1,592 matches
-
MĂNESCU, Theodor (16.X.1930, București - 11.V.1990, București), dramaturg. Este fiul Elisabetei (n. Ionescu) și al lui Virgil-Atanase Mănescu, ziarist. La București urmează Școala Primară „Mântuleasa”, Liceul „Spiru Haret” (1937-1945) și Liceul „Ion Neculce” (1946-1949) - fiind, „licean” peste doisprezece ani - și Facultatea de Filosofie a Universității București (1946-1949), luându-și licența abia în 1972. Intră din tinerețe în publicistică: în 1947 face parte din Brigada „Horea, Cloșca și Crișan”, care publică în Iugoslavia ziarul „Borba za omladinski
MANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287979_a_289308]
-
1989. Este președinte al Societății culturale „Lucian Blaga” din Alba Iulia. A fost distins cu premii acordate de câteva reviste literare și de Asociația Scriitorilor din Sibiu. A mai semnat Ion Lopădeanu, Ion Aiudeanu, Ion Amânăreanu ș.a. Debutează timpuriu, ca licean, în publicația „Zorile” din Aiud, cu o însemnare despre viața de cenaclu. Prima carte de versuri este Asfințit de vise, publicată în 1971. M. este un poet local care își cântă plaiurile natale, invocă icoanele lui Horea și Avram Iancu
MARGINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
lui, generoasă prin definiție, includea și deschiderea spre lumea dezmoșteniților, receptivitatea față de suferințele semenilor. Preocuparea pentru condiția socială a celor mulți, a sărmanilor și năpăstuiților îl orientează spre socialism. Asemenea prietenilor săi Tudor Arghezi, N.D. Cocea, V. Demetrius, frecventează, ca licean, clubul socialist. În „Adevărul ilustrat”, publicație de orientare convergentă cu cea a periodicelor socialiste, îi apar două schițe, Pe terasă și Harpistul Dionisos, pătrunse de spiritul umanitar, în „Liga ortodoxă” poemul Tablou uitat, ce învederează, asemenea unor versuri din aceeași
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
HONDRILĂ, Vasile (29.I.1902, Lunca, j. Galați - 12.IV.1974, Galați), poet și publicist. În 1923 a absolvit Școala Normală „C. Negri” din Galați. Primele versuri le-a publicat în „Licăriri”, revista liceenilor gălățeni, editată de Cercul literar „V. Alecsandri”. Colaborează și la revista „Luminișuri”. Își începe activitatea pedagogică și culturală în localitățile transilvănene Filea, Năsăud, Târgu Mureș, unde redactează revista „Astra”, în care publică versuri, articole, folclor. În 1934 se afla la
HONDRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287445_a_288774]
-
istoria. Tema inițial anunțată se va pierde însă în evocarea voit confuză a trecutului unui clan, pentru a fi reluată, mai mult declarativ, abia spre final. Un gest de curaj și, în ultimă instanță, un gest politic - Ștefan Rohia, un licean utecist, arborase, în timpul ocupației horthyste, în semn de protest, tricolorul românesc pe coșul unei cărămidării dintr-un orășel nord-transilvănean - tinde a se motiva ca o răscumpărare, în ordine morală, a clipelor de lașitate care duseseră la o „imperceptibilă decădere din
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
conceptul de personalitate multimodală, tipuri de personalitate pentru aceeași societate (vezi, pe larg, Tîrhaș, 2003b). Din acest punct de vedere, e hazardant și în cazul societății românești actuale să vorbești despre personalitatea și comportamentul „românului mediu”. Este evident că adolescentul licean dintr-un mare oraș al României are o altă personalitate decât un țăran român, chiar de vârsta lui. Pe de altă parte, proliferarea grupurilor și rolurilor sociale, mobilitatea geografică și socioprofesională tot mai accentuată ce caracterizează epoca actuală pot duce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o strategie complexă, care includea și perspectiva „din interior” (emică) a subiecților investigați, însă considerându-i pe unii experți - studenți din anii superiori de la secțiile de științe sociale -, care se pronunțau asupra profilului axiologic al altor categorii de tineri (preadolescenți, liceeni și muncitori). Am considerat că asemenea abordări pot servi ca repere metodologice și în investigația concretă a fenomenului pe care l-am numit negentropie axiologică, adică măsura în care datul axiologic al indivizilor și colectivităților rezistă presiunilor entropice ale mediului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
