971 matches
-
rămână în umbră, doar un fel de stație de popas pentru călătorii, inferioară chiar față de Docolina - unde se încrucișau niște drumuri („Plecarăm din Bârlad... și am ajuns pe înserat la un alt târg mare numit Vasilu". Paul de Aleppo). Tot Letopisețul (tom I, p. 185) descrie alt fapt istoric, petrecut la Vaslui, „războiul de la pod, din jos de oraș, la 1514, februar 27, între ungurii, care veniseră cu Trifailă, un pretendent la domnie, contra lui Bogdan Vodă; ungurii au fost bătuți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cislă, numai că visteria îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace câte 15, 10, după boieria bărbaților lor, Letopisețe, III, p. 184). Scutelnicul nu plătea către vistierie birurile dar se învoia cu boierul căruia îi era închinat și dădea o sumă sau îi făcea o anumită muncă pe an. Cu vremea, boierii au obținut să li se plătească și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că amândoi, vornicul și vatamanul, deveneau responsabili în fața Domnului pentru strângerea birului satului și executarea tuturor ordinelor domnești. Când Mihai Racoviță avea să aplice rupta, cu aplicarea peceților roșii nominal, fiecărui contribuabil, și aceștia de teamă, împungeau fuga, cronicarul Niculce (Letopisețele - M.Kogălniceanu, vol.II,p.281) precizează că însuși Domnitorul dă ordin vornicului și vatamanului- autorii sălbătăciilor la care se dedau ca slujitori domnești - „să nu scoată pe toți oamenii la ruptă, c-apoi pe urmă aflându-se se vor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și înturnându-ne din mila lui Dumnezeu cu sănătate la scaunul nostru, să ne faceți de scire de toate acestea ce se plânse vasluienii..." Cucerind cetatea Crăciuna în războiul dintre Ștefan cel Mare contra Domnului Munteniei, Grigore Ureche notează: (M. Cogălniceanu, Letopiseț, tom I, p.162) „Și au luat Ștefan Vodă cetatea Crăciuna cu ținut cu tot ce se cheamă ținutul Putna și l-au lipit de Moldova și au pus pârcălabii săi pe Vâlcea și pe Ioan." Însăși Cronica Putneană, scrisă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie 1906). Iar Vasile Plăcintă enumără și alte monede: sorcovățul, beșlicul, direcția, dodecar, filer, ioachim, iuzluc, leița, mariașul, menhudia, pătrașca, sestrețul, grivina, creițarul, pitacul, lețcaia, băncuța, mahmudea, rubia, acecea-acceaua etc. În „Letopisețul Moldovei de la Dabija vodă până la Ioan Vodă Mavrocordat" (1661-1743) aflăm de la I.N Neculce nu numai cu ce fel de bani achitau oamenii taxele pe animale, dar și critici pe care le face autorul lui Mihai Racoviță pentru că în cea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului). Acolo unde târgul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încă de la 1691", ne informează Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon în a lor „Istoria orașului Iași", vol. I, Editura Junimea, Iași, 1980, p. 146, aici fusese locul unde „podgheazuri de poloni răpeau caii, proprietate a domnului Constantin Cantemir (Ion Neculce, Letopisețul, p. 174), preocuparea de creștere și valorificare a cailor intrănd în îndatoririlor mai înainte mergătorului domn Vasile Lupu, numărul și calitatea cailor lui fiind apreciată și de călătorii străini în trecere prin Moldova" (călătorul englez Robert Bargrave care a văzut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o informație potrivit căreia în 1712 a venit în Moldova un agă turc care a măsurat cu ceasul mersul unui om, refăcându-se astfel traseul străbătut de ruși pe urmele regelui Suediei și s-au calculat 8 ceasuri (I. Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, ed. a II-a, p. 192). Dintr-un alt document emis în 1844, rezultă diferența timpului de mișcare dintre cabaline și bovine. Măsurându-se distanța dintre târgul Ordești (Urdești) și satul Murgeni, unde trebuia să se permită deschiderea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ori pe an: vara - sub nume de cuniță sau coniță, și toamnasub numele de văcărit. Această dabilă a fost deseori desființată pentru că genera blestemele populației, dar introdusă iarăși și iarăși de alți domni, așa cum rezultă și din istoria văcăritului din letopiseții referitori la această dare. La 29 septembrie 1702 Constantin Duca Voievod dă hrisov domnesc din Iași, „cu mare legătură și blestem", prin care se desființează văcăritul, precum și disetina de stupi pentru ceară și miere, puse „pentru multe nevoi și greutăți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Vasile Kogălniceanu, Constantin Kogălniceanu, stolnicul, era strămoșul lui Mihail, ajuns pe timpul ocupației rusești de la 1769 ispravnic al ținuturilor Botoșani, Hârlău și Dorohoi. Fratele mai mic al lui Constantin a fost Enache