4,839 matches
-
admitem că romanul are structură și formă diaristică: de ce, atunci, totul este atât de fals, de strident, de inadecvat? Cum se justifică incultura unor personaje din lumea Literelor, care este secretul șuvoiului de agramatisme revărsat din filele romanului-jurnal? La nivel lexical și gramatical, Legături bolnăvicioase e o superbă colecție de perle, în sensul umorului involuntar. Fragmentele scabroase, pe care Cecilia Ștefănescu mizează adeseori, pălesc pe lângă stilul de o mare candoare filologică al naratoarei. Îmbrăcată domnișorește și atrasă de parfumuricale, acceptând spășenia
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
femeii sminteală, Ori pe frații luptători să împace? Și lung stete cu mintea îndoită Ș-ochii înfipți la beleaua golită. ,Beleaua golită"! Hm!...Și era abia pe la una mie și opt sute... Literatura română primea acest dar viguros. Verva, invenția, rafinamentul lexical al transilvăneanului umanist, numai Arghezi avea să le egaleze, neuitându-l pe celălalt diacon, pe Anton Pann. Noroc că tocmai atunci trecea pe-acolo, pe măgăreața sa înaripată, sfântul Spiridon; unul, intratabil, chestiunea sexuală fiind pentru dânsul de mult rezolvată
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
ca instrument privilegiat de care omul poate dispune după plac. Și astfel, prin împingerea la paroxism al acestei prejudecăți, ajungi să construiești trufașe sisteme filozofice, ridicînd castele de cuvinte și înălțînd piramide de concepte. Trăsătura de bază a acestor piramide lexicale era contrastul izbitor dintre simplitatea imaginii pe care filozoful o are în minte și luxurianța axfixiantă a jargonului de care face uz spre a-și înfățișa ideea. Dovada cea mai clară a acestui lucru este că, dînd la o parte
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
îndoiește nimeni. A citi filozofii de odinioară aduce cu efortul de a dezgropa de sub ruinele unor jargoane moarte urmele unor imagini ce pot să fie încă vii. Iar cine va da la o parte impresionantul edificiu conceptual al acestor carcase lexicale, va vedea cum gîndirea filozofului, surpinsă în nuditatea ei cea mai omenească, se va dovedi o simplă potrivire de cuvinte în matrița unei foarte simple reprezentări mentale. În concluzie, cuvîntul este ruda săracă și neputincioasă a imaginii. Fără o imagine
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
frumos. Reveriile noastre sînt mirabile, de o frumusețe nespusă, atîta doar că putința noastră de a le exprima e jalnică. Cum s-ar spune, bogăția imaginativă a minții noastre este însoțită de o sărăcire a expresiei mergînd pînă la penuria lexicală de tip onomatopeic. Ne exprimăm în semnale și ne facem înțeleși prin prescurtări verbale. Schimbăm sunete și emitem zgomote. Și culmea este că ne înțelegem. Dar ceea ce este uimitor și oarecum paradoxal este că, odată cu trecerea timpului, sărăcia lexicală provoacă
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
penuria lexicală de tip onomatopeic. Ne exprimăm în semnale și ne facem înțeleși prin prescurtări verbale. Schimbăm sunete și emitem zgomote. Și culmea este că ne înțelegem. Dar ceea ce este uimitor și oarecum paradoxal este că, odată cu trecerea timpului, sărăcia lexicală provoacă o vlăguire a imaginației. Imaginația nu poate avea eficiență decît în măsura în care, prin cuvinte, putem forma distincții în cadrul imaginilor. Nu poți să-ți păstrezi fecundă imaginația dacă cuvintele de care faci uz sînt tot mai puține și tot mai sleite
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
imaginilor. Nu poți să-ți păstrezi fecundă imaginația dacă cuvintele de care faci uz sînt tot mai puține și tot mai sleite în forța lor sugestivă. Ceea ce înseamnă că imaginile nu se hrănesc numai din imagini, ci și din nuanțele lexicale aflate chiar la întretăierea imaginilor. Un cuvînt este precum un punct de întretăiere, iar imaginile, întîlnindu-se în el, îi dau sensul concret și intuitiv pe care ajunge să-l aibă cuvîntul. Fără o atare întretăiere lexicală, puterea omului de a
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
ci și din nuanțele lexicale aflate chiar la întretăierea imaginilor. Un cuvînt este precum un punct de întretăiere, iar imaginile, întîlnindu-se în el, îi dau sensul concret și intuitiv pe care ajunge să-l aibă cuvîntul. Fără o atare întretăiere lexicală, puterea omului de a distinge și de a nuanța ar dispărea cu totul. Ei bine, atrofierea putinței de a nuanța provoacă pierderea capacității de mlădiere a imaginației: pierdem apetența de a împărți o temă în cît mai multe părți constitutive
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
atît mai orb cu cît putința lui de a intui diferențele este mai slabă. Și astfel ajungem să ne mișcăm într-o lume cenușie alcătuită din calupuri mari și indistincte, fără a mai putea să ne orientăm în funcție de distincțiile noastre lexicale. Rezultatul este o lume de roboți a căror minte este ghidată de la distanță prin calupurile de imagini ce le-au fost inserate zilnic. Și atunci o întrebare simplă: ce este de făcut? Răspunsul este de o banalitate pe cît de
