1,479 matches
-
Hamman, A. G. L'épopée du livre du scribe ŕ l'imprimerie, Paris, 1985. Histoire de l'édition française, editori H.-J- Martin și R. Chartier. Paris, 1982-1986, 4 vol. Le livre du Moyen Age, editor J. Glenisson. Paris, 1985. Le livre français: hier, aujourd'huim demain. Paris, 1972. Mac Luhan, Herbert Marshall. La galaxie Gutenberg, Paris, 1967. Monographie de l'édition. Paris, 1973, ediția a 6-a. Néret, Jean-Alexis. Histoire illustrée de la librairie et du livre français. Paris, 1953. Schottenloher, Karl
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
J. Glenisson. Paris, 1985. Le livre français: hier, aujourd'huim demain. Paris, 1972. Mac Luhan, Herbert Marshall. La galaxie Gutenberg, Paris, 1967. Monographie de l'édition. Paris, 1973, ediția a 6-a. Néret, Jean-Alexis. Histoire illustrée de la librairie et du livre français. Paris, 1953. Schottenloher, Karl. Bücher bewegten die Welt. Stuttgart, 1968, 2 vol. 2 Aufl. Widmann, Hans. Der deutsche Buchhandel in Urkunden und Quelle. Hamburg, 1963, 2 vol. Din colecția "Que sais-je?": Martin, G. La papier, 1990, ediția a 5
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
În urma lor, scăpă din șnurul ei și cealaltă draperie a ușii. Când Hélène se întoarse, cu picioarele goale, să-și caute pantofii, în fața focului care se stingea, se gândi că niciodată nu se iubiseră mai puțin ca în ziua aceea"*. Livre de Poche, IV, 4, p. 359 Narațiunea pornografică s-ar desfășura așadar în acest spațiu tipografic gol dintre cele două paragrafe, un gol care corespunde unei scene. Romanul lui Zola îi marchează exact limitele ("se lăsă dusă" și "când Hélène
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de l'intime (Ellipses, 2006), care invocă mai degrabă gândirea lui Lévinas. 7 Cf. Fondanèche, Daniel, Paralittératures, Vuibert, Paris, 2005. 8 J.-M. Goulemont, Ces livres qu'on ne lit que d'une main, p. 127. 9 Venus erotica, GF, Livre de Poche, 2006, p. 14 [Anaïs Nin, "Prefață" la Delta lui Venus. Povestiri erotice, traducere de Alina Purcaru, Humanitas, București, 2007, p. 7 n.t.]. 10 Ne putem face o idee din antologia Théâtre érotique français din secolul du XVIIIe
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
mediologie generală, traducere de Cristina Bâzu, Institutul European, Iași, 2007 n.t.]. 37 Prima ediție a fost tipărită la Veneția, dar cartea a fost publicată pe ascuns și la Paris. O ediție franceză a fost publicată la Club Français du Livre, în 1958. 38 Titlu îl reia, de fapt, pe cel al unui celebru poem erotic al lui Lorenzo Venier. * Traducere de Silviu Lupașcu, Institutul European, Iași, 1993 (n.t.). 39 Cf. Alexandrian, Histoire de la littérature érotique, Seghers, Paris, 1989. 40
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
celtice care au ordinea VSO), chineză, vietnameza, thai, khmer, kiswahili, hausa, yoruba, nahuatl, quiche, guaraní, javaneza etc. Topica nu este, însă, fixă. De pildă în limbile romanice, prin fenomenul de pronominalizare a obiectului, SVO → (S)OV: L'homme lit le livre → Îl le lit. El hombre lee el libro → Lo lee. L'uomo legge îl libro → Lo legge. Omul citește cartea → O citește. După cum observa G. Lazard, " Ordinea SVO este mai mult sau mai putin rigidă în funcție de limbi. Ea este strictă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1971. Trudgill, Peter, Sociolinguistic Typology. Social Determinants of Linguistic Complexity, Oxford University Press, Oxford, 2011. Vasiljev, Ivo, La perspective fonctionnelle de la phrase et la typologie (www.eer.cz) Vendryes, Joseph, Le langage. Introduction linguistique à l'histoire, La Renaissance du Livre, Paris, 1929 (reeditare Albin Michel, Paris, 1968). Vintilă-Rădulescu, Ioana, Introducere în lingvistică generală, Editura Pro Universitaria, București, 20062. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Le rôle des facteurs linguistiques internes dans la formation des idiomes créoles, în Actes du 10e Congrès Internațional des Linguistes
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-europeană și familiile uralică și altaica. Comparații lingvistice și fiabilitate statistică, Editura Academiei Române, București, 2011. Vasiliu, Emanuel, Elemente de teorie semantica a limbilor naturale, Editura Academiei, București, 1970. Vendryes, Joseph, Le langage. Introduction linguistique à l'histoire, La Renaissance du Livre, Paris, 1929 (reeditare Albin Michel, Paris, 1968). Vielle, C.; Swiggers, P.; Jucquois, G. (editori), Comparatisme, mythologies, langages. En hommage à Claude Lévi-Strauss, Peeters, Leuven, 1994. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Introducere în lingvistică generală, Editura Pro Universitaria, București, 20062. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile statelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
