3,393 matches
-
pe fondul Încurajării consumului, chiar dacă acest lucru se făcea pe bază de credit, dovedit ulterior nesustenabil, ceea ce a determinat o politică agresivă de dezvoltare a băncilor, având ca efect creșterea dobânzilor, cu repercusiuni În lanț asupra inflației. Politicile de dereglementare, liberalizare și privatizare nu au avut efectul scontat, acela de a genera o creștere economică sustenabilă, reducerea șomajului, reducerea inflației, nemaivorbind despre protecția socială. Există acum un contracurent care justifică intervenția instituțiilor statului, subminând astfel ceea ce se numește curentul de fundamentalism
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
special prin impunerea de standarde, prin asigurarea protecției, legarea nivelului de salarizare de productivitate; asigurarea unei suveranități crescute - În special În ceea ce privește politica de schimb. Modelul de dezvoltare la nivel european a fost unul de tip neoliberal, marcat de reforme de liberalizare a piețelor, ca răspuns la fenomenul de „euroscleroză”, caracterizat printr-o rată crescută a șomajului, ritmuri Încetinite de creștere, doar de dragul Ținerii inflației În limita a 2%. Ceea ce s-a numit Neoliberal Bubble Economy s-a caracterizat prin: „Implementarea politicilor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
valurile de aderare din 2004 și 2007, cu perspectiva Croației - deja devenită certitudine, apoi Serbia și Muntenegru, eventual Turcia. Această perioadă a fost caracterizată prin concentrarea asupra politicii monetare, stabilitatea prețurilor, eliminarea măsurilor anticiclice de politică fiscală, cu accent pe deregularizarea piețelor, liberalizarea cursului de schimb și privatizare. În perioada actuală, un rol important Îl are Pactul de Creștere și Stabilitate. Marea luptă se duce acum pe salvarea Țărilor cu deficite accentuate, măsurile luate generând o serie de dispute la nivelul UE. Deocamdată
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
trade-off. Luând În calcul și cazul Chinei, pentru perioada următoare, se Întrevede o diminuare a apetitului investitorilor, fapt scos În evidență și de reducerea exporturilor. Acest lucru este o parte a unui context regional defavorabil accelerării reformei, stimulării consumului intern, liberalizării cursului de schimb. Celelalte membre BRICS, Brazilia, Rusia și India, dar și alte Țări cu economie emergentă, conferă cam același profil, făcând față cu greu revărsării asupra lor a influențelor negative venite dinspre marii actori economici la nivel global. 2
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pe cei mai mulți dintre oameni. La fel ca retorul și sofistul, artistul reprezintă pentru sistem un pericol care nu poate fi ignorat. O libertate rău folosită de artist poate produce ceea ce azi am numi „un crah” al imaginarului colectiv declanșat prin „liberalizarea” extremă a semnificațiilor. Arta trebuie ținută sub control din motive de strategie socială. Inovațiile trebuie să treacă prin furcile caudine ale unei „cenzuri de stat”. Modelul principial pe care Platon îl are în vedere este arta egipteană, lipsită de perspectivă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
În același timp, pentru că indivizii disgenici păreau să aparțină În mai mare măsură clasei muncitoare, care avea și resurse foarte limitate de a menține un mediu sănătos, chiar și pentru progeniturile normale din punct de vedere eugenic, Banu considera că liberalizarea avorturilor pentru femeile muncitoare era o măsură cu efecte eugenice pozitive. În ansamblu, Banu era În favoarea programelor care propuneau ca scop și alocau resurse În direcția menținerii marii majorități a cetățenilor În limitele „normalității” eugenice și mai puțin În favoarea celor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
II-a, Macmillan, New York, 1961. 16. Lovinescu, Istoria, vol. 1, 11. „Junimea” era o societate literară fondată de Titu Maiorescu, un politician renumit din Moldova celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Acest grup critica Încercările de liberalizare a instituțiilor politice și sociale ale României, pe care le considera eforturi de a construi „forme fără fond”, ce ignorau particularitățile tradițiilor culturale și sociale românești (Hitchins, Rumania, pp. 56-59). 17. E.J. Hobsbawm, Nations and Nationalism since 1780, Cambridge University
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
instituționale definite de acesta: acestea sunt două aspecte diferite care se concretizează prin două procese diferite. Mișcările pe cele două axe; „contestare” și „participare”, definesc porțiunile unui spațiu cu două dimensiuni ocupate de regimuri diferite (vezi schema 3). Fg69 -p89 Liberalizare (contestare publică) Includere (participare) Oligarhii competitive Poliarhii Hegemonii închise Hegemonii inclusive Schema 3. Liberalizare, includere și democratizare (Robert Dahl, „Polyarchy”, op. cit., p. 7) Regimul situat în colțul din stânga jos al tabloului nu comportă nici o posibilitate de participare, nici de contestare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