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
impresar, legîndu-l de noul sens al lui impresie. Pentru că intră în expresiile a da impresia, a lăsa impresia, a face impresie, cuvîntul impresie apare ca legat de aparență și de efectul ei șocant, exprimat de alți termeni ai aceleiași familii lexicale: a impresiona, impresionant. De aceea, impresia creată este identificată cu autoaprecierea exagerată și cu intenția de epatare, exprimate și de formulele a-și da aere, a-și da importanță, a se da mare, a avea fițe etc. Lumea argotizanților este
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
limbii române și nici un cuvânt din versurile sale nu este pus la întâmplare. Întotdeauna expresiile sale, chiar cele mai triviale, nu fac decât să potențeze strălucirea sentimentelor care se insinuează în umbra lor. Un astfel de poem în care noroiul (lexical) ascunde perle (la nivelul trăirii) este Suprema servitoare. Este încifrată aici experiența fundamentală a adolescentului care descoperă universul erotic, Femeia. În ochii săi inocenți și perverși, ea este un amestec de sublim și grotesc. Îl atrage și îl îngrețoșează deopotrivă
Îngerul cu față de demon by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11131_a_12456]
-
pagini, fără a fi apucat însă să ia o decizie în legătură cu principiile filologice ale editării. Constantin Ciopraga, într-un scurt cuvânt despre ediție, certifică faptul că textele au fost lăsate intacte, așa cum au fost transcrise, cu toate fonetismele și variantele lexicale. Dacă menținerea unora, ca particularități, se justifică (,pâne, câne, sară, bielșug, barbat, păreche, prietin" etc.), pentru altele trebuia adoptată o actualizare ortografică. De ce este păstrat u final în cuvinte ca ,întăiu, vechiu, ovreiu, războiu"? De ce ,însfârșit, pela, dela, pentrucă, ceiace
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
restitui natură specifică a evenimentelor consumate cu mult timp în urmă, contemporanii deși fără excepție "au perceput caracterul specific și inedit al crimelor", simțind "nevoia de a le denunță în scris" (Babeuf, avocatul Tronson-Ducoudray), problema majoră a fost de natură lexicala: "vocabularul folosit pentru a defini incalificabilul" (p. 180). Începând cu călâii (dar și cea mai mare parte a victimelor), s-a preferat conceptul de "masacru", care deși identifica corect natură violență, trece cu vederea "caracterul sistematic și global al faptelor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dezvoltat și o accepție marcată mai curînd negativ: "plin de emfază, de afectare" (ibid.). Ideea de "înduioșare, emoție " e comună în toate limbile moderne în care există, pe cale cultă, urmașul unui cuvînt grecesc (transmis prin latina tîrzie) - pathetikos, din familia lexicală a lui pathos ("suferință"). Sensurile negative din română și din engleză sînt însă divergente: românescul patetic se referă la excesul retoric, de apel la sentimentele publicului; sensul informal al englezescului pathetic a făcut trecerea de la milă la dispreț. Preluarea acestui
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
făcute oarecum prea ad-hoc și cam la-ntâmplare, nescrise. A eliminat, de exemplu, notele sublineare cu caracter istoric și bibliografic din edițiile anterioare (cinci ale ,scenei" Mihai-Vodă cel Rău, patru ale ,scenei" Doamna Chiajna) și le-a înlocuit cu note lexicale, nu întotdeauna adecvate textului, preluând, de multe ori fără a le mai prelucra, glose din dicționarul lui Cihac. S-ar putea ca excluderea notelor sublineare cu caracter istoric și bibliografic și înlocuirea lor cu glose lexicale să i se fi
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
a înlocuit cu note lexicale, nu întotdeauna adecvate textului, preluând, de multe ori fără a le mai prelucra, glose din dicționarul lui Cihac. S-ar putea ca excluderea notelor sublineare cu caracter istoric și bibliografic și înlocuirea lor cu glose lexicale să i se fi cerut de către aprobanții ministeriali ai ediției. Dar s-ar putea, de asemenea, ca modificarea să o fi făcut din proprie inițiativă, îndemnat - am mai sugerat această probabilitate cândva - de sentimentul că ,scenele" și personajele lor s-
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
Rodica Zafiu Cuvintele politice la modă, repetate intens în dezbaterile publice, ajung foarte repede să-și lărgească sensul și să producă derivate. În ultimele săptămîni, familia lexicală a substantivului lustrație și-a impus prezența în limba română, într-o manieră care va lăsa probabil urme. În DEX cuvîntul nici măcar nu apare; îl găsim totuși înregistrat de noul DOOM, care l-a preluat din uzul curent și din
