161,480 matches
-
ce o cunoșteau vedeau imediat că este o doamnă și voiau cu toții să-i fie apropiați: de aici formula cam ciudată, dar elocvent de persistentă - "Doamna Zoe". Așa a rămas pînă la sfîrșit. La Facultatea de Filologie (adică Facultatea de Litere din timpul comunismului), pentru studenții ceva mai evoluați de la începutul anilor '60, care trăiau doar din presimțirea și apoi din nostalgia culturii veritabile, profesorii se împărțeau, tacit și definitiv, în două grupuri inconfundabile: "ai noștri" și "ai lor". în fruntea
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
Emil Brumaru I am sorry... și afară era o dimineață spre ploaie... I am sorry... Ce simplu părea! Eram la concurență cu un film buuuuun, da' buuuuun, băi! Și mi s-a părut că foaia se înegrește, nu mai distingeam literele, spațiile dintre ele, totul devenise întunecat, negru uniform... copacii intraseră, frunzoși, foșnitori, aiuriți, jeluitori, patetici, cu crengile desfăcute disperat a rugăciune... se clătinau în odaie...se zbăteau degeaba, parcă asmuțiți de tristețea mea ... mă îndemnau să uit, să uit... da
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
dărâmați. încă mai păstrau pereții aceia de fum, de mucigaiuri, mirosuri grele de cărămidă spartă și damfuri de pivnițe, întunecimi țâșneau din cotloane cu bârne arse. Erau aievea sau doar mintea mea le deslușea în tencuiala scorojită inscripțiile scrijelate cu litere șchioape, găurile îndelung râcâite, piroanele masive de care mai atârnau capete de funii, fierăraie și sârmăraie, lanțurile și zdrențele de pături, hârtiile zburătăcite, saltelele pline de pete negre, sfâșiate, cu paie vineții ieșind din acele răni ale cârpei, umbrele pândind
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
directivelor" de partid? Sau, mai grav, se manifesta ca un fanatic? Ar fi de știut. E prea mare discrepanța dintre criticul foarte apreciat la maturitate, adulat de studenții din cenaclul pe care-l conducea prin anii '80 la Facultatea de Litere din București și tânărul publicist care călca orbește în picioare și adevărul, și bunul-simț. Din același pluton, dar nu de aceeași valoare, mai făceau parte Al. I. Ștefănescu, Mihai Petroveanu, Radu Lupan, Mihail Cosma, într-o mai mică măsură Paul
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
Adept al "estetismului maiorescian", fostul director al ziarelor Tribuna poporului, Lumea, Națiunea, toate servind noul regim, ar fi avut o concepție filosofică și estetică "dăunătoare". Cu atâtea păcate ideologice, el nu mai era demn să fie profesor la Facultatea de Litere din București, de unde și este concediat la 1 ian. 1949. (Locul său îl va lua, semnificativ, chiar Ion Vitner, campania demolatoare aducându-i și un profit personal.) G. Călinescu nu fusese decât un prea naiv "tovarăș de drum". Dispare și
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
Decât noaptea, iar alfabetul stelelor cade Într-o altă ascendență a vârstelor, risipirii Spiritului în carne În mii de alte spirite, atunci din sfărâmare Locul ființei stabilit de la facere apare Ca în androgin mirii. Da, tu, cel sfărâmat, fragment de literă, Nici măcar cuvânt, plutești carnivor și aerian Cu Regatul pe aripile ce fac să miște Întregul abis către tine. Unde sunteți acum consoane Și vocale sacre? Pe ce chip Repede scufundat în limpezimea de brumă? Câtă splendoare devenită nisip Pentru a
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
uluitoare, ai lui Marcel Avramescu. "Omul exorbitant" (I. X. U.) este un "om aproximativ" (Tristan Tzara), ca identitate multiplu - de multiplu - împărțită. S-a anonimizat tot atât cât s-a heteronimizat. În definitiv, identitatea lui rămâne necunoscută, așa cum a dorit. Litera "X" nu ascunde, dimpotrivă, evidențiază ascunsul. Avramescu se născuse în vecinătatea cartierului bucureștean Uranus, cel care avea să fie distrus de Ceaușescu, dar pulverizarea identității sub puzderia de nume dintre cele mai bizare, găsite ori (re)formulate, a mai mers
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
libere, subintitulat "Roman succint" și dat drept "romanul fiului risipitor", tradus, chipurile, de M. Grindea. Romanul este un sinopsis frazat alogic, cu o conștiință poetologică și metatextuală similară. Un mod de expunere, dialogul, este redus la o linie urmată de literele "- rscrbuctmbstlgrzut". Urmuz este imitat în portretistică: "Omul se compune dintr-un stomac și din mai multe accesorii." (Omul) Umorul, speculând ambiguitatea dintre exprimarea proprie și cea figurativă, nu e diferit de al lui Urmuz: "deși preot, când îl trăgeai de
