3,063 matches
-
proteinele circulante se fixează toxine ale virusului penetrînd mai bine celulele organismului. Pornind de la acestă minciună s-a trecut la realizarea medicamentelor numite inhibitori de protează ce blochează intrarea virusului în celule. Orice celulă are nevoie în timpul funcționării de unele lipide și proteine și de aceea pe suprafața celulelor sunt unii receptori ce se atașează de proteinele respective din sînge, pentru a le introduce în celulă. H.I.V. are un înveliș ce păcălește celulele respective. Prin blocarea intrării în celule a proteinelor
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
hidroxid de potasiu în exces. 15 În cantitate mare, ionii Cr3+ sunt toxici pentru organism, fiind iritanți, alergici, caustici și emetizanți. În cantități mici însă, sub formă de urme, cromul reprezintă un microelement esențial, favorizând acțiunea insulinei asupra carbohidraților și lipidelor (diminuând apetitul pentru dulciuri și fiind indicat în curele de slăbire). De aceea, pentru omul sănătos este necesar un aport zilnic de 0,05 ÷ 0,2 mg/zi. Considerând că acest microelement este ingerat sub formă de gluconat de crom
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sănătos este necesar un aport zilnic de 0,05 ÷ 0,2 mg/zi. Considerând că acest microelement este ingerat sub formă de gluconat de crom (III), formă asimilabilă de către organismul uman și utilizată de către unele enzime din lanțul metabolic al lipidelor, să se calculeze necesarul zilnic din acest compus. 16 Molibdenul este folositor organismului uman doar în cantități mici, considerate „urme”. În aceste cantități intră în componența unor oxidaze, lipsa sa determinând deficiențe de creștere. Cantitatea recomandată pentru un adult este
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
cazul femeilor. Activitatea/inactivitatea fizică Exercițiul fizic regulat oferă protecție cardiovasculară ambelor sexe, cu efecte mai pozitive în cazul femeilor. În schimb, activitatea fizică redusă determină creșterea rezistenței la insulină, apariția obezității, creșterea valorilor tensiunii arteriale, a nivelului glicemiei, a lipidelor și a factorilor trombogenici [8, 22]. Chiar și femeile care desfășoară activitate fizică de intensitate moderată vor avea un beneficiu cardiovascular [22], iar cele care desfășoară activitate fizică constantă au un risc de deces de 5 ori mai scăzut comparativ
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de asemenea, suferă modificări odată cu vârsta. În general, cea mai frecventă componentă întâlnită la sexul feminin este obezitatea abdominală, reflectată în creșterea patologică a perimetrului abdominal, asociată cu risc crescut de mortalitate la femei față de bărbați [6, 7]. Obezitatea și lipidele serice Circumferința taliei mai mare de 88 cm la femei este considerată drept marker uzual al insulinorezistenței, fiind asociată pozitiv cu acest status, cel puțin la vârstnice, iar asocierea este mai puternică decât pentru sexul masculin [8]. Obezitatea de tip
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
aceste procese sunt mai active, fiind mediate de receptorii β și α adrenergici, în timp ce la femei estrogenii controlează lipoliza, prin up-reglarea numărului de receptori α-2A adrenergici antilipolitici în țesutul adipos, având ca efect scăderea lipolizei stimulate de noradrenalină [12]. Nivelul lipidelor circulante și semnificația acestora sunt diferite, de asemenea, în funcție de sex. Colesterolul total, LDL-colesterolul și triacilglicerolii au un nivel mai scăzut, iar HDL colesterolul are valori mai mari la femeile premenopauzale față de bărbați. Odată cu vârsta, masa grasă viscerală în exces conduce
