1,939 matches
-
dezvoltată prin introducerea conștientă a principiului interpretării contextuale. Copilul trebuie să stăpânească și sa utilizeze forma de exprimare scrisă, cu normele ei ortografice, cu sistemul specific, mult mai coercitiv al sintaxei, al morfologiei, al "compoziției" în genere, și chiar al lexicului. "Atitudinea copilului fața de aceste aspecte, capacitatea lui de a și le însuși, criteriile selective care dirijează și la această vârstă învățarea limbii, apariția preocupărilor de a face o selecție printre mijloacele limbii spre a realiza un "stil" artistic, sunt
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
școli și curente în literatura română, cursuri de vară, Bistrița, 1980, Societatea de Științe filologice, București, 1980, p.112. 81 Cl. G. Chiosa, op.citata, p.113. 56 "Cunoștințele de semantica ale profesorului, despre sensul și forma cuvântului, despre organizarea lexicului unei limbi în cuvinte Între care se stabilesc raporturi de substituție (serii paradigmatice) și cuvinte între care se realizează relații de asociere (serii sintagmatice), despre clase gramaticale (substantiv, adjectiv, etc.) și clase semantice (cuvinte care aparțin aceleiași clase gramaticale și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
dezvoltată prin introducerea conștientă a principiului interpretării contextuale. Copilul trebuie să stăpânească și sa utilizeze forma de exprimare scrisă, cu normele ei ortografice, cu sistemul specific, mult mai coercitiv al sintaxei, al morfologiei, al "compoziției" în genere, și chiar al lexicului. "Atitudinea copilului fața de aceste aspecte, capacitatea lui de a și le însuși, criteriile selective care dirijează și la această vârstă învățarea limbii, apariția preocupărilor de a face o selecție printre mijloacele limbii spre a realiza un "stil" artistic, sunt
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
școli și curente în literatura română, cursuri de vară, Bistrița, 1980, Societatea de Științe filologice, București, 1980, p.112. 81 Cl. G. Chiosa, op.citata, p.113. 56 "Cunoștințele de semantica ale profesorului, despre sensul și forma cuvântului, despre organizarea lexicului unei limbi în cuvinte Între care se stabilesc raporturi de substituție (serii paradigmatice) și cuvinte între care se realizează relații de asociere (serii sintagmatice), despre clase gramaticale (substantiv, adjectiv, etc.) și clase semantice (cuvinte care aparțin aceleiași clase gramaticale și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
poporului și rămâne un compendiu al volumelor Graiul nostru. În 1925 cu ocazia Congresului filologilor români și apoi în 1931-1932 acceptă geografia lingvistică. În cunoașterea limbii contemporane, paralel cu dialectele și graiurile cercetează argoul, care diferă de limba literară ca lexic meritând atenții datorită vervei de inventivitate, de creație și adaptare, de înțelesul la grupuri sociale, profesiuni. În cursul său Evoluția estetică a limbii române, afirmă că dialectele sunt rezervoarele limbii literare: „O limbă literară care s-a impus trebuie menținută
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
cu cea din alte părți" În Introducere este prezentat un subcapitol ce tratează despre graiul acestor locuri, subcapitol în care Densusianu ne ține un adevărat curs de dialectologie și istorie a limbii române, subcapitol care prezintă particularitățile de fonetică, morfologie, lexic, prezentând la sfârșitul Introducerii, care se întinde pe parcursul a 55 de pagini un material consacrat toponimiei acestor locuri, numelor de persoane caracteristice oamenilor din Țara Hațegului, numelor de animale folosite mai ales pentru oi și capre, dar și pentru vaci
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în unele variante ciobanul fiind ucis pentru că e mai bogat, în altele pentru că e mai voinic sau, în altele, pentru că e străin. El este primul dintre exegeții Mioriței care folosește pe larg o documentație istorică și paraistorică (de la elemente de lexic și etimologie sanscrită, de la Biblie la Strabon, până la documente din colecția Hurmuzachi ) cu scopul mărturisit de a atesta realitatea istorică certă a conflictelor pastorale eventual sângeroase, precum și statutul social sui generis al păstorului" Întreaga argumentație a învățatului nostru pune accent
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
aceeași măsură, la conținutul comunicării. Fără să trecem în revistă diferențele limbajului dintre cele două categorii există, însă, studii punctuale pentru evidențierea acestor deosebiri privind dislalia, afazia, alalia etc.43. (Lucru valabil și pentru nevăzători și surzi.) Nu numai că lexicul oligofrenilor este mai sărac, că regulile gramaticale nu sunt decât parțial respectate, că intonația este de multe ori nepotrivită, dar și tulburările motricității aparatului fono-articulator, ritmul vorbirii și conținutul acestora sunt afectate. Așadar, nu vorbim doar despre deosebiri de formă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cele succesive provin din urmările pe care le are o copilărie petrecută în mijlocul unor grave carențe sociale. Într-un mediu familial în care se folosește un vocabular restrâns, copilul va adopta același limbaj rudimentar. Printre manifestările limbajului oligolalic, în afara unui lexic sărac, a unei exprimări extrem de concrete, a deficiențelor de pronunție, a unui ritm inadecvat al exprimării, apar ecolalii, confuzii între cuvinte, o topică nepotrivită a frazei, numeroase dezacorduri, reducerea propozițiilor doar la predicat etc. În calitate de suport al gândirii, este esențial