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
tratat sub prestigiul cuvenit. Numai că sicriul cu corpul marelui erou a dispărut din capela unde a fost păzit trei zile și trei nopți de o gardă de onoare funerară. (,SICRIUL MARELUI DISP|RUT A DISP|RUT!" au titrat cu litere de-o șchioapă ziarele din lumea întreagă.) Ancheta minuțioasă n-a dus la nici un rezultat. Până ce un cioban a descoperit, întâmplător, ascuns după un zid de copaci, un mausoleu din marmură și aur (,Prima minune a lumii moderne", cum a
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
fi egoist sau ranchiunos, trebuie negreșit să fie un personaj drăguț, simpatic și bun dacă se numește așa. Nu mai e cazul să stăruim asupra posibilității - remarcate adesea - ca acest substantiv propriu să fie citit anagramatic (ca o recombinare a literelor ce compun cuvintele "poem", respectiv "poet") etc. Cert este că mopete a fost unanim considerat un fel de figură autobiografică, o mască grav-comică în spatele căreia scriitorul și-ar disimula propriile gânduri și sentimente. E semnificativ apoi că, pentru a ni
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
nu face?), pentru promisiunea făcută tatălui ei. Și pentru bunica ei și pentru Iulia în iuliele ei și pentru Parisul ei cu întâlnire. Pentru ochelarii ei de care nu se desparte și în dosul cărora ascunde priviri albastre pline de litere. Pentru că e cea mai bună autoare de proză scurtă de azi de la noi și pentru că o iubesc toți câți o citesc (doar că se lasă greu, când i se cere să scrie). Pentru că are personalitate, dar nu ține s-o
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
-mi fierbi trupul țintuit în icoane Tu n-ai iad pentru mine nici smoală timpul tiptil ți se culcă în poală ritual (piatra fixă) fabrica de cuvinte nici n-a existat cerul tocmai se răcise și era consumat am destupat litere noi să numim áripa îngerului meu anonim a fost apoi o veste de seară amară când Morții înseși i se făcuse să moară - de-atunci stau închis în piatra mea fixă plutind nebulos în ființa-mi prolixă între două porți
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
și proza franceze contemporane, o istorie a muzicii în mai multe volume (în al cincilea, din 1922, e și un capitol despre România) etc. Format "de buzunar" (in 12), hîrtie fină și rezistentă, nici azi îngălbenită ori scămoșată, text îndesat, literă măruntă (corp 8, cred) : tipărite după canoanele de astăzi, cele 312 pagini ale acestei antologii de literatură română ar căpăta dimensiunile unui somptuos, impozant volum de opt-nouă sute de pagini, de nu și mai mult. Nimic de-a face cu
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
ieșite de mult din uz, prăfuite sau patinate de vreme. B cuprindea în el o întreagă epocă, o întreagă viață sau mai multe. Acele clipe de uitare petrecute în pod, răsfoind o carte cu paginile îngălbenite, despăturind o scrisoare cu literele pe jumătate șterse, privind o gravură cu rama ruptă, scuturând de praf albumul cu fotografii în sepia... Cum ar fi putut fi înlocuite acele clipe de un text rulat cu repeziciune pe un ecran de calculator? Cum și cu ce
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
doar ochii mi se umpleau de noaptea albastră până la virgulă îmi citeam viitorul Trecere Și iarna și vara anotimpuri trăite intens de eul meu friguros de eul fierbinte cu teama că nimic nu se întoarce nimic nu răzbește în palida literă doar adăpostul din ceruri e sigur cu păsări de sticlă cu lanțuri de nori cu pagini întregi de tăcere Secvență în măruntaiele zilei un gând ucigaș o clonă a nopții citatele stele nu-i mai pot ajuta pe patinoare îngerii
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
e un culoar prea strâmt, și totuși frecventabil. Climatul acesta nu e de dată recentă și nu-l putem lega de un regim anume. Este suficient să parcurgem Agendele lui E. Lovinescu pentru a ne face o idee despre viesparul literelor în plină democrație interbelică. ,Olimpianul" Lovinescu, un monument de răbdare, atenție participativă, căldură umană și exigență critică, își revărsa în paginile secrete întreaga amărăciune provocată de veleitarii agresivi ori de scriitorii buni, dar dificili. Cum procedează, oare, Gabriel Dimisianu atunci când
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
de samariteni de elită ceteciste metafiziciene și dame de ghindă să schieze pe valuri se punea mare speranță și în așa de subtilul sentimentalism venit prin travestiți deși preoțimea își împietrea inima înspre a judeca iubirea încă neprinsă în stânca literei vai cu câtă pioșenie își plecau ochii când treceau pe lângă statuia venus-adonis ca apoi în sacristie să caute în prin pantalonașii copiilor izvorul domnului sau preoteasa la care făceam curățenie ce mi-e dat să văd pe noptieră sub O