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mari la femeile premenopauzale față de bărbați. Odată cu vârsta, masa grasă viscerală în exces conduce la creșterea sintezei de VLDL-colesterol, având drept consecință creșterea triacilglicerolilor à jeun și un profil lipidic de tip masculin. Datele actuale sugerează că aceste modificări ale lipidelor serice sunt factori de risc mai importanți pentru femei decât pentru bărbați [13]. Alterarea metabolismului glucidic Hormonii sexuali feminini, estrogenii, sunt importanți în reglarea metabolismului insulinei și glucozei, în timp ce testosteronul, vârsta și rasa unui individ sunt alți factori care contribuie
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în patogeneza sindromului metabolic la femei. Dimorfismul sexual al CRP-hs sugerează existența unei intervenții hormonale în mecanismul inflamator, care necesită investigații suplimentare. Biomarkerii țesutului adipos Dimorfismul sexual al sindromului metabolic derivă, în mare parte, din modalitatea diferită de acumulare a lipidelor la femei și la bărbați; în timp ce femeile în premenopauză au tendința de depozitare periferică, subcutanată a țesutului adipos, în post-menopauză și la bărbați predomină pattern-ul previsceral de depunere a masei grase [34]. Obezitatea de tip android, spre deosebire de cea periferică
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
sau a hemostazei. Influențarea mecanismelor de tip inflamator și hemostatic (proteina C reactivă, fibrinogen, molecule de adeziune intercelulară) prin efort fizic regulat are cea mai mare pondere în reducerea riscului (32,5%), urmată de efectele asupra tensiunii arteriale (27,1%), lipidelor serice (19,1%), lipoproteinei (a), apolipoproteinelor A1 și B100 (15,5%), indexului de masă corporală (10,1%), hemoglobinei glicozilate A1c (8,9%). Există o relație directă între capacitatea de efort, evaluată la testarea de efort, și mortalitatea generală și cardiovasculară
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
fapt ce a determinat nuanțarea indicațiilor de dietă la sexul feminin [37]. Comparativ cu bărbații, femeile au un profil lipidic mai bun, caracterizat prin niveluri mai mici ale LDL-colesterolului și trigliceridelor și HDL mai mare. Reacția postprandială la ingestia de lipide este mai redusă la femei datorită unei activități crescute a lipoproteinlipazei și prezenței estradiolului care realizează o îndepărtare mai rapidă a chilomicronilor prin efectul asupra receptorilor LDL-colesterolului. După menopauză curba lipidică postprandială se aseamănă cu a bărbaților [38]. Referitor la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
efectul asupra receptorilor LDL-colesterolului. După menopauză curba lipidică postprandială se aseamănă cu a bărbaților [38]. Referitor la conținutul de grăsimi alimentare, un studiu pe 16 ani efectuat pe o populație din Marea Britanie, bărbați și femei, asupra efectelor dietei bogate în lipide, a demonstrat că, la femei, aportul a peste 100 grame grăsimi saturate zilnic a crescut riscul de deces prin boli cardiovasculare în următorii 16 ani cu 38%, pe când la bărbați creșterea riscului a fost mai redusă (5%). Același studiu a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
80 au risc de boli cardiovasculare de aproape trei ori crescut. De aceea, sunt indicate măsuri de dietă și activitate fizică susținută pentru a atinge greutatea recomandată. Măsurile de dietă recomandate sunt: reducerea aportului caloric cu 5001000 calorii/zi, scăderea lipidelor sub 30% din necesarul caloric zilnic, scăderea aportului de glucide, creșterea proporției de fructe, vegetale și fibre. Activitatea fizică trebuie să fie de minimum 30 minute zilnic de activitate moderată și susținută, conform recomandării ghidului. Pentru a obține un efect
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
arteriale cu 5,5/3 mm Hg. Asocierea unei restricții sodate duce la o mai mare scădere tensională (până la 11 mm Hg la hipertensivi) [60]. Dislipidemia În vederea atingerii unui nivel optim de protecție cardiovasculară, ghidul recomandă următoarele ținte ale nivelurilor lipidelor serice: LDLcolesterol sub 100 mg/dl, HDL colesterol sub 50 mg/dl, trigliceride sub 150 mg/dl și non/HDL-colesterol (colesterol total minus HDL) sub 130 mg/dl (clasa I, nivel de evidență B). Măsurile de dietă au fost detaliate