procese diferite. Mișcările pe cele două axe; „contestare” și „participare”, definesc porțiunile unui spațiu cu două dimensiuni ocupate de regimuri diferite (vezi schema 3). Fg69 -p89 Liberalizare (contestare publică) Includere (participare) Oligarhii competitive Poliarhii Hegemonii închise Hegemonii inclusive Schema 3. Liberalizare, includere și democratizare (Robert Dahl, „Polyarchy”, op. cit., p. 7) Regimul situat în colțul din stânga jos al tabloului nu comportă nici o posibilitate de participare, nici de contestare. Este ceea ce Dahl califică drept hegemonie închisă (closed hegemony). Dacă regimul se liberalizează și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cât autoritatea este mai deschisă la dialog, cu atât mai fără rost este protestul, în timp ce un regim excesiv de sever face protestul costisitor (Eisinger 1973; Tilly, 1978). Studiile comparative recente au nuanțat această ipoteză. Meyer (2004) atenționează asupra unei covariații evidente: liberalizarea încurajează m.s. în sistemele nedemocratice, în timp ce diminuarea deschiderii sistemului politic provoacă proteste în regimurile democratice. Statutul social al prezumtivilor protestatari contează și el în specificarea relației dintre structura de oportunități politice și probabilitatea m.s.: cei din clasa mijlocie trebuie să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
comercial, industrial și financiar -, se constituie tipul de burghezie care îl mânuiește și structura societății respective. Societatea românească a intrat în faza mercantilistă, de formare a burgheziei naționale cu sprijinul capitalului comercial străin, în care predomină comerțul și camăta, după liberalizarea comerțului (1829). Plămădirea burgheziei românești și a statului național centralizat modern, scria autorul, sunt două procese ce se contopesc în unul singur, care dă esența mercantilismului românesc. Cea de-a doua fază, liberalismul, urmează mercantilismului, fiind la antipodul acestuia. Doctrină
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sporită de analize statistice efectuate de economiști prestigioși, cum sunt cele întocmite de Nicolas Soutzo, I. Brezoianu, C. Băicoianu. Plecând de la statisticile întocmite de aceștia, Șt. Zeletin prezintă un tablou foarte convingător al schimbărilor structurale produse în societatea românească după liberalizarea comerțului (Adrianopole, 1929): dacă în 1831 nu se găseau în Țara Românească nici măcar cantitatea de grâu necesară pentru a umple două corăbii, în 1837 se puteau încărca 700 de vase cu cereale pentru export. Creșterea comerțului a dus rapid la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ani ai vechiului regim. Aceste măsuri - măriri de salarii, restituirea părților sociale (rețineri din salariile angajaților care primeau o cotă din capitalul social al întreprinderii, măsură obligatorie inițiată de fostul regim pentru a finanța întreprinderile), vânzarea locuințelor proprietate de stat, liberalizarea importurilor pentru a lichida lipsa mărfurilor din magazine etc. - au avut rolul de a crește semnificativ puterea de cumpărare și nivelul de trai. Susținerea financiară a bunăstării a fost posibilă datorită faptului că, la sfârșitul anului 1989, balanța de plăți
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
12). După alegerile din iunie 1990, Schița a devenit programul de guvernare al cabinetului Roman. În a doua parte a anului 1990, Guvernul premierului Roman a lansat o serie de reforme pe linia programatică promovată și în țările vecine, respectiv liberalizarea prețurilor (octombrie 1990), eliminarea planului unic, înlocuirea sistemului de control al proprietarului-stat cu autonomia societăților comerciale și regiilor autonome (Legea 15/1990), legislație privind privatizarea, deschiderea comerțului exterior, legea fondului funciar (Legea 18/1990) etc. Dintre aceste măsuri, Adrian Severin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un transfer de capital de la bănci și de la buget, lăsându-le sever decapitalizate. Pentru a continua activitatea, acestea aveau nevoie de finanțare, de noi credite. Returnarea acestor credite presupunea însă un nivel rezonabil al dobânzilor, ceea ce era imposibil în contextul liberalizării prețurilor și, deci, al unui nivel foarte ridicat al inflației. Lipsite de capital, mai ales de valuta necesară importurilor tehnologice, întreprinderile au început să funcționeze ineficient, ceea ce a dus la începutul unei scăderi dramatice a producției și la acumularea de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
angajamentul Guvernului de a atinge stabilitatea macroeconomică, văzută ca fundamentul necesar pentru reușita programului de reformă (pct.1). În acest sens, erau urmărite eliminarea dezechilibrelor externe și interne prin politici financiare prudente, măsuri structurale menite să eficientizeze alocarea resurselor prin liberalizarea piețelor, un nivel corespunzător al ratei dobânzii și crearea cadrului legal și facilitarea sectorului privat (pct.2). Admițând evoluțiile economice negative ca fiind neprevăzute (pct.4), Guvernul s-a angajat să ia o serie de măsuri. Dintre acestea, se remarcă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sectorului privat (pct.2). Admițând evoluțiile economice negative ca fiind neprevăzute (pct.4), Guvernul s-a angajat să ia o serie de măsuri. Dintre acestea, se remarcă o țintă de deficit public pe anul 1992 de 2% din PIB, continuarea liberalizării prețurilor și reducerea subvențiilor la un număr de 16 bunuri de consum, inclusiv energia electrică (pct. 27), reducerea subvențiilor pentru întreprinderi, inclusiv pentru industria minieră (pct. 17) și înlocuirea ICM cu TVA (pct. 21). În privința prețului la gaze naturale, Guvernul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în 10 puncte, cele mai importante vizau: stabilirea unui structuri a prețului, satisfăcătoare pentru Bancă, pentru țiței, electricitate, lignit, cărbune, inclusiv menținerea la paritate cu prețurile mondiale, creșterea prețului la gaze naturale cu cel puțin 10% trimestrial, în termeni reali, liberalizarea prețurilor la toate celelalte produse industriale și de consum (pct. 4), finalizarea privatizării a 3 000 de magazine de stat și a 20 de întreprinderi de stat selecționate (pct. 9), eliminarea restricțiilor referitoare la exporturile de bunuri, cu excepția celor convenite
