, cât și de la cele simbolice și statutare. Dacă congruența "muncă statut identitate subzistență" nu poate fi așadar erijată în model universal, luarea în considerare a singularității nu ar putea servi ca suport de legitimare pentru expulzarea din munca protejată și din salariat a unor fracțiuni din ce în ce mai importante ale populației. În fața realităților actuale ale întreprinderii și ale muncii ale căror împărțiri și redistribuiri necesare sunt invocate încontinuu pentru a exorciza înmulțirea "săracilor" de orice origine
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în cadrul pieței. O asemenea conjugare nu este decât în aparență paradoxală: de fapt, logicile culturaliste au fost asociate din punct de vedere istoric în Occident cu dominația colonială. În alte contexte, ele se prezintă ca un invariant al efortului de legitimare a grupurilor dominante. Un motiv major în examinarea noțiunii de cultură în întreprindere și piață constă în faptul că etnologia se află în poziție de instanță de "adevăr" în explicațiile "culturale" privind aceste domenii, în vreme ce emitenții lor se situează voluntar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un "socialism" vag reclamând o relativă justiție socială și lupta împotriva statului pakistanez, care, în numele unui islam împărțit, era perceput ca asigurând în folosul său exclusiv continuitatea fostei puteri coloniale opresive. Reprezentarea unei dominații a statului pakistanez, efectuată în cadrul unei legitimări manipulatoare prin religios, a fost centrală în lupta de independență, ajungându-se la un stat "secularizat" proclamând încă de la instaurare desprinderea de islam și recunoașterea pluralității religioase. Această ideologie progresistă în materie de religie, rară în țările cu o majoritate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
instrumenta lizate cu cât reprezintă refugii securitare. Departe de a fi răspunsuri schismatice mecanice la o uniformizare mitică a microcosmurilor, ele fac legătura între sensul endogen al situațiilor singulare și ocultarea necesară a unei matrice globale de semnificații, inducții și legitimări de forțe și de puteri externe eșalonate. Islamul, noile moduri de islamizare (în periferiile franceze ca și în rândul populațiilor rurale din fostele republici ale Asiei sovietice) și fluctuațiile islamismului politic 82 se numără printre cazurile de școală bine reperate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a logicilor financiare în câmpurile muncii și ale întreprinderii, dar și într-un ansamblu de sfere de inserție socială în aparență rupte de domeniul economiei. În general, ele arată o transformare a modurilor de dominare (și deci de supunere, de legitimare, de contestare) atât în plan național, cât și la nivel mondial. Aceste procese, care înșiruie în combinații logice noi o serie de metafore extrase din spațiul propriu economiei, fac din aceasta un idiom major al construcției raporturilor sociale. Îndeosebi, categoria
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în sânul evantaiului cvasi-infinit al noilor edificări ale solidarității, ale apartenenței și ale comunității, politice, identitare, religioase. Aceste fracționări, care se înmulțesc pe tot cuprinsul lumii, plasează în general în centrul logicii lor o remodelare a conexiunilor între economie și legitimarea politică. Ele tind să eclipseze solidaritățile construite pe referința muncii și la clasele sociale generate în cadrul producției capitaliste. În sfârșit, culturalizarea pieței(lor) o transformă pe aceasta din urmă într-un loc și o miză a înfruntărilor imaginare cu ceilalți
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și pentru majoritatea temelor se pot folosi texte din opera lui M. Eliade, În afara celor deja cuprinse În manual. Esențiale În munca didactică sunt: inițiativa personală, lipsa de inhibiție, curajul În abordarea Înnoitoare a fiecărei teme supuse dezbaterii În clasă. Legitimarea filosofiei ca disciplină de studiu În liceu, e dată nu numai de ideile abstracte pe care le cuprinde și pe care, ca profesori suntem adesea tentați să le punem În față, ci de capacitatea acestora de a spune ceva tânărului
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fiind însoțită și de o diversitate de eforturi pentru a o face acceptabilă din punct de vedere politic pentru Rusia. În cele din urmă, SUA au adoptat și o preferință față de multilateralism, întrucât acesta le permite mai mult spațiu pentru legitimarea puterii (Kapstein și Mastanduno, 1999, pp. 151-157). De asemenea, tiparul cercetat de Kapstein și Mastanduno pune probleme pentru predicțiile instituționaliste referitoare la tiparele generale ale activității instituționalizate. Mai ales, tendința de aliniere arată că tiparele cooperării internaționale acoperă o arie
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
economică și modernizarea socială din China amenință aspecte esențiale ale suveranității interne a regimului. A treia provocare la adresa statului chinez este amenințarea la adresa legitimității ideologiei chineze, cauzată de schimbarea economică și socială. Analiștii descriu această evoluție în termenii "crizei de legitimare" sau ai unei "crize a credinței" în comunism. Levine identifică o trecere de la comunism ca ideologie oficială la o "ideologie neoficială", sub forma unui naționalism chinez generic (Harding, 1993, p. 38; Hamrin, 1994, p. 94; Levine, 1994, p. 43). Totuși
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Realismul identității sugerează că liderii chinezi consideră că principalele pericole din mediul lor de securitate se datorează provocărilor la adresa coeziunii ordinii interne, și, în aceste circumstanțe, ei recurg la discursul și comportamentul de tip realpolitik pentru a veni în sprijinul legitimării regimului (Johnston, 1999). Realismul identitar din China își are originile în 1989, când regimul a realizat că urmărirea strategiei de dezvoltare a relațiilor interdependente cu Occidentul, ca element esențial al modernizării, avea ramificații interne majore. Apoi, acest fapt a fost
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
161 Difuzarea modelului în sfera culturală / 174 Capitolul 8: Rutinizarea culturală / 181 Aplicații ale conceptului de rutinizare / 182 Căile rutinizării / 186 Formele de rezistență / 195 Partea a patra: Politicile / 197 Capitolul 9: Politizarea "culturalului" / 199 Indicatorii politizării / 199 Activitatea de legitimare și controversele ei / 207 Capitolul 10: Cei trei timpi ai acțiunii politice / 223 "Capitalizarea" / 224 Protejarea / 235 Valorizarea / 239 Partea a cincea: Paradigmele / 243 Capitolul 11: Cultura ca "piață" / 245 Actorii și logicile lor / 245 Producerea valorii / 252 Elemente de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
jocul social. Foarte devreme, el și-a orientat analizele asupra producției simbolice a grupurilor sociale și asupra "luptei de clasament" dintre ele (Bourdieu, 1972). În studiile sale despre inegalitățile școlare, el prezintă luptele de clasă drept lupte de clasament. Sociologia legitimării (culturale) pune în lumină efortul de transformare ("transmutare") a forțelor politice și economice în forțe simbolice, și acestea purtătoare ale violenței sociale, dar sub forme eufemizate, care o neagă, sau cel puțin o fac acceptabilă. În anii 1970, abordarea sa
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]