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
urinar de 2-6 ml/kgc/oră. MODIFICAREA PH-ULUI PLASMATIC ȘI URINAR Compușii acizi slabi sau baze slabe se ionizează În soluție când câștigă sau pierd hidrogen, proces care la pH fiziologic se produce uzual. Moleculele neionizate, uzual solubile În lipide, trec prin membranele celulare, consecutiv procesului de difuzie neionică. Scop: ¾ Creșterea ionizării compusului toxic la nivelul urinii primare și consecutiv creșterea eliminării pe această cale. ¾ Pentru compușii acizi ionizarea maximă se realizează la pH alcalin și invers pentru compușii alcalini
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mg/ 100 ml ser; 9 efectul depresor, cu hipoventilație și acidoză respiratorie prin retenție de CO2 apare ulterior (deplasarea hidrogenului În spațiul extracelular va genera În final acidoză sistemică). Toxicitatea asupra metabolismelor • În urma interferențele ionilor de salicilați cu metabolismele carbohidraților, lipidelor, proteinelor și energetic apar modificările: 9 acidoză metabolică; 9 cetoză; 9 creșterea nivelului de aminoacizi circulanți și aminoacidurie; 9 hipertermie; 9 lipoliză; 9 hipoglicemie Toxicitatea respiratorie • doze mari de salicilați pot provoca edem pulmonar de origine centrală (necardiogenic). 81 Toxicitatea
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
C5a; moleculelor de adeziune ICAM, ELAM, receptorului CD 18; factorului X activat, factorului XII. 2. Antagoniști ai receptorilor pentru: TNF ; IL-1 ; PAF; Bradikinină. 3. Epurarea endotoxinei și a mediatorilor: hemofiltrare, plasmafereză; adsorbția endotoxinei pe coloane conținând polimixină B. 4. Modularea lipidelor: alimentație îmbogățită în acizi grași polinesaturați; perfuzii cu PGE 2 sau PGI 2; AINS (ibuprofen); inhibitori ai sintezei TXA 2 (imidazol); inhibitori ai lipooxigenazei (dietilcarbamazina); anti PAF. 5. Inhibitori ai PMN: pentoxifilina; antiproteaze; chelatori de fier; enzime antioxidante. 6. Modularea
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
produce alterarea membranelor lipoproteice, alterarea pH-ului celular și perturbarea activității biochimice ce determină creșterea rapidă a concentrației electroliților în celulă, care devine toxică. După Lovelock, concentrația toxică de electroliți din celule are o acțiune de solvent pentru lipoproteine și lipide care se desprind de pe membrana celulară. Nu a fost încă demonstrată inhibarea întregii activități enzimatice celulare în timpul înghețului, ci doar blocarea sintezei ADN-ului (Johnson și Daniels, 1974). Dacă înghețarea este rapidă, cristalele de gheață se formează brusc și electroliții
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
de calorii dintre care: 180 de grame de glucoză pentru celulele cu consum obligatoriu de glucoză (sistemul nervos 144 de grame de glucoză pe zi, eritrocitele, leucocitele, fibroblastul, medulara renală), aminoacizi esențiali pentru sinteza proteică, acizi grași esențiali pentru sinteza lipidelor. Numim inaniție aportul caloric negativ (absolut sau relativ). Inaniția poate fi de repaus sau de stress. În inaniția de repaus aportul caloric negativ este absolut, consecință a aportului insuficient(dietă săracă, anorexie, disfagie prin tumori sau stricturi ale esofagului, tulburări
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
rând de o creștere a cheltuielilor energetice de repaus , cu până la 100% în cazurile grave (arsuri întinse, șoc septic). De asemeni în cursul inaniției de stress organismul utilizează ca sursă de energie un substrat mixt, format din hidrocarbonate, proteine și lipide. Pe toate liniile metabolice apar modificări importante. Astfel metabolismul glucidic este caracterizat printr-o hiperglicemie persistentă, datorată în primul rând unei neoglucogeneze excesive, dificil de supresat, dar și apariției rezistenței la insulină. Metabolismul lipidic se caracterizează printr-o rată crescută