, revistă literară apărută la Iași la 1, 8 și 15 octombrie 1899. Ințiativa îi aparține lui Mihail Sadoveanu, elev la Liceul Național din localitate, și unui publicist ceva mai experimentat, Matei Rusu (M. Fainsilber). Deoarece liceenilor le erau interzise prin regulamente școlare manifestările publicistice, răspunderea redacției și-a asumat-o Matei Rusu. Țelul noii publicații era de a contribui la sporirea interesului pentru literatură. M. Sadoveanu publică la 1 octombrie nuvela Doi copii, care va figura
LUMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287895_a_289224]
-
casă, rămân până la moartea stăpânilor, distrugând toată agoniseala acestora și nenorocind satul. Alte două piese, Tatăl nostru, uneori (Un telefon ca o pasăre) și Petreceri duminicale, sunt comedii de situații, pline de vioiciune, punctate de momente savuroase, una aducând în scenă liceeni, alta expunând o idilă între un june fost pușcăriaș și o virtuală doamnă Bovary. Capcana de nichel conține o investigare a confruntărilor din familia unui medic, a voinței de realizare și a mentalităților filistine, estompate însă de preeminența intrigii gratuite
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
elevă, se simte, într-o zi de primăvară a anului 1916, la dentist, irezistibil atrasă de altă pacientă cam de vârsta ei, de o frumusețe stranie. Abordând-o, află că se numește Zoe Mihalcea Vrânceanu și că este și ea liceană, dar cu studiile întrerupte. Decide să învețe împreună. Prima vizită a Anei îi prilejuiește romancierei o descriere de ambianță vrednică de o pictură balzaciană călinescianizată. Locuința din pod a Hangerlioaicei, în Scrinul negru, nu e mai bizară decât cea a
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
cu vederea de ochiul indulgent și plin de candoare care ne conduce în poveste. Pe acesta îl vedem uneori în text ca o adolescentă slăbuță și sălbatică fascinată de rigoarea monahală adusă în casă de Josefina (Ardeau pădurile pe Tîmpa), liceană prietenă cu intransigentul Peter, vagabond însetat de cărți (Sieglinda), studentă îndrăgostită de bărbatul nepotrivit (Minunații cai verzi), soția-scriitoare zăpăcită în ziua premierei (Seara premierei), Domnița, femeia dezinhibată, inteligentă și spirituală ajunsă la sanatoriu cu soțul ei și fără scăpare. O
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
proză Drumețind prin Argeș (1987), care a constituit debutul editorial, nespectaculos, al lui S., este dominat de candoare, seninătate și entuziasm față de frumusețea naturii. Motivul călătoriei va sta și la baza altei cărți de povestiri, Căutând iubirea (din însemnările unui licean) (1994). Impregnat de un lirism monoton, textul din Pauza de prânz (1996), a treia culegere de proză cu inserții autobiografice, încearcă să analizeze relațiile între economiștii unei întreprinderi și un șef capricios. Și versurile din placheta Recviem la crângul de
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
considerat a-i aparține tocmai „pentru că recurge la acest joc al relației dintre autor și text, dintre text și cititor” (Alex. Ștefănescu). SCRIERI: Drumețind prin Argeș, București, 1987; Recviem la crângul de salcâmi, București, 1993; Căutând iubirea (din însemnările unui licean), București, 1994; Pauza de prânz, Pitești, 1996; Spectacol cu intrare liberă, București, 1999; Poemul care își citește cititorul, Pitești, 2001. Repere bibliografice: Dumitru Anghel, Un drumeț inspirat, ARG, 1988, 2; Marian Barbu, Sensul echilibrului - Florian Stanciu, „Săgetătorul”, 1997, 34; Ion
