1,038 matches
-
mulți cititori decît ne place să recunoaștem, cititori care vinerea încep să aleagă documentare istorice, telenovele, documentare de călătorii, dezbateri de tot soiul, încît în bugetul lor de timp liber nu mai rămîne mare lucru pentru oferta de carte din librarii sau de pe tarabe. Amînarea lecturii unei cărți pentru că e ceva interesant de văzut la televizor e un fapt care, statistic, poate duce la cifre interesante, daca nu chiar semnificative. La noi, televizorul anesteziază dorința de lectură și pentru că în afară de imagine
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
se urmărește crearea unei culturi a informației prin conștientizarea mediilor culturale asupra avantajelor folosirii tehnologiilor societății informaționale. În acest sens se preconizează conectarea bibliotecilor, muzeelor și teatrelor la rețeaua Internet, precum și crearea de biblioteci virtuale și de librării virtuale (e-librarii). B. Programul "IST" al Comisiei Europene, dedicat tehnologiilor Societății Informaționale ce face parte din Programul-cadru 6 de cercetare-dezvoltare. Acest program are patru direcții principale de acțiune: - Dezvoltarea tehnologiilor din Societatea Informațională care răspund unor provocări majore, sociale și economice, incluzând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147153_a_148482]
-
sponsor entuziasmat (dacă greșesc, e vina mea, mi-a scăpat informația, însă nici nu a răzbătut vreun ecou până la mine). Agenți literari care să promoveze cărțile nu există. Mai toți editorii trimit cărțile pe la biblioteci sau le țin prin tipografii. Librarii și distribuitorii nu îl caută pe autor. Cititorii interesați întreabă pe ici și colo de cartea lui, apoi dau din umeri, neputincioși, și o uită sau, dacă au norocul să-l întâlnească pe autor, îi cer acestuia un exemplar. Criticii
Mai este nevoie de ficțiune? by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/6986_a_8311]
-
din opera d-lui Mircea Flonta, decît prima sa carte, din 1975, Adevăruri necesare (pe care mi-a și dăruit-o) și nu celelalte, printre care as aminti Cognito. O introducere critică în problema cunoașterii din 1994. Acum reapare în librarii cu o culegere de studii și eseuri, frumos intitulată Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Cum majoritatea acestor studii comentează chestiuni legate de trecutul filosofiei românești, am citit-o și aș voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a fost bun
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
laconismul lor expresiv. Vienezii au avut o anumită predilecție pentru gen, de vreme ce și Ludwig Wittgenstein, mai tânăr cu un sfert de secol decât Kraus, a scris unele care vor deveni la fel de celebre ca și ale acestuia. A dispărut un mare librar Bibliofilii din întreaga lume cunosc librăria Shakespeare and Company de pe malul stâng al Senei, în dreptul bisericii Notre-Dame din Paris. Au frecventat-o, din 1951, când a fost înființată, și până azi, Henry Miller, Anaïs Nin, Samuel Beckett, Allen Ginsberg, Lawrence
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
Fără altă legătură decât numele cu poetul american al Firelor de iarbă, după cum ne spune Pierre Assouline într-un număr din „Le Monde des Livres” de la sfârșitul lunii decembrie și de la care am și aflat de moartea celui mai faimos librar al Franței. Domnul Whitman a ieșit din scenă în momentul în care cea mai mare librărie din lume, Amazon, este una online, dirijată de niște manageri abili, nici unul din ei nefiind, tot Assouline dixit, librar. Ce-ar mai fi de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
de moartea celui mai faimos librar al Franței. Domnul Whitman a ieșit din scenă în momentul în care cea mai mare librărie din lume, Amazon, este una online, dirijată de niște manageri abili, nici unul din ei nefiind, tot Assouline dixit, librar. Ce-ar mai fi de zis? Poate că se potrivește vorba poetului: „Viitorul și trecutul/ Sunt a lumii două fețe”. Godard, Mauriac și eu Sub acest titlu „Le Nouvel Observateur” publică în ultimul său număr din 2011 o recenzie la
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
întruni adeziunile criticii de specialitate, Dan Lungu este, cu toate acestea, unul dintre numele vandabile ale literaturii contemporane. Mai ales în Europa. Se pare că, cel puțin în Franța, Dan Lungu face parte din categoria norocoasă a scriitorilor preferați de librari. Cum „instituția” criticii literare a cam dispărut, librarii selectează și propun cititorilor - grăbiți, debusolați, curioși - nume și cărți. Amână, uneori, raftul al doilea, numai pentru că ei cred în autorul respectiv. Iată un mister dezlegat pentru mulți râvnitori la un statut
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
