2,103 matches
-
anului viitor. Senatul au ținut săptămâna trecută două ședințe secrete. Relativ la zgomotele despre o schimbare de cabinet, care se răspândise săptămâna trecută, putem spune că ele avuse motive de a se naște din cauza antitezei, uneori pronunțate, dintre cele două corpuri legiuitoare; dar, oricum, au fost pripite. Asemenea zgomote în asemenea vremi sânt totdeauna rele. [15 decembrie 1876] TURCIA ["DELEGAȚII PUTERILOR GARANTE... Delegații puterilor garante au decis, după încheiarea conferențelor preliminare, de-a da concluziilor lor o formă care să poată fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ști să și le păzească la vreme. Proiectul de constituție a fost proclamat solemn pentru tot imperiul. Principiele ei sînt: 1) Suveranitatea sultanului în aceleași margini ca și monarhii constituționali din Europa 2) responsabilitatea ministerială 3) alegerea a două corpuri legiuitoare, Senat și Cameră 4) autonomia județană, comunală și bisericească 5) libertatea învățămîntului 6) obligativitatea instrucției primare 7) inamovibilitatea funcționarilor 8) religia statului rămâne cea mohametană, fără însă de-a pune vro piedecă celorlalte religii. Supușii imperiului se vor numi otomani
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
instrucției de a ținea pe profesori la împlinirea îndatoririlor lor. D. ministru, răspunzând, au arătat cu această ocazie defectele legii instrucției și cum ea nu pune piedici profesorilor de-a se servi de dreptul de a fi aleși în corpurile legiuitoare, nici îi oprește de la ocuparea mai multor funcțiuni. interpelantul, nemulțămit cu acest răspuns, au revenit asupra cestiunei și a culminat propuind următoarea moțiune: Senatul, auzind esplicările date de d. ministru al instrucției și văzând starea universității de Iași, provenită din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
DIN CAUZA VICOLULUI... "] Din cauza vicolului n-a sosit poșta nici dinlăuntrul țărei, nici din străinătate, încît ni lipsesc toate detaliile asupra știrilor multiple ce circulează în public. Astfel nu știm modul în care d. ministru al instrucției au cerut de la corpurile legiuitoare înființarea facultăților de medicină și de teologie la Universitatea de Iași, nici soarta proiectului obligativității alegerilor ș. a. a. [23 februarie 1877] ["GENERALUL IGNATIEF... Generalul Ignatief a plecat pe la curțile din Berlin, Paris și Londra. O depeșă mai recentă ne vestește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din piață, dând de fiecare ocă cinci bani mai mult. Din cauza asta pînea nu numai că s-a scumpit la moment, dar încă și aceea ce am căpătat-o a fost pripită la copt, adică crudă. [15 aprilie 1877] ["CORPURILE LEGIUITOARE... "] Corpurile legiuitoare s-au deschis la 14 curent cu toată solemnitatea de cătră M. Sa Domnitorul în persoană. Camera după aceasta a votat legea rechiziției. Senatul s-a ocupat în secții cu verificarea titlurilor. {EminescuOpIX 367} Oștirile rusești înaintează în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dând de fiecare ocă cinci bani mai mult. Din cauza asta pînea nu numai că s-a scumpit la moment, dar încă și aceea ce am căpătat-o a fost pripită la copt, adică crudă. [15 aprilie 1877] ["CORPURILE LEGIUITOARE... "] Corpurile legiuitoare s-au deschis la 14 curent cu toată solemnitatea de cătră M. Sa Domnitorul în persoană. Camera după aceasta a votat legea rechiziției. Senatul s-a ocupat în secții cu verificarea titlurilor. {EminescuOpIX 367} Oștirile rusești înaintează în liniște și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
c. Prețul de abonament e pe un an 24 l. n. pentru București, 30 pentru județe; direcția este în mînele d-lui August Laurian. Almintrelea noua metamorfoză a "Alegătorului liber" și a "Unirii democratice " are "o stângă moderată în corpurile legiuitoare, o tinerime gata de-a lupta contra relelor prezinte și viitoare. " Un articol al noului ziar începe cu fraza "Bătrînii se duc! " și se mântuie cu acelaș refren "Bătrînii se duc! Să fim gata a le urma". Oameni suntem și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Zadik, comandantul Diviziei a 8-a române, însărcinat cu restabilirea ordinii în zonă: armata română intra în Cernăuți la 11/24 noiembrie 1918, iar a doua zi Consiliului Național Român se autoproclama "suprema putere a acestei țări" și "sigurul corp legiuitor". În această calitate, C.N.R. desemna și un guvern, în timp ce, printr-un ordin propriu, din aceeași zi, generalul Zadik "făcea cunoscută existența și recunoașterea guvernului bucovinean și a Consiliului Național Român" (Ibidem, pp. 190-192). 123 Un caz interesant de rememorare selectivă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