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
, revistă apărută la București, bilunar, între 25 octombrie și 25 decembrie 1912 (patru numere), fără menționarea conducerii și a echipei de redactori. Istoria literară a înregistrat varii versiuni asupra realizatorilor: cea mai vehiculată se referă la un tandem de liceeni de la „Mihai Viteazul”, S. Samyro și I. Iovanaki - viitorii Tristan Tzara și Ion Vinea, alta îl asociază și pe pictorul Marcel Iancu, autor în majoritate al graficii, care ar fi finanțat și tipărirea; s-a afirmat și că partea materială
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
articole, reportaje, eseuri în „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Convorbiri literare”, „România literară”, susținând rubrici în „Pentru patrie”, „Limba și literatura pentru elevi”. Scrie scenariile unor filme de mare succes în anii ’80, în regia lui Nicolae Corjos: Declarație de dragoste (1985), Liceenii (1986), Extemporal la dirigenție (1988), Liceenii rock’n’roll (1991), Liceenii în alertă (1993). I se atribuie Premiul I și titlul de laureat pentru filmul Declarație de dragoste la Festivalul „Cântarea României”, Premiul I pentru romanul Furtună de mai la
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
Cinema”, „Convorbiri literare”, „România literară”, susținând rubrici în „Pentru patrie”, „Limba și literatura pentru elevi”. Scrie scenariile unor filme de mare succes în anii ’80, în regia lui Nicolae Corjos: Declarație de dragoste (1985), Liceenii (1986), Extemporal la dirigenție (1988), Liceenii rock’n’roll (1991), Liceenii în alertă (1993). I se atribuie Premiul I și titlul de laureat pentru filmul Declarație de dragoste la Festivalul „Cântarea României”, Premiul I pentru romanul Furtună de mai la același festival (1987), „Premiul tinereții” pentru
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
susținând rubrici în „Pentru patrie”, „Limba și literatura pentru elevi”. Scrie scenariile unor filme de mare succes în anii ’80, în regia lui Nicolae Corjos: Declarație de dragoste (1985), Liceenii (1986), Extemporal la dirigenție (1988), Liceenii rock’n’roll (1991), Liceenii în alertă (1993). I se atribuie Premiul I și titlul de laureat pentru filmul Declarație de dragoste la Festivalul „Cântarea României”, Premiul I pentru romanul Furtună de mai la același festival (1987), „Premiul tinereții” pentru filmul Declarație de dragoste la
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
ci și în amara școală politică a vieții duplicitare și pentru care onoarea, cavalerismul compun un cod existențial menit, inevitabil, ostracizării, nedreptăților, dar și triumfului prin nobilă resemnare. Febre, accidente, spitalizări, neînțelegeri și împăcări siropoase, alături de cenacluri literare la care liceeni (precum Roxana și Ileana din Căpitanul Rox, 1991) participă „cu regularitate și însuflețire, ca și la cercul de matematică”, se întâlnesc mai în fiecare pagină. La fel, siluete liliale, fete cu picioare lungi, fragile nimfete evoluând ingenuu către carnalități lirico-livrești
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
ianuarie, București, 1984; Dans în foișor, București, 1984; Furtună de mai, București, 1985; ed. (Căpitanul Rox), București, 1991; Fascinații, București, 1985; Tandrețe, București, 1986; Dimineața iubirii, București, 1987; Ochii timpului, București, 1988; ed. București, 2003; Întâlnire-n oglindă, București, 1989; Liceenii, București, 1991; Liceenii rock’n roll, București, 1992; Extemporal la dirigenție, București, 1992; Liceenii în alertă, București, 1993; Virginitate (în colaborare cu Mihai Opriș) București, 1994; Dragoste și moarte, București, 1994; Martor incomod, București, 1999; Misterele din vila părăsită, București
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