cu toate acestea, unul dintre numele vandabile ale literaturii contemporane. Mai ales în Europa. Se pare că, cel puțin în Franța, Dan Lungu face parte din categoria norocoasă a scriitorilor preferați de librari. Cum „instituția” criticii literare a cam dispărut, librarii selectează și propun cititorilor - grăbiți, debusolați, curioși - nume și cărți. Amână, uneori, raftul al doilea, numai pentru că ei cred în autorul respectiv. Iată un mister dezlegat pentru mulți râvnitori la un statut de scriitor agreat într-o țară străină. Dan
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
de scriitor agreat într-o țară străină. Dan Lungu a devenit un specialist al turneelor internaționale de promovare, asigurându-și accesul într-o galerie privilegiată de scriitori. O morală: Degeaba câștigi o traducere, dacă nu ai de partea ta și librarii. Sistemul ideal de publicitate imediată. Cel mai recent roman al lui Dan Lungu va fi un succes în străinătate pentru că autorul a învățat și patentat o rețetă funcțională. Cumva cunoscută. Exotismul livrat cititorului occidental trebuie numaidecât să conțină doze specifice
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
lui păcate dar de o utilitate certă) sau în care ICR-ul devine tot mai local de te-ntrebi când va avea filiale comunale, e greu să mai găsești un loc scriitorului. Și român, pe deasupra, mai ales că, vorba multor librari de top, nu vinde, n-aduce public, nu a auzit nici dracu de el.” Evident, dat fiind subiectul, tânărul prozator și editor aduce în discuție și Uniunea Scriitorilor. Și o face în cunoștință de cauză: „...nu văd o perioadă în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3869_a_5194]
-
citeau în special ziare, dar tata, după ce m-am alfabetizat, s-a îngrijit să mă aprovizioneze cu cărți, îndemnându-mă să le citesc. Aproape zilnic îmi aducea cărți. Am mai vorbit despre asta în Amintiri și portrete literare. Tata era librar, ceea ce l-a făcut să trăiască fizic, pot spune, într-o lume de cărți. Și nu numai fizic, ci și sufletește. El nu avea multă instrucție dar îi prețuia pe cei care aveau. Venea în legătură cu oameni care citiseră mult, care
Un talmeș-balmeș armonios by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6081_a_7406]
-
costa o avere, un belgian a descoperit în imprimeria din Bruxelles, care scosese singura ediție, un stoc de 400 de exemplare, ceea ce a prăbușit prețul la...12.000 de euro exemplarul. Legenda fiind legendă și arderea, fictivă, și azi există librari care susțin că volumașul costă mult mai mult. Altă legendă se confirmă, în schimb, și anume aceea a lui Rimbaud, negustor și om de afaceri abil, care a reușit să convingă posteritatea că și-a distrus cu mâna lui cartea
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2589_a_3914]
-
copii vienez, fiind declarat, în mod eronat, orfan. Tatăl său a fost ucis la Dachau. Mama sa, de asemenea deportată, a reușit să se întoarcă în 1945 la Viena, regăsindu-și fiul. Schindel a început pregătirea profesională pentru meseria de librar, a recuperat în 1967 examenul de bacalaureat și a fost implicat activ în mișcările studențești de la Viena. A fost nevoit să se descurce timp îndelungat cu slujbe ocazionale, reușind abia în 1986 să se dedice pe deplin scrisului. Deținător a
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
fiind totodată complet deschis unei isolite experiențe de cunoaștere. E surprins să descopere că în vreme ce Virginia Woolf e practic necunoscută în mediile literare ale Leningradului, numele unor scriitori britanici obscuri sînt pe buzele tuturor. E surprins, dar nu revoltat. Un librar împătimit de meserie, dar lipsit de posibilități și mult prea naiv în privința viitorului, îl înduioșează fără a-i stîrni o milă degradantă. Berlin izbutește întru totul să-și păstreze o atitudine firească, pe potriva curiozității celui aflat pentru prima oară într-
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
al neastâmpărului creator, prielnic experiențelor de tot felul și cunoașterii omenești. * * * Brăila lui Panait Istrati o țin minte cuprinsă în seara revelatoare când, pas cu pas, cartierul faimos reînvia evocat de un brăilean autentic, prietenul meu, criticul Gabriel Dimisianu, fiul librarului. Noi suntem sau eram doi călători de cursă lungă, deprinși cu priveliști și lucruri extraordinare. Aveam - vreau să spun - înainte de a fi ajuns în fața Hoinarului, introdus de farmecul Brăilei, multe repere ale unor drumeți încercați... Și iată-ne opriți ca
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