type macro-, qui proposent des perspectives au niveau planétaire, s'appuient donc sur des fondements interdisciplinaires, issus de l'interaction de la linguistique avec d'autres sciences. Nous n'avons que rarement l'intention de reprendre ou de résumer dans ce livre leș grandes théories ou leș contributions fondamentales dans ce domaine. Notre tentative est de réaliser un déplacement du centre d'intérêt vers de nouvelles théories et pratiques dans le classification des langues du monde. Néanmoins, îl nous seră nécessaire de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de circulation internaționale. Par exemple, l'école roumaine des langues romanes passe pour l'une des meilleures du monde. Puisque l'auteur de ce volume est un disciple de l'intégralisme linguistique, école fondée par Eugène Coseriu, une majeure partie du livre est consacrée à la perspective de cette linguistique sur le domaine de la linguistique des langues, notamment en ce qui concerne la typologie. Le concept de type linguistique se cristallise dans la réflexion cosérienne entre leș années 1962-1965, c'est-à-dire entre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
primar și familie. Traducere de Horia Stanca. București: Editura Didactică și Pedagogică. Borg, J. (2010). Limbajul trupului: 7 lecții simple pentru a stăpâni limbajul non-verbal. Traducere de Ianina Marinescu. București: Editura All Educational. Brécard, F., & Hawkes, L. (2008). Le grand livre de l'analyse transactionnelle. Groupe Eyrolles: Éditions d'Organisation. Bremmen, J., & Roodenburg, H. (eds.). (2000). O istorie culturală a gesturilor: din Antichitate și până în zilele noastre. Traducere de Tatiana Avacum. București: Polimark. Briers, S. (2009). Ghid practic pentru părinți. Parentingul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
depozite de gunoaie situate în afara zidurilor orașului"3. Aceste ordine nu erau întru totul respectate, iar strada nu a devenit cu mult mai curată. Un progres notabil este remarcat la Paris atunci când Ludovic al XIV-lea alocă 50 000 de livre pe an pentru pavarea străzilor. În ansamblul lor, aceste dispoziții serveau în special serviciilor regale (care ulterior vor căuta mai curând să se detașeze de responsabilitățile privind curățenia, decât să aloce mijloace în acest sens). Iluminatul public a constituit o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
adevărate centre de dezbatere publică, vector al coeziunii sociale și solidarității, cu buget alocat, reuniuni de evaluare a acțiunilor (privind viața citadină cotidiană) din punct de vedere calitativ și cantitativ etc. 1 Machiavelli, Sur la première décade de Tite-Live. Troisième livre, în Œuvres complètes, La Pléiade, 1952, pp. 607-611. 1 "La formation des acteurs du développement social et urbain" , în Les Cahiers du DSU, 33/2002; "Des métiers qui font la ville", în Les Annales de la Recherche urbaine, 2000; Ghorra-Gobin C.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Histoire, Paris, 1965, 30. V. Samuel Huntington, (1998), Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, București: Editura Antet, 459-462. Cf. Karl Ferdinand Werner, (1992), Identités nationales et conscience européenne, Paris, 13. Idem, (1992), Histoire de France, Les Origines, tome I, Paris, Livre du Poche, 24-25. v. Angela Banciu, (2003), Cultură și civilizație europeană. Repere istorice și semnificații valorice, Lumina Lex, 30-34, București. cf. Fernand Braudel, (1994), Gramatica civilizațiilor, vol.I, București: Editura Meridiane, 15. Ibidem. Paul Valéry, Variétés, în Oeuvres complètes, Paris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
că am avut la un moment dat o iritație a pielii la o mână, care i-a atras atenția; mi-a trimis o sticlă cu o apă foarte limpede pentru care i-am mulțumit, întrebându-l cât îi datorez: douăsprezece livre; nu m-am folosit de lichidul acela. Marat îmi inspi rase puțină neîncredere, dacă nu pentru succesele cu care se mândrea, cel puțin pentru cunoștințele lui medicale. Într-o zi, mi-a povestit că, pentru a se vindeca de o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a făcut o călătorie la Vichy împreună cu Doamna de Coislin și marchizul de Nesle; marchizul o lua mereu înainte și avea grijă să se pregătească cine excelente. Doamna de Coislin sosea mai târziu și nu cerea decât o jumătate de livră de cireșe. La plecare, i se prezentau note de plată enorme și urma scandal mare. Nu voia să plătească decât cireșele; gazda sus ținea că, fie că mănânci, fie că nu, obiceiul în hanuri era să plătești tot. Doamna de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sciences du langage, ediția a II-a, Editions du Seuil, Paris. Dubois, Jean et alii, (1994), Dictionnaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris. Greimas, A.J., J. Courtés, (1993), Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Hachette Livre, Paris. Hangiu, I., (2008), Presa românească de la începuturi până în prezent. Dicționar cronologic 1790-2007, vol. I, Editura Comunicare. Ro, București. Popa, Marcel (coord.), (2004), Dicționar enciclopedic, 7 vol., Editura Enciclopedică, București. 3. LITERATURĂ DE SPECIALITATE Adam, Jean Michel, (2008), Lingvistica textuală