Kogălniceanu, sub a cărui nume a apărut în Letopisețe Cronica Moldovei de la 1733 până la 1774, deși Enache doar o copiase, făcându-i și unele adaosuri. Deci istoricul și omul de stat Mihail Kogălniceanu a venit pe lume „cu o moștenire sufletească" bogată, ceea ce i-a ajutat să-și fructifice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar, doar dupa tata, pe Alexandru (viitorul domn Alexandru cel Bun, ce a cârmuit statul românesc est carpatin, între 1400-1432) și pe Bogdan „jupanul”. Cu supranumele de „Ologul” (mai mult ca sigur cu înțelesul de „Paraliticul”), îl întâlnim numai în Letopisețul de la Putna, întocmit, în primii ani ai veacului al XVI-lea, motivele, pentru care a rămas în istorie cu această porecla, necunoscându-se cu precizie (probabil că suferea de o boală care îi îngreuna deplasarea). Mănăstirea a fost înzestrata de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de toate zilele", din volumul "Românul imparțial". Ne critici? M. C. "Cei mai mulți dintre noi am făcut revoluția la televizor. Firește, un pas înainte față de alte vremuri mult mai puțin dezvoltate din punct de vedere tehnologic. Vremuri descrise, de pildă, în "Letopisețul cantacuzinesc". Televiziunea are partea leului și în viața noastră de zi cu zi, nimeni nu poate contesta asta. Televiziunea, deci, e cea care impune, validează sau dărâmă valori, propune elita țării, falsă în proporții covârșitoare. Fiindcă nu personalitatea, cariera, caracterul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pierzării pe toți, chit că ți-ar fi rămas numele de rău în istorie, precum al lui Gligorie-vodă; dar ce mai conta, dacă luai taurul de coarne și te luptai de adevărat cu blestemata corupție... Așa grăi cuviosul Vasile, părăsind Letopisețul... * Diverși analiști politici. Întîlniți pe la rond, în Cișmigiu - Rondul scriitorilor - în pauzele combatanților la partidele de șah și de table. Îl vom întîlni, la un moment dat, și pe vechea noastră cunoștință, domnul Sache, eroul nostru, dar mai la urmă
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
pierzării pe toți, chit că ți-ar fi rămas numele de rău în istorie, precum al lui Gligorie-vodă; dar ce mai conta, dacă luai taurul de coarne și te luptai de adevărat cu blestemata corupție... Așa grăi cuviosul Vasile, părăsind Letopisețul... * Diverși analiști politici. Întîlniți pe la rond, în Cișmigiu - Rondul scriitorilor - în pauzele combatanților la partidele de șah și de table. Îl vom întîlni, la un moment dat, și pe vechea noastră cunoștință, domnul Sache, eroul nostru, dar mai la urmă
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
dintre care două de poezie (Viiața lumii de Miron Costin și Psaltirea... lui Dosoftei), 10 de proză, adică un roman (Istoria ieroglifică), un titlu asimilabil prozei scurte (O samă de cuvinte de Ion Neculce) și 8 titluri din categoria non-fictivului (letopisețe, cronici, eseuri, învățături, predici - ca Didahiile lui Antim Ivireanul, Divanul lui D. Cantemir, Învățăturile lui Neagoe). Și aici ar fi destule de adăugat, dar riscăm să încălcăm flagrant criteriul estetic aplicat atât de sever. Secolul al XIX-lea oferă o
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
la baza realizării filmelor românești, fotografiile din filmele românești, precum și cele realizate în timpul turnării filmelor, împreună cu negativele acestora, afișele, pliantele cinematografice etc., jurnalele cinematografice de actualități, precum și materialele cinematografice nemontate (imagine și sunet) obținute în cadrul filmărilor de cinecronică sau de letopiseț cinematografic și al filmărilor unor evenimente deosebite sau în cadrul filmărilor unor activități ale protocolului de stat, realizate înainte de anul 1990 cu finanțare integrală de la bugetul de stat sau de la bugetele unor unități cinematografice de stat;". 2. La articolul 12, alineatul
LEGE nr. 577 din 14 decembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii cinematografiei nr. 630/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163997_a_165326]
-
la baza realizării filmelor românești, fotografiile din filmele românești, precum și cele realizate în timpul turnării filmelor, împreună cu negativele acestora, afișele, pliantele cinematografice etc., jurnalele cinematografice de actualități, precum și materialele cinematografice nemontate (imagine și sunet) obținute în cadrul filmărilor de cinecronica sau de letopiseț cinematografic și al filmărilor unor evenimente deosebite sau în cadrul filmărilor unor activități ale protocolului de stat, realizate înainte de anul 1990 cu finanțare integrală de la bugetul de stat sau de la bugetele unor unități cinematografice de stat; c) abrogata; ... d) săli și
