2,434 matches
-
comisarul văzu, lipită de parbriz, o fotocopie a articolului. În ciuda fricii, neliniștile și temerile sale meritaseră. Atriul clădirii era pustiu, portarul absent, decorul era perfect pentru crima perfectă, lovitura de pumnal direct în inimă, bufnitura surdă a corpului căzând pe lespezi, ușa care se închide, automobilul cu numere false care se apropie și pleacă luându-l pe asasin, nimic mai simplu decât să omori și să fii omorât. Liftul era la parter, nu trebuia să-l cheme. Acum urcă, își va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
bărbați și femei se Îngrămădea În naos, strivită, de pilaștri și de pereții aspru din piatră, de către cei ce continuau să intre. Între ultimii doi pilaștri se Întinsese un lanț de fier care tăia spațiul, Împiedicând intrarea către altar. Înapoia lespezii simple de marmură, un prag delimita perimetrul corului, acoperind asemenea unor culise vederea către absidă. Dincolo de lanț, lângă altar, fusese așezată o ladă din lemn, Înaltă aproape cât statura unui om, acoperită cu o țesătură de lână albă, brodată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cartier nu cuteza să pătrundă? O apucă pe strada ce ducea către Porta del Prato, de-a lungul vechiului drum, de la răsărit la apus, al primei așezări romane. Construcțiile plasate de o parte și de alta a pavajului alcătuit din lespezi, răsărite pe anticele ruine precum mucegaiul pe trupul unui animal În descompunere, erau, cele mai multe, niște clădiri grosolane cu un singur nivel, lipsite de orice decorațiune, cu ferestre mici și Înguste, la nivelul străzii, abia acoperite cu câte o perdeluță simplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
opri, ținându-l pe Cecco În urma lui. Înăuntru părea să nu fie nimeni, strigătele și zgomotele de pași erau acum mai Îndepărtate. Se strecură În tăcere spre intrarea În subterană, trăgându-și prietenul de mână după el. În criptă, ridică lespedea, scoțând lada cu ajutorul lui Cecco. În răstimpul operațiunii, sienezul continuase să fixeze obiectul cu un ochi lacom, Însă Dante Îi ignorase toate Întrebările nerostite. - Trebuie să fugim pe acolo, zise arătând spre deschizătura din capăt. Ajută-mă, În doi putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
brațele lui Mișu ca să se năpustească în îmbrățișarea faunului cu nimfa. În culmea extazului, domnul Popa ridică ușor capul să le facă privitorilor cu ochiul. În oglindă văzu cum pleoapele Contesei abia intrate în iatac se închid cu zgomotul unei lespezi de cavou. * Will Smith asista impasibil la ședința foto. Se hotărâse să-l mai supravegheze pe Mișu. Mișu avea acum bani suficienți pentru a pleca în America, iar acolo era deja așteptat pentru mai multe interviuri, i se oferise chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
în apropiere. Potrivit lui Becker, era un cuplu foarte muncitor, spre 40 de ani; amândoi munceau până târziu, astfel că Liza Ganz fusese adesea lăsată de una singură. Dar niciodată nu fusese lăsată așa cum tocmai o văzusem eu, goală pe o lespede de la Alex, cu un bărbat care îi cosea acele părți din ea pe care găsise de cuviință să le taie în efortul de a stabili totul despre ea, de la virginitate la conținutul stomacului ei. Totuși, cel care confirmase ceea ce eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
negru, pe barba Lui slei Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite, Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite Albiră dinții-n pulpă intrați ca un inel. Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el. * La Isarlîk, cea albă de lespezi, gloata suie, Dar greii pași prin ierburi și stuh se-împleticesc. În ochi, din lâncezi ape, cum pâlpâie gălbuie Și uleioasă, dâra caicului turcesc! DOMNIȘOARA HUS Surorii noastre mai mari, Roabe aceleiași zodii, Preaturburatei Pena Corcodușa. a) Ceas de seară
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mai) Forfotă de fulgi pe coșuri, În cuib fraged: Cir-li-lai. - Fox al meu, îți place, hai? Cir-li-lai, cir-li-lai, Precum stropi de apă rece În copaie când te lai; Vir-o-con-go-eo-lig, Oase-nchise-afară-n frig Lir-liu-gean, lir-liu-gean, Ca trei pietre date dura Pe dulci lespezi de mărgean. Te-ai sculat cu noaptea-n cap, O să-ți dea colgiul hap, Fox cu ochii-ntorși cu albul, Fix cu ochii la harap! Sus în pat Haide - zup! Adă botul Să ți-l pup. La ureche-apoi să-l