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
structurală și măsurile sociale. Programul pleca de la prezumția că, prin măsurile necesare, PIB ar putea scădea cu 1-2% în 1997, urmând o reluare a creșterii economice în 1998. În privința politicilor macroeconomice, Guvernul expunea principalele măsuri luate de la începutul anului, respectiv liberalizarea prețurilor, ajustări masive ale prețurilor controlate și deprecierea leului. Un prim succes este considerat liberalizarea pieței valutare de la 18 februarie 1997. Guvernul s-a angajat să ajusteze lunar prețurile la utilități și servicii publice, în conformitate cu indicele prețurilor de consum. Reformele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
scădea cu 1-2% în 1997, urmând o reluare a creșterii economice în 1998. În privința politicilor macroeconomice, Guvernul expunea principalele măsuri luate de la începutul anului, respectiv liberalizarea prețurilor, ajustări masive ale prețurilor controlate și deprecierea leului. Un prim succes este considerat liberalizarea pieței valutare de la 18 februarie 1997. Guvernul s-a angajat să ajusteze lunar prețurile la utilități și servicii publice, în conformitate cu indicele prețurilor de consum. Reformele structurale și măsurile sociale conțineau angajamente ale Guvernului privind accelerarea privatizării sau lichidării întreprinderilor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vremea aceea, pe piața telefoniei fixe, în valoare de 30 milioane USD a fost semnat în mai 1998 și ratificat prin Ordonanța de Guvern 88/1998. Față de evoluțiile socioeconomice preconizate în „Memorandumul” stipulat cu FMI pe 1997-1998, impactul economic al liberalizării de curs valutar din 18 februarie și rezultat și din măsurile succesive, prevăzute în acordurile cu Fondul și Banca, a fost mult mai substanțial. Șocul deprecierii bruște din primele luni ale lui 1997, când leul s-a depreciat de la un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la marginea orașelor, devenind astfel și „mai puțin vizibile”. Cartierele segregate sunt un fenomen specific urban. Slum-urile și a ghetourile pot fi privite ca o realitate a României de astăzi. Datorită creșterii semnificative a sărăciei (Péter, 2003, pp. 10-17), a liberalizării pieței imobiliare, precum și a lipsei de politici sociale în acest sens, categoriile defavorizate se retrag din ce în ce mai mult în zone ale orașelor unde infrastructura și calitatea locuințelor este și ea de calitate îndoielnică (Pásztor, 2005, pp. 123-124). În context românesc însă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
utilă, ar fi piețele eficiente, iar în câmp politic un regim democratic. Argumentând că actorii economici se adaptează rapid și rațional la mediul lor, economiștii neoliberali au susținut schimbarea rapidă a condițiilor de mediu prin introducerea unor măsuri pentru macrostabilizare, liberalizare a prețurilor și a comerțului, convertibilitatea monedelor naționale și privatizare (Blanchard et al., 1991; 1993; Blanchard, 1997). În această viziune, schimbarea de sistem constă într-o simplă resetare a economiei în așa fel încât aceasta să răspundă mecanismului economiei de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în mediul academic occidental. Programul redactat de comisie a fost mai târziu cunoscut sub denumirea de „terapie de șoc”, sugerată de Jeffrey Sachs. Filosofia acestui program a fost ancorată în teoria economică de tip neoliberal (sau neoclasic), pe trei componente-cheie: liberalizarea prețurilor, stabilizare și privatizare. Alte puncte vizau politici monetare și bugetare restrictive, cu scopul de a controla creșterea prețurilor prin politici monetare și bugetare severe, cu dobânzi pozitive ridicate și deficite publice cât mai reduse, liberalizarea politicii de comerț exterior
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
neoclasic), pe trei componente-cheie: liberalizarea prețurilor, stabilizare și privatizare. Alte puncte vizau politici monetare și bugetare restrictive, cu scopul de a controla creșterea prețurilor prin politici monetare și bugetare severe, cu dobânzi pozitive ridicate și deficite publice cât mai reduse, liberalizarea politicii de comerț exterior și convertibilitatea monedei naționale, precum și o reformă instituțională vizând retragerea intervenției statului din economie și societate (Blanchard, Kenneth, Sachs, 1994). Nuanța de „șoc” venea din concepția asupra liberalizării totale a prețurilor, a anulării tuturor subvențiilor și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]