formată din Senat și Adunarea Deputaților, exercita și puterea legislativă. Practic trei factori aveau inițiativa legilor (art. 35). Regele, totodată, mai avea dreptul de a promulga sau sancționa legile, dar și dreptul de veto la proiectele legislative adoptate de Corpurile legiuitoare (art. 88). Potrivit articolului 90, putea să dizolve „ambele Adunări deodată sau numai una din ele”. Concomitent făcea și convocarea electoratului. Printre altele monarhul avea dreptul de a numi și revoca pe membrii guvernului, confirma în funcțiile publice, potrivit legilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
În cei 22 de ani la conducerea România s-au perindat 33 de cabinete. Cele mai lungi guvernări au fost doar ale liberalilor: 19 ianuarie 1922-27 martie 1926 și 14 noiembrie 1933-28 decembrie 1937. Totodată, pe parcursul acestei perioade și corpul legiuitor a avut aceeași evoluție, suferind dese schimbări. De cele mai multe ori, durata unei legislaturi parlamentare era la latitudinea regelui. Astfel că s-au perindat 11 corpuri legiuitoare în urma celor 10 alegeri parlamentare. Acutizarea vieții social-economice s-a declanșat și pe fondul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
martie 1926 și 14 noiembrie 1933-28 decembrie 1937. Totodată, pe parcursul acestei perioade și corpul legiuitor a avut aceeași evoluție, suferind dese schimbări. De cele mai multe ori, durata unei legislaturi parlamentare era la latitudinea regelui. Astfel că s-au perindat 11 corpuri legiuitoare în urma celor 10 alegeri parlamentare. Acutizarea vieții social-economice s-a declanșat și pe fondul celei dinastice imediat decesului regelui Ferdinand din 20 iulie 1927 (s-a recurs la un paleativ instituțional prin care o Regență va prelua în totalitate atribuțiile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de către suveran și răspundea numai în fața sa, iar miniștrii nu mai aveau o bază parlamentară, ci depindeau direct de monarh. Regele era cel care exercita și puterea legislativă prin Reprezentanța Națională. În primul rând, suveranul era cel care convoca Adunările Legiuitoare (Camera și Senatul) măcar o dată pe an. De asemenea, era și cel care deschidea sesiunea printr-un mesaj la care Adunările își prezentau răspunsul lor. În plus, avea și dreptul de a dizolva ambele Adunări, concomitent sau una din ele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
listele electorale au fost înscriși 2 025 123 de cetățeni. Ei aveau datoria de a alege 258 de deputați dintre 462 de candidați. O treime din cei propuși provenea din foștii parlamentari, iar două treimi candidau pentru prima dată. Adunările legiuitoare alese în formula preconizată de noul regim și-au început activitatea la 7 iunie 1939. Fiecare deputat și senator era obligat să depună jurământul după următoarea formulă: „Jur credință regelui Carol al II-lea. Jur să păstrez Constituțiunea și legile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu o nouă majoritate și opoziție parlamentară. Funcțiile parlamentului. Instituția cu rol major în societățile democratice, parlamentul, desfășoară în cadrul acestora importante și multiple funcții 22. 1. Funcția legislativă este activitatea fundamentală pe care o desfășoară parlamentul. El este unicul organ legiuitor din cadrul statului de drept 23. Chiar dacă guvernul poate emite ordonanțe, acestea se fac numai cu acordul parlamentului, a unei legi speciale votate de acesta, iar orice ordonanță emisă de guvern urmează a fi dezbătută și aprobată de parlament tot printr-
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
importanță pentru viața socială, definite ca atare de actul constituțional; • legi ordinare, care se votează cu o majoritate simplă. Prin legile pe care le elaborează, parlamentul stabilește și orientează direcția de activitate socială, economică, culturală și politică a societății. Activitatea legiuitoare a parlamentului este însăși rațiunea sa de a fi, de a funcționa 24. 2. Alegerea, formarea, numirea, avizarea sau revocarea unor autorități statale și a membrilor acestora 25. Parlamentul este instituția care acordă votul de învestitură al primului-ministru și guvernului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de creare și modernizare a instituțiilor politice a început odată cu aplicarea în cele două Principate a Regulamentelor organice 60. Concepute pe baza principiului separării puterilor în stat, Regulamentele organice impuneau pentru prima dată împărțirea puterii legislative între domn și Adunarea legiuitoare care se constituie ca un adevărat parlament. Convenția de la Paris din 7-19 august 1858 a modificat și lărgit principiul de reprezentare națională 61, iar prin Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie 1864