Dans în foișor, București, 1984; Furtună de mai, București, 1985; ed. (Căpitanul Rox), București, 1991; Fascinații, București, 1985; Tandrețe, București, 1986; Dimineața iubirii, București, 1987; Ochii timpului, București, 1988; ed. București, 2003; Întâlnire-n oglindă, București, 1989; Liceenii, București, 1991; Liceenii rock’n roll, București, 1992; Extemporal la dirigenție, București, 1992; Liceenii în alertă, București, 1993; Virginitate (în colaborare cu Mihai Opriș) București, 1994; Dragoste și moarte, București, 1994; Martor incomod, București, 1999; Misterele din vila părăsită, București, 2000; Dialog tainic
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
Căpitanul Rox), București, 1991; Fascinații, București, 1985; Tandrețe, București, 1986; Dimineața iubirii, București, 1987; Ochii timpului, București, 1988; ed. București, 2003; Întâlnire-n oglindă, București, 1989; Liceenii, București, 1991; Liceenii rock’n roll, București, 1992; Extemporal la dirigenție, București, 1992; Liceenii în alertă, București, 1993; Virginitate (în colaborare cu Mihai Opriș) București, 1994; Dragoste și moarte, București, 1994; Martor incomod, București, 1999; Misterele din vila părăsită, București, 2000; Dialog tainic, București, 2000; Romanticii, București, 2003. Antologii: De românească învățătură. Antologie de
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
nonfictivă, dar cu formula compozițională și stilistică saturată de convenții literare, derivând, stângaci și crispat, din romanul interbelic: cartea începe brusc, în cursul unui dialog, alternează studiat secvențele temporale - prezentul războiului sau al detenției și, în amintire, anii recenți de licean, mustind de idealism și năzuințe -, portretizează livresc, proiectează în simbol peisaje, gesturi și destine, dezvoltă reflecții de eseu politic. Numele și evenimentele sunt însă riguros exacte. Cu reușite inegale, această literaturizare „barocă” a notației relevă însă o tensiune a elevației
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
1957), jucată în teatrele din România și din țările vecine, vreme de patru decenii, în peste o sută de spectacole. Este o comedie lirică, cu un moto „mobilizator” din Gh. Gheorghiu-Dej, amestec de umor și romantism, portretizând expresiv profesori și liceeni, sugerând conflictul între generații, dar și solidaritatea între tineri și păstrând nostalgia anilor de școală (în varianta radiofonică piesa se numește Rămas-bun, copilărie!). Elevi și dascăli se împart maniheist, în tabăra „bunilor” încadrându-se „blândul” director Pleșoianu, visătorul profesor de
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
scriitorilor români din Statele Unite și Canada, București, 2001; Cazul Policarp Morușca, Cluj-Napoca, 2002; Comunitățile românești din Statele Unite și Canada, Cluj-Napoca, 2003; Breviter. Întâlnirea cu mine însumi, Cluj-Napoca, 2003. Ediții, antologii: Ion Agârbiceanu, Meditație în septembrie, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1971, Licean... odinioară, pref. edit., Cluj, 1972, Povestiri, postfața edit., București, 1979; Supplex Libellus Valachorum, tr. în limba maghiară Kölö Károly, București, 1971 (în colaborare cu Iosif Pervain și Ana Ciurdariu); E. Lovinescu, Acord final, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974; Ioan Piuariu-Molnar, Retorică
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
1973, 40; Constantin Hârlav, „Pașii”, TR, 1974, 7; Voicu Bugariu, „Pașii”, AST, 1974, 2; Cristea, Domeniul, 344-347; Ștefănescu, Jurnal, 67-68; Regman, Noi explorări, 167-173; Ermil Rădulescu, Despre tineri, CNT, 1987, 11; A. I. Brumaru, Situații narative, AST, 1987, 3; Gheorghe Glodeanu, Liceenii, TR, 1988, 14; Arina Petrovici, „Chemarea țărmului la Aquileia”, „Mesager” (Brașov), 1993, 590; Ioan St. Lazăr, Un scriitor adevărat, „Vâlcea literară”, 1993, 2; A. I. Brumaru, Sigiliul Romei eterne, AST, 1993, 4; Negoiță Irimie, Topologul văzut dintr-un zgârie-nori, TR, 1994
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]