3,668 matches
-
ale unor lideri politici ca Tony Blair, Bill Clinton (( Al Gore apar idei care subliniaz( importan(a deosebit( a comunit((ii. "Comunitarismul politic este acum o prezen(( distinct( (n cadrul disputelor (( discursurilor politice, unde (ncearc( s( rivalizeze cu socialismul, conservatorismul, liberalismul, naționalismul (( alte isme care ((( croiesc drum c(tre platformele partidelor, grupurilor de presiune, c(tre programele mi(c(rilor sociale, sau proiectele societ((ii civile" (Frazer, 1999: 14). Jocul acesta între descriptiv și normativ ne conduce către o altă tipologie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
recentă în comunitate fusese ignorată. Tot atunci în SUA a apărut o nouă mișcare comunitaristă, ca răspuns la trei dezvoltări importante. A început ca o controversă între filosofi, inițiată de lucrarea After Virtue a lui Alasdair MacIntyre și de lucrarea Liberalism and the Limits of Justice a lui Michael Sandel, ambele publicate în 1982. Alături de alte scrieri, ele criticau premisele liberalismului, îndeosebi individualismul economic și politic, precum și ideea că oamenii se pot elibera după dorință de obligațiile și atașamentele pe care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
importante. A început ca o controversă între filosofi, inițiată de lucrarea After Virtue a lui Alasdair MacIntyre și de lucrarea Liberalism and the Limits of Justice a lui Michael Sandel, ambele publicate în 1982. Alături de alte scrieri, ele criticau premisele liberalismului, îndeosebi individualismul economic și politic, precum și ideea că oamenii se pot elibera după dorință de obligațiile și atașamentele pe care nu și le-au ales. Aceste critici au fost numite "comunitariste", iar așa numita dezbatere comunitarism / liberalism care va face
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ele criticau premisele liberalismului, îndeosebi individualismul economic și politic, precum și ideea că oamenii se pot elibera după dorință de obligațiile și atașamentele pe care nu și le-au ales. Aceste critici au fost numite "comunitariste", iar așa numita dezbatere comunitarism / liberalism care va face obiectul următorului subcapitol a devenit rapid materia primă a filosofiei academice sociale și morale. O a doua sursă a noului comunitarism, mai puternic legată de aspectele politice, a fost răspunsul la era Reagan/Thatcher în SUA și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Aceste obligații sunt mai ușor de îndeplinit datorită iubirii și sunt sprijinite de iubire. Dar ele apar și persistă chiar când dragostea este absentă sau dificil de păstrat" (Selznick, 2002: 7). O formă mai puțin așteptată de comunitarism vine dinspre liberalism. La o primă abordare, s-ar părea că noul comunitarism este antiliberal. Dar, deși critică adesea politica și teoria liberală, reprezentanții noului curent nu au respins instituțiile și tradiția liberală. Dimpotrivă, noii comunitariști acceptă și sprijină principalele achiziții liberale. La
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
instituțiile și tradiția liberală. Dimpotrivă, noii comunitariști acceptă și sprijină principalele achiziții liberale. La rândul lor, mulți liberali contemporani au adoptat perspective comunitariste, în special cu privire la politica economică, protecția mediului și justiția socială. Desigur, mulți pot spune că și clasicii liberalismului doreau justiție, dar era vorba în special de justiția formală. În acest context Selznick (2002: 8) îl citează pe Anatole France (The Red Lily): "legea, în egalitatea sa maiestuoasă, interzice atât bogaților, cât și săracilor să doarmă sub poduri, să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
indivizi și nu de către comunități, nici chiar de către comunitățile democratice" (Selznick, 2002: 10). Dar problemele "capitalismului bunăstării generale" au nevoie de acceptarea principiilor comunitariste. Cum aceste idei apar chiar din tabăra liberalilor, astfel apare un hibrid ce poate fi numit "liberalism comunitarist". În fapt, "noii" comunitariști nu pot reclama nici originalitate, nici puritate ideologică. Ei împărtășesc grija conservatorilor cu privire la continuitatea culturală, pentru restrângerea urmăririi propriului interes și pentru promovarea standardelor morale la care toți trebuie să adere. Dar deși tradițiile merită
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
legitimă a principiului subsidiarității realizează inevitabilitatea și necesitatea statului. Ajungem astfel la maniera de instituire și menținere a ordinii în societate, ceea ce ne apropie de modalități de abordare aflate, în funcție de taberele avute în vedere, pe poziții (i)reconciliabile. 2. Disputa liberalism comunitarism În ce măsură libertatea este posibilă în societate? În ce forme este de așteptat să apară? În comunitate? În afara acesteia? Cum putem armoniza imperativul ordinii sociale cu cel al libertății? Dintre individ și comunitate, care este elementul primordial? Acestea și alte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și comunitariști. În anii '80 au apărut o serie de cărți și articole la care s-a făcut referire ca fiind comunitariste și care încercau să le răspundă în mod sistematic. Astfel, comunitarismul a fost inițial o reacție la slăbiciunile liberalismului. În prezentarea taberelor aflate în dispută, comunitariștii apar ca formând o entitate coerentă, cel puțin prin raportare la liberali. Numai că nu există un set de doctrine pe care toți comunitariștii să îl asume și care să îi distingă net