Lustrație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10680_a_12005]
-
lustru "strălucire, aspect lucios"; de la acesta din urmă s-au format derivate cu aspect popular, bine instalate în limbă: verbul a lustrui, substantivele lustruială și lustragiu. În presă și în mesajele de pe Internet, atestările lui lustrație și ale familiei sale lexicale sînt numeroase. De la substantiv s-a refăcut ușor verbul a lustra (prin derivare regresivă convergentă cu împrumutul cult, rezultatul corespunzînd verbului latinesc lustrare). De la verb, s-a format în contextul actualelor dezbateri politice derivatul lustrabil, cu sufixul -bil: adjectivul adesea
Lustrație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10680_a_12005]
-
mele de romanistică, am ajuns la concluzia că limba română posedă specificul și originalitatea cea mai mare în comparație cu alte limbi romanice. Iată un exemplu din domeniul vocabularului de originea latină. Se știe că în fiecare limbă romanică există două pături lexicale. Primul strat cuprinde cuvintele savante. Aceste cuvinte au pătruns în română din celelalte limbi neolatine (mai ales din franceză și italiană) sau prin intermediul limbii ruse, engleze și germane, începând cu secolul XIX-lea, și formează un standard comun, pot să
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
să spun banal, pentru toate limbile romanice, cuprinzând și limba română. Al doilea strat cuprinde vocabularul moștenit direct din latina vorbită. Acest vocabular formează, împreună cu niște trăsături specifice ale gramaticii, fondul esențial și străvechi al limbii române. Ca urmare, fondul lexical principal românesc păstrează niște serii semantice omogene ale latinismelor de origine rustică, arhaică și locală - latinisme care sunt atestate încă în comediile lui Plautus și Terentius sau numai în inscripții din provincii dunărene. Acest vocabular original oglindește starea socială și
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
socială și spirituală, economică și politico-militară a populației protoromâne din Peninsula Balcanică. Se poate spune chiar mai mult decât atâta: el îi dă limbii române un specific enigmatic, incomparabil și delicios față de celelalte limbi romanice (vezi articolul meu Un bastion lexical al ocrotirii limbii române în Republica Moldova, publicat în volumul Omagiu profesorului Vladimir Zagaevschi la 79 de ani, Chișinău, CEP USM, 2003). Astăzi, năzuința mea de a descifra acest specific enigmatic reprezintă cea mai importantă motivație în studiul meu sistematic al
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Din păcate, spațiul acestei rubrici e insuficient chiar și pentru simpla trecere în revistă a principalelor probleme discutate în carte. Volumul se deschide cu cîteva chestiuni generale, care privesc mai multe clase lexico-gramaticale: sînt descrise mijloacele morfologice folosite pentru diferențierea lexicală (date și dăți, Doamne și domnule, torn și turnez), interferențele dintre flexiunea nominală și cea pronominală (studiu în care se discută și extinderea construcțiilor de tipul fetei acestea - în oralitatea neîngrijită - sau nimeni altuia - în scrisul cult); de asemenea, sînt
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului dacă nu stăpâniți cunoștințe ce țin de identificarea unicității stilului poetului prin bogăția lexicala, prin intuirea celor mai subtile asociații contrastante, prin frazarea amplă, uneori interogativa, alteori exclamativa, prin elemente ce țin de cultură tuturor timpurilor și popoarelor, si toate trecute prin inima reginei - POEZIA! Poetul crede cu toata ființă în CUVÂNT, îl simte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a se preciza dacă acesta poate fi folosit singur sau doar cu un complement care să indice ținta consacrării; în uzul cult, este totuși exclusă folosirea fără un complement în cazul dativ (dedicat cercetării, dedicat păcii etc.). Pentru întreaga familie lexicală se indică în dicționarele noastre o dublă etimologie: latina (model pentru formă: dedicatio, dedicare) și franceza (sursa sensurilor moderne: dedication, dédier); pentru cuvîntul dedicație, apare ca sursă suplimentară și italiana (dedicazione). Evident, în momentul intrării în română a cuvintelor de
Dedicat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10742_a_12067]
-
prin aspectul său de termen tehnic și prețios (derivat de la un termen cult, modern, pe tiparul verbelor în -a care primesc sufixul -ez în conjugare), noul cuvînt nu e totuși o formație greșită. Apariția sa e chiar explicabilă, în măsura în care zona lexicală a afectelor este întotdeauna susceptibilă de inovații, din nevoia psihologică a vorbitorilor de a marca noi nuanțe și grade de intensitate sau pur și simplu de a inova în planul expresiei. Verbul își ocupă locul într-o serie, alături de a
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]