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
psihogen este mult mai mult decât atât. El poate să dispară după câteva zile, săptămâni sau ani. În caz contrar, devine un caz psihiatric. Retardul verbal Reprezintă o întârziere generală în dezvoltarea vorbirii, în care este implicată motricitatea, structura gramaticală, lexicul etc. În cazul când acest retard în dezvoltarea vorbirii este însoțit și de neînțelegerea celor spuse de cei din jur, avem de a face cu un retard verbal total. Și retardul verbal poate fi doar un blocaj la un anumit
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
un IQ normal (la fel și în cazul celor nevăzători sau surzi.) Fără să trecem în revistă diferențele limbajului dintre cele două categorii, există, însă, studii punctuale pentru evidențierea acestor deosebiri privind dislalia, afazia, alalia etc.153. Nu numai că lexicul oligofrenilor este mai sărac, că regulile gramaticale nu sunt decât parțial respectate, că intonația este de multe ori nepotrivită, dar și tulburările motricității aparatului fono-articulator, ritmul vorbirii și conținutul acestora sunt afectate. Așadar, nu vorbim doar despre deosebiri de formă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
din urmările pe care le are o copilărie petrecută într-un mediu cu grave carențe sociale ("într-un mediu familial în care se folosește un vocabular restrâns, și copilul va adopta același limbaj rudimentar"). Printre manifestările limbajului oligolalic, în afara unui lexic restrâns, a unei exprimări extrem de concrete, a deficiențelor de pronunție, a unui ritm inadecvat al exprimării, apar ecolalii, confuzii între cuvinte, o topică nepotrivită a frazei, numeroase dezacorduri, reducerea propozițiilor doar la predicat etc. În calitate de suport al gândirii, este esențial
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
famouswhy.ro/integrarea copiilor cu deficiente senzoriale multiple/ În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital, Harald Hoffding • Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România, Aurel Stan • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
marca pe viață, mai ales psihic. Mircea Cărtărescu a reușit să-și aproprieze o dicțiune inducând tensiune și stare de urgență chiar și în lungi digresiuni, talentul său special constând în trecerea pe nesimțite de la real la oniric și invers. Lexicul său preferat este cel anatomic-chirurgical, ceea ce ne face să credem că filologul ar fi vrut să se facă medic: "Mă agăț ca de cel din urmă pai de gîndul că poate e posibil să mă vindec prin scris. Adică să
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
gen de poeme este un mistic camuflat: "Carnalul nu este aici simplă eboșă de concupiscență animalică (chiar dacă e, de bună seamă, ca la orice om normal, și asta), ci un soi de credință care impune o adevărată religie a simțurilor. Lexicul semnalează că avem de a face cu un psalm laicizat, în care iubita este zeificată, iar amorezul oficiază, spășit, în acel templu al iubirii care este femeia. Dintr-un neostoit erotism se ajunge, decent întru totul, la misticism". Iată și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe de alta, așa cum arată acest exeget, studiile comparative bazate pe substantive sunt mai fructuoase decât cele care se opresc asupra altor categorii gramaticale.26 Termenii-cheie leopardieni sunt pe de o parte elementele nominale ce dau măsură originalității și specificității lexicului din Canturi: siepe-desiș, luna-lună, inganno-înșelătorie, ignoto-necunoscut, vago-vag/frumos, silenzio-tăcere, quiete-liniște etc., iar pe de altă parte, numele comune foarte frecvente. Cele din urmă au fost numite de Steen Jansen și Paola Polițo, reluând terminologia lui Robert Martin, cuvinte pol.27
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