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
e de preferat momente intime cu o mierlă genială sau scrisul acestui poem și ce privire surâzătoare avea când stătea acolo pe pahar poate are grilă sau grijă de sănătatea mea poate mă disprețuiește că acum o dau pe câteva litere dar e iarnă și ea e expusă și și eu ea măcar știe ce vrea cubulețe de jonatan că ce vreau eu e o taină încă verde crudă arhiplină de întrebări din ce în ce mai uimite nu mă pot
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
vieții interioare, hrănite din lecturi și proiectele propriilor cărți, amânate, eșuate sau trecute prin furcile caudine ale cenzorilor. Câștigându-și existența în mediul aspru, aproape ostil, (uman și natural) al șantierelor geologice, naratorul își conștientizează mereu scindarea între geologie și litere, între pragmatismul aventuros și pasiunea jocului secund, sfidând pizma și răstălmăcirea colegilor geologi intrigați de dublul său statut. Ion Lazu nu-și dezminte nici în această carte vocația de perpetuu biograf și documentarist al realului întors pe toate fețele: tipologic
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
Zvetlana la ora asta un oraș poate fi cucerit și fără gramatică și lucrul ăsta ar putea fi aproape înțeles cu ajutorul unei pisici cumsecade dacă ochii n-ar fi decât un ropot de aplauze sinucigașe iar sufletul un ghemotoc de litere dintr-o carte dată la topit calfă de mântuială a unei pofte de plâns creierul meu se prelinge ca fumul papal deprins cu această exigență imprevizibilă mă mulțumesc să-i iau zodiacului vorba din gură și să răsucesc încet cheia
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
culturale române vreau să fiu înmormântat acolo unde m'am născut o victimă a fetișizării cuvântului tipărit veți zice un idealist în simbioză aeriană cu o publicație poate și fiindcă titlul ei atestă continuitatea legăturii noastre cu divinitatea prin martirizata literă Â din A 22 iulie 2002, h. 22 noaptea după interviul dat la radio paris-lisboa intru în stația parque cea mai misterioasă a metroului lisboet sunt singur în tunelul azuriu pe lângă scara rulantă curge poemul lui lao tse o tempo
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
Gabriela Ursachi Un veritabil "om - orchestră" al literelor românești din interbelic, Mihail Sebastian se păstrează în memoria culturală mai ales prin latura "sentimentală", ca autor dramatic și, mai vag, ca romancier. Inteligența tehnică, lucidă și mlădioasă a eseistului, a criticului literar ori a foiletonistului de cursă lungă, face
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
făcut, totuși, apreciat în epocă și prins în posteritate. Există o linie de demarcație extrem de răspicată între "rațiunea minții" și "rațiunea inimii" la acest scriitor care decretează în stil Voronca propriile-i comandamente : "Vremea pateticului deplin se cheamă PANLIRISM", "Din litere și cuvînt se clădește o clipă lăuntrică", " Tragicul ține de luciditate" (formulă camilpetresciană). Tragicul mai este și o durere gîndită în serie și sublimată în spirit, "așa cum o idee, la presiunea puternică a unei conștiințe, poate sublima în patetism". E
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
în multe și de toate și îi potolesc o sete nestăvilită de a cunoaște; dar într-un mod cu totul propriu, care ține de structura sa mentală și de aspirațiile lui, să le spunem poetice, unde intervine artistul, condeierul, omul literei incitante, chiar șocante adesea, tributar contemporaneității din care nu se poate sustrage, dovedindu-se totodată capabil s-o depășească. Atunci surprinzi la el ironia, simțul parodic, blamul derizoriului, mușcătura plină de orgoliu și de superioară compasiune. Este ipostaza în care
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
căuta; mistificare care s-a menținut până azi (a se vedea, de pildă, DEX-ul, ediția de după 1989, aflată pe piață). Sensul nedeturnat al conceptului, pe care mi-l însușesc, este cel aflător în Larousse du XX-čme sičcle, vol. IV, literele I-M, Paris, 1931, pag. 96, prima coloană din stânga, ultimul paragraf de jos, din care extrag esențialul: "Intuiție = Cunoaștere clară, directă, imediată a adevărului, fără ajutorul raționamentului.ș...ț Cunoașterea discursivă este cea care se dobândește prin raționament. Cunoașterea intuitivă
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]