4,823 matches
-
Socor (membri), Al. Ionașcu (secretar științific). În Cuvânt înainte, Al. Graur dezvăluie preocupările care intră în profilul Secției în seria reluată „după o foarte lungă întrerupere”. Preocuparea prioritară a publicației este „elaborarea tratatului de Istoria limbii române”. La secțiunea de lingvistică publică Ion Coteanu, Alexandru Niculescu, Al. Graur, Mioara Avram, Valeria Guțu Romalo, Tatiana Slama-Cazacu ș.a. Studii de folcloristică semnează Adrian Fochi, Iordan Datcu, iar de literatură, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mircea Anghelescu, D. Vatamaniuc. Un eveniment notabil în direcția efortului
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
redactor-șef adjunct), Dorel Morândău (secretar de redacție), Victor V. Grecu, Sigrid Haldenwang, N. Jurca, Ilie Moise, Thomas Nägler, Dorina N. Rusu. Periodicul publică studii și articole semnate de cercetători și universitari, note și recenzii referitoare la lucrări de istorie, lingvistică, etnologie și filologie. Numărul din 1995 marchează centenarul Lucian Blaga, iar cel din 1996 este consacrat aniversării a patru decenii de la înființarea Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. În paginile anuarului apar studii de Eugen Onu, Victor V. Grecu, Ilie
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETARI SOCIO-UMANE SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]
-
, ARTĂ, ISTORIE, LINGVISTICĂ, publicație care a apărut între 1981 și 1983, editată de Baza de Cercetări Științifice Timișoara a Academiei Republicii Socialiste România. Comitetul de redacție al primului volum este format din Eugen Todoran, Deliu Petroiu, Viorel Țigu, Aurel Turcuș, Sergiu Drincu. În
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
de Cercetări Științifice a Academiei Republicii Socialiste România editează pentru prima oară un anuar al subcomisiilor de etnologie și de cultivare a limbii, cuprinzând o parte din rezultatele activității de cercetare, documentare și studiu în domeniile etnologiei, istoriei, artei și lingvisticii.” Apar, în conformitate cu profilul asumat, studii dedicate fenomenului poetic, semnate de Eugen Todoran (Mit, filosofie, mitosofie în opera lui Lucian Blaga), Dumitru Vlăduț, G. I. Tohăneanu (Simboluri eminesciene: „lira” și „dalta”) ș.a. Sunt cercetate literatura naivă a scriitorilor rurali (Aurel Turcuș
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
ANUAR DE LINGVISTICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ, publicație periodică a Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Filialei Iași a Academiei Române, apărut la Iași din anul 1965; continuă revistele „Studii și cercetări științifice”, seria Filologie (Iași, 1951-1963) și „Anuar de filologie” (Iași, 1964). Între
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
Philippide” al Filialei Iași a Academiei Române, apărut la Iași din anul 1965; continuă revistele „Studii și cercetări științifice”, seria Filologie (Iași, 1951-1963) și „Anuar de filologie” (Iași, 1964). Între anii 1981 și 1995, a fost editat în două serii, A. Lingvistică și B. Istorie literară. În 1965 și 1966, Al. Dima, membru corespondent al Academiei Române, a condus revista în calitate de redactor responsabil; între 1967 și 1975, această însărcinare i-a revenit lui N. I. Popa; din 1976, Vasile Arvinte a fost redactor responsabil
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
deschidere națională și universală”. În colegiul redacțional figurează Gh. Popilian, Ovidiu Ghidirmic, Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura Academiei Române și beneficiind de apariție anuală regulată. Se păstrează profilul enciclopedic, cu preponderență pentru disciplinele arheologie-istorie sau etnografie și lingvistică. Deși materialele de istorie și critică literară sunt mai rare, se remarcă interesul crescând pentru studiile de stilistică (cu referiri la opera lui Tudor Vianu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ștefan Bănulescu). M. Albu propune în articolul Negație și
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
temps et de tous les pays, Paris, Robert Laffont, 1990. Dictionnaire des œuvres de tous les temps et de tous les pays, Paris, Robert Laffont, 1990. Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei RSR, 1979, Institutul de lingvistică, istorie literară și folclor al Universității „Al.I. Cuza”, Iași. Duby, Georges; Perrot, Michelle (coord.), Storia delle donne in Occidente, 4 vol., Roma-Bari, Laterza, 1997 Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, București, Editura Univers, 1978, În românește de Paul G. Dinopol
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
difuzionismul, funcționalismul, structuralismul, procesualismul etc. Eforturile autorilor sunt astfel concentrate asupra contribuției sau limitelor paradigmelor teoretice, a polemicilor sau sintezelor dintre școli, a rădăcinilor filosofice sau științifice, a influențelor exercitate de diferite științe, precum istoria, științele naturii, psihologia și psihanaliza, lingvistica și teoriile literare, asupra modelului interpretativ specific fiecărei paradigme. În puținele cazuri (C. Bell, 1997; J. Maisonneuve, 1988; M. Segalen, 1998) În care această perspectivă trece În plan secund, tratarea diverselor tipuri de ceremonii este sumară și incompletă (spre exemplu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