privirea publicului, studii în care Leopardi era de regulă catalogat că geniu melancolic, în veacul XX exegeza a proliferat, trasând o panoramă amplă, multifațetată.62 Printre subiectele predilecte se numără: titanismul leopardian, pesimismul și nihilismul sau, arta versului și rafinamentul lexicului bazate pe o erudiție filologica incontestabila, dihotomia clasicism-romantism, prezența lumii antice în operele sale originale etc. Mai exact, la începutul secolului s-a raspandit distincția dintre pesimismul istoric și cel cosmic, formulată de Bonaventura Zumbini.63 Tot atunci s-a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Trasând coordonatele acesteia, Leopardi a întocmit în Zibaldone scurte liste de termeni pe care îi consideră vagi: lontano-îndepărtat, antico-antic, notte-noapte, notturno-nocturn, profondo-adânc, posteri-urmași, posterità-posteritate, futuro-viitor, passato-trecut, eterno-veșnic, lungo-lung etc. Enumerarea, ce ar putea fi completată printr-o analiza atentă a lexicului versurilor, nu reprezintă numai o oglindă a gustului personal, ci un adevărat glosar de vocabule cu virtualități poetice. Iată de ce Luciano Anceschi îl numește pe romantic maestrul noutății cuvântului poetic, el nefiind singurul exeget care a abordat încărcătură sugestiva a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
aur / ce nu își schimbă sensul / la foșnet de vânturi / ce coboară deodată / nici la rotirea stelelor (Forme de arbori chinuite).360 Se remarcă aici prima ocurenta a verbului leopardian stormire, substantivizat. Metamorfoza la care sunt supuse ecourile preluate afectează lexicul și la nivelul categoriilor gramaticale: prin substantivizarea tipică poeticii sale, construcția verbală aud foșnind (odo stormir), predicat fundamental al poeziei Infinitul, se modifică dezvăluind unul dintre punctele cheie ale tehnicii sicilianului: nominalizarea că metoda a artei cuvântului reificat. Prin eliminarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
asemuit numai cu grecii. Asemenea lui Leopardi, Quasimodo se dedică simultan compunerii de versuri și transpunerii în italiană a textelor vechi. Prin urmare, începând din anii treizeci-patruzeci ai veacului trecut activitatea sa de poet a fost influențată de stilul și lexicul fragmentelor tălmăcite. Apropiindu-se de aceste opere el rămânea fidel nu numai unei afinități personale, ci și unui curent de opinie ce în deceniile dinaintea celui de al doilea Război Mondial propunea reîntoarcerea la valorile trecutului. Tendința era echilibrată în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în care și pentru care se realizează traducerea, anunțând teoria non literalității, enunțata de Cauer și susținută de Nida, Firth, si Koller.465 Pentru a apropia poeziile vechi de cititorii din secolul trecut Quasimodo nu a limitat reforma la nivelul lexicului, ci a modificat în totalitate sistemul metric. A refuzat să forțeze vocabularul de exemplu prin crearea unui număr nefiresc de mare de cuvinte proparoxitone și a ales pentru transpuneri versul tradițional al poeziei italiene, endecasilabul, procedeu care, în opinia unora
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
specifice lui Quasimodo. Prezenta cercetare a încercat să completeze lipsa unor analize despre elementele neoromantice din opera sicilianului, despre acel mozaic de puncte-cheie împrumutate de el din rimele de secol nouăsprezece, în mare parte din poezia recanatezului. Pornind de la analiza lexicului versurilor scrise de poeții noștri ce constituie, firește, scheletul analizabil și cuantificabil al structurii tematice, s-au identificat, fără pretenția de exhaustivitate, motive și teme (precum singurătatea eului, exacerbarea durerii, peisajul nocturn, iubirea năvalnica ce atrage dorința de neant etc.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a viziunii poetice, (...), lucrul acesta l-am putea realiza, [la Ana Blandiana n. a.], ca membră a șaizeciștilor, printr-o analiză, la nivelul aproape fiecărui poem, configurând, în fapt, imaginarul liric al poetei, comentat cu varii grile, din diverse unghiuri ale lexicului, ale temelor, ale viziunii lirice. Toate acestea converg spre a nuanța schimbarea care s-a produs, în Generația '60, la nivelul discursului poetic, inclusiv în poezia Anei Blandiana, atât de consonant cu cea a lui Nichita Stănescu sau Marin Sorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
spirite contemporane ale poeziei și culturii române, din perspectiva unei poetici a deconstrucției. Confruntarea a două modele stilistice reprezintă, totodată, o sursă inepuizabilă pentru studii retorice, lingvistice, poetice ori de alta natură. Care e meritul fiecărei autoare în ceea ce pivește lexicul? În ce constă vitalitatea operei lor, culoarea și sunetul, aspectul fonetic în poezia lor, elementul muzical? Sunt ele promotoarele unui nou tip de estetică? Și, dacă sunt, atunci, cum se încadrează ele, în ceea ce Hugo Friedrich numea "conceptul modern" de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p. 101. 129Profesorul Jesús Martínez del Castillo este un distins membru al Departamentului de Filologie Engleză și Germană din cadrul Universității Almería și, în același timp, exponent marcant al grupului de cercetare HUM-602 ("Limbaj și gîndire: analiza relațiilor de semnificare în lexic și în operele literare"), fondat de Junta de Andalucía, în colaborare cu Universitatea din Almería". Jesús Gerardo Martínez del Castillo, Lingvistica rostirii logosul semantic și logosul apofantic, Ediție, traducere și cuvând înainte de Cristian Pașcalău, Cluj-Napoca, Editura Scriptor și Argonaut, 2011
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]