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164745_a_166074]
-
în versuri (duma, balada, cântecul istoric, reportajul versificat); proza populară (basmul, legenda, anecdota). Folclorul așezărilor ucrainene de pe teritoriul României. c) Istoria literaturii ucrainene ... ● Valoarea și originalitatea literaturii ucrainene. Periodizarea literaturii ucrainene; ● Literatura ucraineană veche; Formarea poporului și a limbii ucrainene. Letopisețele ruse (sec. XIV - prima jumătate a sec. XVII); ● H. S. Skovoroda - cea mai proeminentă personalitate a literaturii ucrainene vechi; ● Literatura ucraineană modernă (sfârșitul sec. XVIII - începutul sec. XIX); ● P. Kotlearevskyi (1709-1838) - primul clasic al literaturii ucrainene moderne. Poemul Eneida în
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
în versuri (duma, balada, cântecul istoric, reportajul versificat); proza populară (basmul, legenda, anecdota). Folclorul așezărilor ucrainene de pe teritoriul României. c) Istoria literaturii ucrainene ... ● Valoarea și originalitatea literaturii ucrainene. Periodizarea literaturii ucrainene; ● Literatura ucraineană veche; Formarea poporului și a limbii ucrainene. Letopisețele ruse (sec. XIV - prima jumătate a sec. XVII); ● H. S. Skovoroda - cea mai proeminentă personalitate a literaturii ucrainene vechi; ● Literatura ucraineană modernă (sfârșitul sec. XVIII - începutul sec. XIX); ● P. Kotlearevskyi (1709-1838) - primul clasic al literaturii ucrainene moderne. Poemul Eneida în
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Chalcocondil caracteriza Brăila ca fiind "orașul dacilor, în care fac un comerț mai mare decât în toate orașele țării". Referitor la izvoarele narative, anale, cronici, relatări ale unor călători, descrieri de ținut, așezări, obiceiuri, etc. trebuiesc amintite cele două cronici: Letopisețul Cantacuzinesc și Cronică Bălenilor. În primul izvor, Brăila este pomenita în legătură cu însăși întemeierea Țării Românești prin descălecat: „Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul (cu Radu Vodă), unii s-au dat pre supt podgorie ajungând până în apă Șiretului și până la Brăila
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
s-au dat pre supt podgorie ajungând până în apă Șiretului și până la Brăila; iar alții s-au întins în jos, peste tot locul, de au făcut orașă și sate până în marginea Dunării și până în Olt ”. Cronică Bălenilor, desi folosește vechiul letopiseț scris în vremea lui Matei Basarab, utilizat și de Cantacuzino, amintește doar că domnul întemeietor „Radu Vodă... au început a-și tocmi și a-și îndrepta țară cu județe, cu judecători..., lățindu-se până la Dunăre și până la Siret... ”. Pe la începutul
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
arc) și sufixul de profesie "-ász/-ész" care dă spre ex. și cuvintele "kertész" ('grădinar'), "halász" ('pescar') etc. În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askâi Torg, și este înscris în „Lista orașelor rusești îndepărtate și apropiate” din Letopisețul Novgorodului . Cercetările arheologice au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,23%), cu o minoritate de romano-catolici (10,48%). Pentru 7,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primele mențiuni le găsim în Letopisețul Novgorodului, datat în jurul anului 1387 si in cronica lui Nestor. Primul document intern este un hrisov de danie din 30 martie 1392. Se apreciază că numele orașului a fost preluat de la Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului. Romanul a fost
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
a orașelor transilvănene, iar ocupațiile locuitorilor s-au extins și la meșteșugurile practicate de sași. Din punct de vedere al dovezilor scrise, Tîrgu Neamț este unul din cele mai vechi orașe din Moldova, fiind atestat documentar la sfârșitul anilor 1300 (Letopisețul Novgorodului - cunoscut și ca „Lista rusă de orașe”, datat între 1387-1392), din timpul domniei lui Petru vodă, când se construiește și Cetatea Neamțului. Toponimul Neamț este menționat întâia oară în lista rusă de orașe „valahe” - adică românești - întocmită între anii
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
paralele. La aproximativ 1.5 km în direcția nord nord-vest de satul Volintirești se află un sit arheologic datând din epoca medievală cuprinzând ruinele unui turn cunoscute sub numele "Movila lui Ștefan cel Mare". Satul Șcheia este menționat în cronică ""Letopisețul târai Moldovei, de când s-au descălecat țară și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"" de Grigore Ureche ca loc de desfășurare al bătăliei de la 6 martie 1486 dintre oastea moldava condusă
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]