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
poate fi sacrificată în numele comunității. Primii consideră însă că individualitatea poate fi identificată și nutrită nu separând indivizii, ci punându-i în relație. Alți gânditori văd de asemenea cele două orientări ca fiind pe alte poziții decât de divergență. Dacă liberalismul clasic s-a focalizat pe drepturi și libertăți, aceasta trebuie înțeleasă în contextul momentului respectiv. Critica de tip comunitarist vine să recupereze etica responsabilității, obligațiile și îndatoririle. Ea nu intenționează să respingă liberalismul, ci să îl amendeze. Cele două ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe alte poziții decât de divergență. Dacă liberalismul clasic s-a focalizat pe drepturi și libertăți, aceasta trebuie înțeleasă în contextul momentului respectiv. Critica de tip comunitarist vine să recupereze etica responsabilității, obligațiile și îndatoririle. Ea nu intenționează să respingă liberalismul, ci să îl amendeze. Cele două ar fi, în fapt, complementare. Sau, altfel spus, între liberalism și comunitarism apare o sinteză dialectică. Liberalii care tind să respingă termenul comunitate văd societatea ca fiind bazată pe un contract social care stabilește
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aceasta trebuie înțeleasă în contextul momentului respectiv. Critica de tip comunitarist vine să recupereze etica responsabilității, obligațiile și îndatoririle. Ea nu intenționează să respingă liberalismul, ci să îl amendeze. Cele două ar fi, în fapt, complementare. Sau, altfel spus, între liberalism și comunitarism apare o sinteză dialectică. Liberalii care tind să respingă termenul comunitate văd societatea ca fiind bazată pe un contract social care stabilește procedurile corecte, dar altfel lasă indivizii liberi să își urmărească propriile interese. Ei arată că în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
exclusiv pe contract. Într-un anume grad, ele trebuie să fie comunități cu valori și scopuri împărtășite. Pe această linie însă, gândirea comunitaristă a fost privită în cel mai bun caz ca puțin mai mult decât un corectiv al exceselor liberalismului și, în cel mai rău caz, ca o formă a colectivismului de modă veche. Or, așa cum susțin cei mai importanți scriitori comunitariști, gândirea comunitaristă este un curent de sine stătător, care abordează și oferă soluții celor mai importante probleme clasice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a colectivismului de modă veche. Or, așa cum susțin cei mai importanți scriitori comunitariști, gândirea comunitaristă este un curent de sine stătător, care abordează și oferă soluții celor mai importante probleme clasice și contemporane, și nu este doar o reacție la liberalism. Yong Huang identifică miezul disputei dintre liberalism și comunitarism în lupta pentru afirmarea priorității ideii religioase a binelui față de concepția politică a ceea ce este corect, respectiv reciproca. Aceasta în condițiile în care ideile de bine, respectiv corect sunt privite ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
susțin cei mai importanți scriitori comunitariști, gândirea comunitaristă este un curent de sine stătător, care abordează și oferă soluții celor mai importante probleme clasice și contemporane, și nu este doar o reacție la liberalism. Yong Huang identifică miezul disputei dintre liberalism și comunitarism în lupta pentru afirmarea priorității ideii religioase a binelui față de concepția politică a ceea ce este corect, respectiv reciproca. Aceasta în condițiile în care ideile de bine, respectiv corect sunt privite ca sprijinindu-se reciproc în comunitatea mică asemănătoare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
disputei analizate aici o oferă Michael Walzer (1996). Comunitatea a devenit o prezență ideologică în societatea modernă. Cu intermitență, comunitarismul apare în față deseori comparat cu o modă dar fiind de fapt mult mai profund. Critica de tip comunitarist a liberalismului are două argumente diferite și puternic contradictorii. Unul se îndreaptă spre practica liberală, celălalt spre teoria liberală, dar nu pot fi ambele corecte. Este posibil și foarte probabil ca fiecare să fie parțial corect, dar fiecare dintre aceste argumente este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este reflectată în politica liberală" (Walzer, 1996: 57). Oricum, cele două argumente ar fi reciproc inconsistente. Separatismul liberal fie reprezintă condițiile vieții zilnice, așa cum arată primul argument, fie reprezintă eronat aceleași condiții, așa cum arată al doilea argument. Altfel spus, ori liberalismul a reușit să inducă separatismul, ori nu a reușit și doar îl prezintă în mod fals ca și cum ar fi așa și își construiește politicile ca și cum ar fi așa, deși nu este. Există însă câte ceva plauzibil în fiecare dintre cele două