analizează și sintetizează cu mijloacele gândirii conștiente (apud G. Most, 1999, p. 27). Cei mai mulți dintre cercetătorii care s-au consacrat investigării relației dintre mythos și logos sunt de acord, În ciuda perspectivelor științifice diferite (de la istoria filosofiei la antropologia culturală, de la lingvistică la studiile clasice), că În acest proces de reflecție asupra modelului cultural tradițional (mitologia) și de construcție a unor modele culturale noi (viziunea filosofică și științifică), cuvântul mythos a fost termenul negat și devalorizat, În funcție de care s-au construit, prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Încărcat cu valorile pe care gânditorii greci i le-au atașat, el va călători neschimbat prin secole pentru a fi recuperat la Început de reflecția, religioasă, filosofică și literară a Europei iluministe și, apoi, de investigațiile unor noi discipline științifice - lingvistica, mitologia comparată, istoria religiilor, folcloristica și antropologia culturală: A recurge astăzi sau mâine la ceea ce toată lumea a convenit să numească mit echivalează cu recunoașterea, În mod mai mult sau mai puțin naiv, a unei fidelități desuete față de un model cultural
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o mare varietate, culturi populare În continuă transformare, sfera industriilor culturale (filmul, televiziunea, presa scrisă, sistemul publicitar, muzica etc.), literatura și artele „Înalte” etc.; c) investigarea acestor forme culturale s-a făcut din perspective teoretice și metodologice variate precum istoria, lingvistica, psihanaliza, folcloristica, filosofia, sociologia, antropologia, științele politice, studiul comparat al religiilor, teoria literară, istoria artelor etc.; frecvent, aceste abordări au folosit definiții ale conceptului de mit și interpretări ale fenomenelor mitice opuse și chiar ireconciliabile. În plus și din nefericire
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prezentare aproape antitetice, În timp ce celelalte forme narative par a fi conglomerate eterogene, care Înglobează când caracteristici specifice mitului, când note specifice basmului. Ideea deosebirilor formale a fost reluată, din altă perspectivă teoretică, de Claude Lévi-Strauss. Fidel unui principiu fundamental al lingvisticii (distincția dintre structura de suprafață și cea de profunzime), antropolgul structuralist susține că opozițiile țin de planul (superficial) al concretizărilor și că, În consecință „mitul și povestea exploatează o substanță comună, dar o fac, fiecare, În felul său propriu”. Nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rituel chez l’homme et l’animal, NRF, Paris Huxley, Julian, 1966, „Introduction”, În Philosophical Transactions of The Royal Society of London (seria B), vol. 251, nr. 772 Ihl, Olivier, 1996, La fête républicaine, Gallimard, Paris Ionescu, Anca Irina, 1978, Lingvistică și mitologie, Litera, București Ionică, Ion, 1996, Dealul Mohului: ceremonia agrară a cununii În Țara Oltului, Minerva, București Isambert, François-André, 1982, Le sens du sacre, Éditions du Minuit, Paris Isambert, François-André, 1989, „La fête”, În Encyclopedia Universalis, vol. IX, Paris
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1. 1. Paul Miclău aperçu biographique Paul Miclău se consacre à la recherche en linguistique dès le début de șa carrière universitaire. Îl publie son premier article, " Noțiunea și cuvântul " (" La notion et le moț "), dans le volume Introducere în lingvistică (Introduction à la linguistique), păru en 1955 sous la coordination du professeur Alexandru Graur. Șes recherches en linguistique șont couronnées par să thèse de doctorat, Le signe linguistique, qu'il soutient en 1968 à l'Université " Paul Valéry " de Montpellier
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vie quotidienne, Paris, Éditions de Minuit, 1985. LYOTARD, Jean-François, Discours, Figure, Klincksieck, Paris, 1971. MALLARMÉ, Stéphane, Œuvres complètes, tome 1, Henri Mondor & G. Jean-Aubryeds, Gallimard, " Bibliothèque de la Pléiade ", Paris, 1945. MALLARMÉ, Stéphane, Correspondance, Gallimard, Paris, 1995. MARTINET, André, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970. MERLEAU-PONTY, Maurice, Phénoménologie de la perception, Gallimard, Paris, 1945. MICLĂU, Paul, Le signe linguistique, Klincksieck, Paris, 1970. MICLĂU, Paul, Signes poétiques, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. MICLĂU, Paul, Le poème moderne, Editura Universității din București
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