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o persoană, ci un alt semn, constituit în mintea receptorului, care la rândul lui generează un alt interpretant, ajungându-se astfel la perspectiva unei semioze infinite. 243 A.J. Greimas, J. Courtés, Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Hachette Livre, Paris, 1993, p. 339. 244 Apud Petru Ioan, Educație și creație în perspectiva unei logici "situaționale", Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1995, p. 94. 245 Umberto Eco, O teorie a semioticii, ediția a II-a revăzută, traducere de Cezar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
43. 371 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 165. 372 Mihai Eminescu, Opere X, p. 16. 373 Ibidem, p. 105. 374 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 54. 375 A.J. Greimas, J. Courtés, Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Hachette Livre, Paris, 1993, p. 34. 376 V. în acest sens lucrarea lui Jean Michel Adam, Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor, traducere de Corina Iftimia, Institutul European, Iași, 2008. 377 Vasile Ilincan, Mihai Eminescu publicist, Editura Universității, Suceava, 2006
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-i supraveghea, de la palat pleacă "trimișii stăpînului", acei *missi dominici. Dorința de unificare apare într-o mulțime de alte domenii: astfel, pe plan economic, uniformizarea greutăților și măsurilor și o mare reformă monetară care instituie un sistem de socotit în livre, centime și dinari, sortit unui viitor îndelungat și care pune la punct baterea unei monede de argint; sau, și mai mult, grija pentru o administrare exemplară a domeniilor regale care trebuie să servească drept modele pentru cele ale marilor laici
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de ambele sexe dreptul de justiție de orice fel pe care îl avem asupra celorlalți oameni ai noștri eliberați sau liberi [...]. Se va ști, în sfîrșit, că acei oameni au dat pentru această libertate, nouă și bisericii noastre, 1700 de livre bătute la Paris pentru a cumpăra bisericii noastre venituri. Drept dovadă și ca amintire pentru vremurile viitoare, am dat acestor oameni și moștenitorilor lor prezentul pergament, confirmat prin puterea peceților noastre. Făcut în anul Domnului 1248, în luna noiembrie". Trad
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să încurajeze mișcarea comunală în detrimentul vasalilor lor, Capețienii nu i-au lăsat niciodată pe parizieni să formeze o comună. Activitatea este intensă și, în 1268, prevotul regal Etienne Boileau recenzează o sută una corporații în a sa Carte a meseriilor (Livre des métiers). Populația depășește deja cu mult incinta construită în 1190 de Filip August. Tîrgurile din Champagne. Aceste activități pariziene se explică mai ales prin prezența unui foarte mare centru de consum. Ele se înscriu de asemenea într-un context
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o limbă de cultură, a cărei folosire depășește din plin frontierele regatului: ea este vorbită atît de nobilii de la curtea Angliei cît și de negustorii italieni, precum venețianul Marco Polo, care, în 1298, o alege pentru a relata în Le Livre des merveilles, (Cartea minunilor) extraordinara sa călătorie în China. Ultimul domeniu, și nu cel mai puțin important, este cel al gîndirii. Universitatea din Paris în secolul al XIII-lea, prin predarea *artelor liberale și a *teologiei, prin punerea la punct
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vechiul Regim (Ancien-Régime): *taxă, impozit direct care apasă asupra plebei; prestații (aides), impozite indirecte asupra tranzacțiilor; gabela sării. Ludovic al XI-lea perfecționează aceste două instrumente și dispune la sfîrșitul domniei sale de un venit anual de 2.500.000 de livre (de zece ori mai mult decît Ludovic cel Sfînt) și de o armată de 80.000 de oameni, din care 40.000 combatanți efectivi: cea mai puternică din Europa. Acestea sînt bazele statului modern. Stările. Sînt garanții independenței regelui, care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dar survenind o foamete adusă de gerurile iernii lui 1709, ei au fost obligați să amaneteze mica lor fermă din Hallier, cea care este mai aproape de Guilloterie. Această bunică a spus nepoților săi orfani că a cumpărat pîine cu 12 livre și 50 de cenți. Ea a murit la vîrsta de 83 de ani. Pierre s-a căsătorit cu Marie Chauveau în 1714: ea locuia la Courcelles. El s-a căsătorit cu trei femei de la care a avut mai mulți copii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]