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mobilități sunt intensificate în variate moduri de alte dezvoltări sociale pe care le luăm în calcul când vorbim de metafora obișnuită a mișcării avansul cunoașterii, dezvoltarea tehnologică ș.a. Dar Walzer este preocupat aici doar de mișcarea indivizilor. Foarte simplu spus, liberalismul justifică aceste mișcări. În viziunea liberală, cele patru mobilități reprezintă libertatea și urmărirea fericirii private sau personale. Astfel înțeles, liberalismul este un adevărat crez popular. Orice efort de a reduce mobilitatea în cele patru arii reclamă o folosire masivă și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
obișnuită a mișcării avansul cunoașterii, dezvoltarea tehnologică ș.a. Dar Walzer este preocupat aici doar de mișcarea indivizilor. Foarte simplu spus, liberalismul justifică aceste mișcări. În viziunea liberală, cele patru mobilități reprezintă libertatea și urmărirea fericirii private sau personale. Astfel înțeles, liberalismul este un adevărat crez popular. Orice efort de a reduce mobilitatea în cele patru arii reclamă o folosire masivă și dură a puterii statului. Oricum, această popularitate are și o parte de tristețe și de nemulțumire care este în mod
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este cunoașterea modului în care au votat părinții lor. Deplina liberalizare a ordinii sociale, producerea și reproducerea indivizilor care se "inventează" singuri poate lua mult timp, mult mai mult decât credeau chiar liberalii. Fiind o doctrină care se subminează singură, liberalismul are nevoie periodic de o corecție comunitaristă, care nu ar putea fi în fapt decât o întărire selectivă a acelorași valori. "Dar nu este o formă de corecție deosebit de utilă să sugerăm că liberalismul este de-a dreptul incoerent sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o doctrină care se subminează singură, liberalismul are nevoie periodic de o corecție comunitaristă, care nu ar putea fi în fapt decât o întărire selectivă a acelorași valori. "Dar nu este o formă de corecție deosebit de utilă să sugerăm că liberalismul este de-a dreptul incoerent sau că poate fi înlocuit de anumite comunități pre-liberale sau anti-liberale care așteaptă chiar sub suprafață sau chiar dincolo de orizont" (Walzer, 1996: 62). Walzer ajunge să nege oarecum comunitatea atunci când arată că reprezentanții americani ai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că în societate nu există decât entități liberale, separate, purtătoare de drepturi, care se asociază voluntar și vorbesc liber. Asocierea este întotdeauna cu risc în societatea liberală. Granițele grupului nu sunt păzite de poliție, oamenii pleacă și vin. De aceea, liberalismul este tarat de problema generată de cei care continuă să se bucure de beneficiile de a fi membru și de a avea identitate, fără însă a participa la activitățile ce produc aceste beneficii. Comunitarismul este însă un vis în care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
contra limbii lui și a bunului său simț, nu e instituție care să fi răspuns la adevăratele lui trebuințe" (Eminescu, 1998: 280). Pe aceeași linie, apare la Eminescu ideea prezentă mai târziu și la Motru, Drăghicescu și alții, conform căreia liberalismul, libertățile au fost prea repede introduse în spațiul nostru, ca forme preluate necritic din Occident. "I-am dat moșie de veci pentru ca să o lase în părăginire; l-am făcut singur stăpân pe sine pentru ca nimeni să nu le mai stea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ce voiesc să-și facă parte din averea lui; i-am dat drepturi pentru ca noi înșine să tragem foloase din ele; (...)" (Eminescu, 1998: 282). Dar nu poți să îndepărtezi sechelele retoricii sprijinită de toate contururile civilizației-reper în condițiile în care "liberalismul și-a asumat atâtea titluri de glorie, încât nu-l poți refuza fără să te dezintegrezi din România modernă" (Cioran, 1990: 153). Prăvălirea modernității peste structurile aparent invincibile, rezistând (tot aparent) nealterat de veacuri, a condus la o dislocare a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
În întreg proiectul său se simte multă speranță, optimism că va fi bine, că valul din vest va fi benefic, că ne vom îndrepta și vom reuși să ne împlinim. Pentru a pregăti un context propice era nevoie de reducerea liberalismului legilor deoarece în opinia sa prea multă libertate nu era benefică. Deși sunetul acestor idei ne provoacă o reacție de recul, Drăghicescu avea în vedere un autoritarism îndreptat către atenuarea unor practici păgubitoare și impunerea altora benefice. Desigur, nici această
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]