cititor. În același timp, transformă cartea în obiect comercial. Astfel, marile întreprinderi multinaționale care, înainte, nu se ocupau de carte, încep acum să se intereseze de industria editorială, de industria cărții. Vor să-l distrugă pe micul editor, pe micul librar, pe adevăratul librar, creând acele imense supermagazine. Î.: Dar în același timp se poate spune că se democratizează lectura. R.: Nu. Nu. Nu. Nu știu de câte ori trebuie s-o spun: nu. Marile suprafețe comerciale nu democratizează lectura, ce fac ele
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
timp, transformă cartea în obiect comercial. Astfel, marile întreprinderi multinaționale care, înainte, nu se ocupau de carte, încep acum să se intereseze de industria editorială, de industria cărții. Vor să-l distrugă pe micul editor, pe micul librar, pe adevăratul librar, creând acele imense supermagazine. Î.: Dar în același timp se poate spune că se democratizează lectura. R.: Nu. Nu. Nu. Nu știu de câte ori trebuie s-o spun: nu. Marile suprafețe comerciale nu democratizează lectura, ce fac ele e să transforme
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
Nu știu de câte ori trebuie s-o spun: nu. Marile suprafețe comerciale nu democratizează lectura, ce fac ele e să transforme lectura în obiect de vânzare astfel ca să devină ceva rentabil pentru întreprinderea X. Dar interesul pe care-l are un librar de a face cunoscute anumite cărți, de a promova o anumită curiozitate intelectuală, de a împărtăși taine, toate astea nu contează pentru întreprinderile de pe marile suprafețe comerciale. La început, desigur printr-o manevră comercială, ele vor vinde și poezie, mici
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
de a promova o anumită curiozitate intelectuală, de a împărtăși taine, toate astea nu contează pentru întreprinderile de pe marile suprafețe comerciale. La început, desigur printr-o manevră comercială, ele vor vinde și poezie, mici opuscule pe care le cunoaște doar librarul. Dar de îndată ce micul librar dispare, de îndată ce-l elimină cum elimină și mica editură, încetează imediat să mai vândă asemenea cărți. Am văzut asta cu FNAC în Franța, cu Barnes and Noble în America de Nord. Or, asta e o manevră nefastă și
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
anumită curiozitate intelectuală, de a împărtăși taine, toate astea nu contează pentru întreprinderile de pe marile suprafețe comerciale. La început, desigur printr-o manevră comercială, ele vor vinde și poezie, mici opuscule pe care le cunoaște doar librarul. Dar de îndată ce micul librar dispare, de îndată ce-l elimină cum elimină și mica editură, încetează imediat să mai vândă asemenea cărți. Am văzut asta cu FNAC în Franța, cu Barnes and Noble în America de Nord. Or, asta e o manevră nefastă și chiar dacă ele par, la
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
în Franța, cu Barnes and Noble în America de Nord. Or, asta e o manevră nefastă și chiar dacă ele par, la început, că pun mai multe cărți la dispoziția mai multor oameni, ceea ce fac este, până la urmă, să elimine adevărata putere a librarului și editorului. Î.: Acestea fiind spuse, ce face dintr-un cititor un bun cititor? R.: Sentimentul plăcerii.
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
nu. Dar asta nu mă împiedică să simt o anumită responsabilitate. O responsabilitate mai degrabă... îngăduitoare, dacă tot ne așteaptă la capătul ședințelor foarfeca nemiloasă a listelor de vânzări (de regulă, modeste), statisticile implacabile ale magazinerilor și rictusul crud al librarilor. Așa încât, aproape de fiecare dată am surpriza că din cele zece-cincisprezece manuscrise pe care am mizat abia dacă văd lumina tiparului două-trei. Iar dacă dintre ele măcar una își scoate banii, înseamnă un triumf. Cât despre profit, poate după moartea autorului
Câte genii ați respins de la publicare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7357_a_8682]
-
Simona Vasilache Qui-pro-quo-ul e omenesc, iar librarii sînt și ei oameni. Întreb, într-un bookshop din centru, de Cartea cu EURI. Volum colectiv (de Călin Torsan, Cosmin Manolache, Sorin Stoica, Roxana Moroșanu și Ciprian Voicilă), apărut la Curtea Veche. N-aveau. Dau să plec. Mă cheamă: Auziți
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
radicală vervă polemică, el s-a referit la politica indiferenței practicată de ALA în legătură cu inițiativa unor bibliotecari cubanezi de a constitui un lanț de așa-numite "biblioteci libere". Andrei Codrescu vede în indiferența celei mai vechi organizații din lume a librarilor un act de trădare, pentru că, în trecut, prestigioasa instituție s-a aflat de nenumărate ori pe baricadele luptei pentru libertatea cuvântului și pentru libera circulație a valorilor spirituale. Și totuși, când vine vorba de Castro, adică de reprezentantul cel mai
Șobolani în bibliotecă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10877_a_12202]