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mâini anină Și-adînc, la rădăcina fibrosului șurup, Împlîntă-n țeasta nopții pumnale de lumină. ULTIMUL CENTAUR ...Din Soarele îmbrățișat de Nour... În ziua lui din urmă zori, din loc în loc, Năuc... Dar mai spre seară desfășură deodată Pe asfințitul verde, cu lespedea mâncată, Regescul vas de gânduri crescut în dobitoc. Tăriile topiră nepotrivitul bloc... Târziu, spre geruri albe, o carne înnorată Porni, în melc de abur, pe când dezgrădinată Se lămurea din noapte o inimă de foc. Statornic gâde, Umbra, mâner masiv și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cerul de fier și chinoros. Te-așteaptă mohorârea pustiului pietros! Nu șovăi, străbate-o... Și când - diamantine - Pădurile de ghețuri se vor ivi pe cline, Încrezător, azvârlă ciomagul de prisos: Din povârniș, în steiuri; din stânci, în văgăune Izbit de lespezi, ciotul va face să răsune Cu lung și mare vuiet tot hăul de granit. Dar sus, sub îngînata lumină-abia născândă, Lăsând să scape râsul din pieptul tău sporit, Acopere căderea cu hohot de izbândă. HIEROFANTUL În rândurile celor ce s-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cordonul Sfintei Ana al măreței-Împărății. BĂLCESCU TRĂIND Lui Al. Rosetti Leagăn amar, săracii mei Bălcești! Lut simplu, smălțuit ca și o cană, Pe Topolog culcat nu mai bocești Azi inima dintâi republicană A lui! Căci athanasic au sunat Mii surle. Lespezi cască. Sar sigilii. Și peste un făcut, absurd regat Un palid oaspe calcă, din Sicilii. O, frate cărvunar, întreg trăiești! Din moarte ai păstrat doar străvezimea, Ci în amurgul pajerii crăiești Cîrtește-ntunecat burtăverzimea. Ai multursuzei tagme, gianabeți Cu oftica-nțeleși
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
raze, și toată aparenta inimă a locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orlogerii, durând necunoscut: la turle, pe arbori, pe aburi. Sub revolta continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfă lumină, Veghea sa tencuia, prin lespezi. Lor prins, asociat, înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt prin sălbateca, mătăsoasa și preoțeasca surpare a părului) cunoștea neîmpărțit ființa îndelung provocată a Poeziei. Până la marginele celebrelor, incineratelor umbre. Ea se desfăcea liberă de figura umană ca o sperată
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
daurită tu singurul în stare să ofere ceva pe un suflet condamnat la iubire să aflu de la tine cum se cheamă pe marte privighetorile să-ți înfloresc sub privire grădină însetată sub o ploaie de divină să-mi strigi pe sub lespedea focului sacru ridică-te ca și cum niciun rău nu mă mai poate locui vrednică de a fi vrednică schimb șoapte cu propriile-mi gânduri iată-mă pasăre spin sfâșiată între mine și mine vis cu luceferi geamătul pietrei între real și
MI-E DORUL DE LUCEAFĂR de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364319_a_365648]
-
în fiecare picătură de sânge care ne scaldă și ne hrănește interioarele inimii, sufletului. LA INTRARE Gânditoare statui te invită să urci în furtuna coșmarului sau în rugăciunea neterminată pentru dăinuire a unui get, zvârlit brutal spre nemurire Sub împovărate lespezi Sub valuri de neuitare Zac amarele noastre oglinzi! --------------------------------------------- Elena ARMENESCU București 25 august 2013 Referință Bibliografică: Elena ARMENESCU - MEMORIA STATUILOR (POEME) / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 972, Anul III, 29 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
traista cu merinde Doar lipsuri se mai coc Priviți: se-ntoarce solul Cu veștile lui rele Și jertfele obolul Dau biete caravele Mai cade o cortină Și cresc dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Un vad de râuri seci Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă
MĂ SIMT O PARTITURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364594_a_365923]
-
urmă s-a apris una dintre ele și apoi am reușit să le aprindem pe toate. Le-am așezat la rând, în crăpăturile discului de andezit, deși nu stăteau prea drepte, cea mai înclinată, fiind a fetiței, aproape lungită pe lespede. “Să le lăsăm cum vor să stea, spuse istoricul nostru, bine că am reușit să le aprindem”. Și a început să depene amintiri despre imensul soare, despre cercetările făcute și despre cauza crăpăturilor și a desprinderii unei folii de la suprafață
SEMNE ŞI MIRACOLE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361285_a_362614]
-
am reușit să-l descifrăm, să-i cunoaștem mesajul profund, „miezul epico-filozofic”, care zace de milenii în ultimul nivel semantic al lui. Cartea ne interesează pentru că motivul basmului Tinerețe fără de bătrânețe este unul dintre pilonii-memorie ai mitologiei neamului, una dintre lespezile mari din temelia culturii poporului daco-român, alături de mitul și de balada Mioriței. Amândouă aceste creații ale spiritualității daco-românești fiind culmi ale creației universale stau cu cinste alături de cele mai mari, mai profunde și strălucite creații ale umanității. Din păcate n-