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
hiperglicemie, producere de căldură; evoluția favorabilă(corectarea deficitului de volum circulant efectiv, eliminarea durerii, restaurarea oxigenării tisulare, controlul focarelor de infecție) determină intrarea în faza următoare; 3. faza anabolică caracterizată prin reacumularea lentă mai întâi a proteinelor și apoi a lipidelor, poate dura săptămâni și chiar luni; necesarul de calorii se menține crescut, mai mult decât normalul, dar mai puțin decât în faza catabolică. Gravitatea perturbărilor metabolice de stress depinde de severitatea injuriei. Persistența factorilor activatori, între care se numără durerea
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
Dă informații despre substratul nutrițional utilizat de organism pentru obținerea de energie; QR = bioxid de carbon produs / oxigen consumat; în caz de utilizare preferențială a glucozei se produc volume egale de bioxid de carbon pentru oxigenul consumat (QR = 1), beta-oxidarea lipidelor produce atât bioxid de carbon, cât și corpi cetonici (QR = 0,70) iar utilizarea de substraturi mixte (metabolism de stress) conduce la un QR = 0,85. Această metodă, denumită calorimetrie indirectă, presupune dozarea oxigenului și a bioxidului de carbon în
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
necesități nutriționale speciale sau la pacienți care tolerează doar anumite nutriente. În cadrul nutriției parenterale se pot administra până la 3.000 de calorii pe zi, sub formă de preparate comerciale sau realizate ad hoc, cu concentrații variabile 64 de proteine, hidrocarbonate, lipide, ioni, micronutriente, funcție de necesitățile și toleranța pacientului. 3.4.2. NUTRITIA PARENTERALA Nutriția parenterală se va utiliza ori de câte ori tactul digestiv nu poate fi utilizat(nutriție parenterală totală) sau pentru suplimentarea nutriției enterale(nutriție combinată). Avantaje: există certitudinea că întreaga cantitate
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
crescut. Contraindicații: tract digestiv funcțional, infecții active(cel puțin până la controlul sursei și începerea antibioterapiei), acces venos inadecvat, lipsa posibilității de a instala o linie venoasă separată pentru nutriție parenterală. Modalități de administrare : vene periferice(se pot administra glucoză 510%, lipide, aminoacizi și până la 2.000 de calorii pe zi), vene centrale(se pot administra soluții hiperosmolare : glucoza 20-50%, soluții concentrate ionice și până la 4.000 de calorii zilnic, pot fi utilizate pe termen lung). Tipuri de soluții utilizate: există la
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
calorii pe zi), vene centrale(se pot administra soluții hiperosmolare : glucoza 20-50%, soluții concentrate ionice și până la 4.000 de calorii zilnic, pot fi utilizate pe termen lung). Tipuri de soluții utilizate: există la ora actuală soluții de aminoacizi, hidrocarbonate, lipide; la soluțiile de glucoză se vor adăugă ioni și micronutriente funcție de necesitățile pacientului. soluții de aminoacizi: aduc un aport caloric de 4 calorii/1 g proteină(30 g proteină = 6,25 g aminoacizi = 1g N); se administrează în cantitate de
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
energie de celulele mucoasei intestinale și de alte celule care se divid rapid (sistem imun, plaga); administrarea ei, pe cale enterală sau parenterală, previne atrofia mucoasei digestive, favorizează sinteza proteică și amelioreză balanța de azot în cursul fazei catabolice. soluțiile de lipide aduc un aport caloric de 9 cal/1 g. se administrează sub formă de soluții emulsionate, astfel încât să asigure 20-40% din aportul caloric neproteic, cu excepția gradelor severe de stress. Cantitate minimă de administrat în cursul nutriției parenterale totale 500 ml
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]