statut et de l'armature théorique ainsi que par la pénétration systématique dans leș domaines de la connaissance leș plus variés. Leș exploitations littéraires du modèle sémiotique deviennent une véritable mode et obligation du moment. " 1101 V. André Martinet, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970 ; Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatică Decameronului, Editura Univers, București, 1975. 1102 V. Paul Miclău, Signes poétiques, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. Selon Marină Mureșanu Ionescu, cet ouvrage était déjà annoncé par son activité de linguiste
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1945, la Universitatea din Iași, titular al Conferinței de estetică literară, pe care o suplinise în 1944. După 1948, va ține aici cursurile de teoria literaturii și literatură universală și comparată, funcționând în paralel și ca director al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei, până în 1966, când îi urmează lui Tudor Vianu ca șef al Catedrei de literatură universală și comparată de la Universitatea din București, de unde se va pensiona în 1975. Între 1967 și 1973 este și director
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Dealtfel, ea poate fi opera oricărei populații. Nimic în favoarea unei continuități a daco-romanilor, dimpotrivă. Nu se păstrează nimic dacic. Avem, în schimb, mărturii ale trecerii barbarilor (goți, gepizi)". El spune: 2. "Identitatea totală sau aproape totală între română și aromână lingvistica poate fi de foarte mare ajutor pentru istorie. Faptul că se invocă pentru explicarea acestei unități de limbă contactele neîntrerupte (de ce neîntrerupte?) dintre nord și sud, nu înseamnă nimic. Există contacte și mai neîntrerupte între nordul și sudul Galiei, și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rămâne de explicat de ce latina a înlocuit în asemenea măsură și atât de rapid limba autohtonă (dacă), încât în limba română nu se mai păstrează nici un cuvânt autohton (au rămas foarte puține). Nu găsesc nimic satisfăcător în această privință. Dar lingvistica este plină de surprize".11 Acesta este punctul de vedere al istoricului F. Lot, în această problemă, asupra căruia am insistat mai mult, și concluziile sale oneste și obiective nu pot fi ignorate de nici un cercetător. După lucrarea lui F.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
considerate împrumuturi sau moșteniri din epoca de formare a limbii. Prin unele trăsături caracteristice, româna a fost considerată de unii erudiți ca "limbă balcanică". Noțiunilor "balcanic" și "caracter albanez" al limbii române li s-a atribuit o mare importanță. Disciplina "lingvistica balcanică", având ca promotori principali pe G. Weigand și Kr. Sandfeld, cuprinde limbile bulgară, albaneză, neogreacă și română, mai puțin sârbo-croata. Weigand considera albaneza, româna și bulgara ca trei ipostaze ale aceleiași limbi "balcanice", albanezii fiind traci care vorbesc (păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ovidiu Drimba pune în discuție problemă scriitorului ardelean, afirmând că „nicăieri că aici în Ardeal literatura n-a apărut că o soluție, ca o modalitate existențiala”. Rubrică de informare asupra noilor apariții comentează pe larg cărți de literatură sau de lingvistică (Iosif Pervain, sub pseudonimul I. Verbina, despre primul volum al lucrării lui Sextil Pușcariu Limba română; Ovidiu Drimba despre românul lui Ionel Teodoreanu Tudor Ceaur Alcaz și despre Amintirile lui I. Agârbiceanu). În cele aproape 150 pagini, cât însumează cele
CURŢILE DORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286606_a_287935]
-
ce se ocupă cu studiul limbii și literaturii noastre”; ca publicație de profil, era prima de acest fel editată în Transilvania. Conform programului, principalele direcții de cercetare se orientează spre disciplinele lingvistice. Se publică, astfel, numeroase și consistente studii de lingvistică generală, istoria limbii, fonetică și fonologie, gramatică, formarea cuvintelor, lexicologie și lexicografie, onomastică, dialectologie etc. Acestora li se adaugă recenziile și „articolele mărunte” pe marginea problemelor limbii, care, prin erudiție, prin bogăția informației și nu în cele din urmă prin
DACOROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
Probleme în legătură cu începutul scrisului românesc, CLG, 1957; Al. Rosetti, Cu privire la datarea primelor traduceri românești de cărți religioase, LR, 1958, 2; Pandele Olteanu, Contribuții la problema începuturilor și promovării scrisului românesc, LL, 1964; Panaitescu, Începuturile, 29-44, 67-97; G. Mihăilă, Studii de lingvistică și filologie, Timișoara, 1981, 59-103; Ion Gheție, Al. Mareș, Originile scrisului în limba română, București, 1985, passim. C.T.
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
prozator. Este fiul Elenei (n. Licoi) și al lui Ion Coja, grădinar. Absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, terminate în 1965. Din 1966 este cadru didactic la Catedra de lingvistică generală a Universității din București. Obține titlul de doctor în filologie în 1978, cu lucrarea O gramatică rațională a articolului, dezvoltată ulterior în volumul Preliminarii la gramatica rațională a limbii române (1983); lucrarea este axată pe ideea că limbile tind
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]