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
refuz prostiei iar să-i crească dinți ați sufocat Frumos și Adevăr și Bine turbarea explodează-n om ca și în câine ați infectat păduri - izvor și munți cu monștrii insolenței - șerpi cărunți de când - de unde-atâția demoni primitivi? sub care lespezi lâncezeați - parșivi? religia lui Càin - molimă hidoasă ne-atârnă lepră și ne-a-mpins sub Coasă... ...fără cruțare - Crist va 'tinde braț: „ajunge!” satanic Templul în genuni s-a scurge... ISTORIA ARDEALULUI DACIC câte-ai răbdat - Ardeal pe frunți de
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
s-a ferit de noi ca de leproși. Preotul își ridică privirile pentru câteva clipe. În hainele noastre vărgate, arătam ca niște ciudați. Vrând, nevrând mi-am plecat privirile. Capul îmi atârna gol, fără conținut, gata să se rostogolească pe lespedea bisericii. Treptat gândurile se aruncară asupra mea răvășindu-mă. Glasurile slujbașilor bisericii dispăreau pe măsură ce gândurile mă cotropeau.Îmi aminteam aproape de fiecare dată cum ajunsesem să fiu judecat pentru ceva ce numai eu știam cum se întâmplase. Dar nu m-a
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
doar cu tristețe-i plină și lacrimi și durere. Pornit la drum tu nu te mai oprești, făcută-i viața asta ceva să-ți tot dorești, și după ani de muncă primești și o răsplată, un nume încrustat pe-o lespede de piatră. Referință Bibliografică: Mereu pe drum... / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1921, Anul VI, 04 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MEREU PE DRUM... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363517_a_364846]
-
vârstele de tinerețe, ce azi le ai și mâine nu-s Căci bărtrânețile-s aproape și de om se țin Spus-a poetul cântând din lira sa: Fugit... Irreparabile... Tempus! Și dacă marmura eternă, e albă și e rece Pe funerare lespezi stau șterse nume ce s-au dus Sau poate... statui privind îngândurate, sub care vremea trece... Și doar atât: Fugit... Irreparabile... Tempus! Vezuvii sunt anii ce-acoperă pompeice dureri, făr’de hotare Cenușă spulberată peste toate, ce peste tot s-
FUGIT, IRREPARABILE TEMPUS! (VERGILIU) (TIMPUL SE SCURGE FĂRĂ ÎNTOARCERE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361066_a_362395]
-
Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 892 din 10 iunie 2013. Buchet de lumini poezie [ ] Poezie religioasă - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-06-07 | | Buchet de Lumini Ca într-un buchet de lumini violet-alb-rogvaive, s-au așezat Îngerii Domnului pe-o lespede deasupra mea, să se odihnească, de atâta zbor înalt și veghetor Ca într-un buchet de Lumini suave, sacre,calde și înaripate, Îngerii Domnului s-au bucurat căci gândul meu plutea, era aproape alb imaculat, la Tine Doamne el zbura
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
nu vrei să o mai cauți! CRONICILE VII ALE DIONULUI Istoria s-a scris, într-o lumină argintie, în pietre albite de vremuri, prin haos și zgomot, în file-ngălbenite și manuscrise din biblioteci, unele arse prin timp, pe vase, pe lespezi, relicve, în inimi și-n noi, memoria transmisă mai departe, iar pentru cei care au ochi să vadă și suflet să simtă, istoria e scrisă răsunător în zidurile martore din care lumina izvorăște - o mare carte - printre ruine, cândva altare
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
preferată. Gârbovul lipan și păstrăvul colorat ca un curcubeu sunt scoși cu iscusință din apă de mâinile dibace ale pescarilor și aruncate cu grijă în coșurile pescărești, împletite din nuiele. Mai târziu, focurile aprinse în crângul de pe marginea apei încălzesc lespezile de piatră uriașe, și pe acestea sunt așezați peștii să se răscoacă, apoi sunt numai buni de stins cu un vinișor din podgoria lui Șerban sau a lui Ică din dealul Domneștiului. În jur, oile își văd de drumul lor
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
mai repede acasă, că ne prinde noaptea. Copilul îl trage pe bunic de mână. Întunericul avea, în vremea aceea, nenumărate brațe de fum, venea ca vântul, răpind și dizolvând totul în calea lui. S-a lăsat noaptea din cer, lipind lespezi vinete pe ferestrele casei. Închid robinetul și mă șterg îndelung pe mâini. Pașii mei sună a gol pe coridorul lung. Aprind focul în sobă și mă lipesc cu spatele de teracotă. Vântul aleargă pe străzi cu labe de leu, șerpii
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]