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre. Drept aceea, Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit sing ur c u putere legiuitoare, HOTĂRÂM: Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucov inei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colaciu și Nistru cu Rega tul România. Acest act votat în unanimitate reprezentând h otăr ârea liberă a poporului Bucovinean se va înmâna de către o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a fost discutată. Ea venea după o lungă așteptare, ca un fapt asupra căruia nu mai încăpea nici o discuție. De ace ea, proiectul nici n a fost discutat - în Parlament și a fost adop tat cu unanimitate de ambele corpuri legiuitoare. Dar în planurile lui, legea de organizare judecătorească juca un rol esențial. El dorea o selecțiune s ever ă a magistraturii, bazată numai pe merit și muncă. Lupta din răsputeri pentru magistrații meritoși, îi încuraja, îi sfătuia și le dădea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
între cele două tipuri posibile de critică: cea care se constituie ca o concretizare a "vocii interioare", abandonând rigurozitatea unui sistem coerent de principii și cea care, dimpotrivă, presupune subsumarea la o "autoritate exterioară" percepută drept o structură cu rol legiuitor. Adepții impresionismului romantic, ironizați aici de Eliot, nu văd în raportarea la această Autoritate Exterioară decât un simplu conformism, preferând subiectivismul și originalitatea Vocii Interioare, pe care Eliot o numește însă "moftangism protestatar". În acest sens, se observă aici, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
al statului: președinte, monarh - rege, împărat, Directorat, Consiliul de Stat, Consiliul revoluției, Consiliul federal. Indică modul în care sunt constituite și funcționează organele supreme și este raportată la trăsăturile definitorii ale șefului de stat și la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Monarhia reprezintă forma de guvernare în care organul care îndeplinește funcția de șef al statului este un monarh care ocupă tronul, fie prin alegerea pe viață, fie prin succesiune ereditară. Monarhiile sunt de două feluri: monarhia absolută (monarhul este unicul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
poporul exercită această putere prin reprezentanții săi aleși (Adunarea Constituantă sau Convenție). Organismul desemnat să adopte Constituția este ales prin sufragiu universal, cu un mandat concret: adoptarea Constituției; după adoptare, organismul își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca Adunare legiuitoare obișnuită. Adunarea Constituantă = parlament, în general; poporul exercită direct puterea. Proiectul de Constituție întocmit de un organism învestit cu această prerogativă este supus direct aprobării poporului. Constituția întocmită și practic adoptată de o Adunare Constituantă aleasă în acest scop este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
mandatelor de deputat/senator, configurația politică a celor două Camere, alegerea birourilor permanente, comisiile parlamentare 1) Organizarea Parlamentului României Rolul și structura parlamentului Potrivit art. 61 din Constituția revizuită: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat”. Reprezentarea este opera poporului, deoarece poporul este cel care își trimite prin vot reprezentanții, identificați de partidele politice, în forumul legislativ al țării, pentru a gândi și a exprima voința
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de partidele politice, în forumul legislativ al țării, pentru a gândi și a exprima voința celor care le-au trasat sarcina de a fi senatori sau deputați. Tot din dispozițiile art. 61 rezultă calitatea parlamentului de a fi unica autoritate legiuitoare a țării. În unanimitate, doctrina a considerat că Parlamentul României deține un monopol legislativ, în sensul că nicio altă autoritate publică nu poate emite norme juridice cu caracter de lege. Dincolo de acest monopol legislativ al parlamentului, este necesar să observăm
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în care prin regulament se stabilește o anumită procedură de vot (doar grupurile parlamentare din Camera Deputaților); pot cere ca anumite ședințe ale Camerei să fie secrete (doar grupurile parlamentare din Camera Deputaților). 8) Comisiile parlamentare Rolul principal al corpurilor legiuitoare este de a delibera asupra problemelor care le sunt supuse spre adoptare ori spre deliberare. Dar, pentru aceasta, este necesară efectuarea prealabilă a unor lucrări pregătitoare de către organele specializate, care constă în examinarea inițiativelor, a amendamentelor propuse etc. Caracteristica comună
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
privind funcțiile parlamentului Orice parlament are în principal funcția de legiferare (adoptarea legilor) și funcția de control parlamentar exercitat asupra puterii executive. Potrivit art. 61 alin. 1 din Constituție, parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, calitate în care forul legislativ deține prerogativa de a legifera și de a exercita un control politic asupra autorităților executive. În doctrina modernă se consideră că parlamentul are o funcție deliberativă, constând în adoptarea unei poziții sau a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]