4,047 matches
-
pentru a face distincția între cei din comunitate și cei din afara ei. Comunitățile există datorită efortului de simbolizare, simbolurile fiind cele ce servesc drept granițe și construiesc granițe în jurul comunității, drept constructe mentale, imaginative, simbolice. Analiza unor sentimente ca prietenia, loialitatea, dragostea, dependența, gratitudinea, încrederea și alte elemente primare ale relaționării umane ne oferă de asemenea posibilitatea de a sesiza specificul relațiilor comunitare. Așa cum arată Nisbet, Simmel a reușit magistral să lege acestea de forțele mai mari din societate. Aspectele enumerate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1980: 251). Capitolul VII Dinamică socială 1. Trecerea sat oraș Deasupra porților vechilor orașe care au făcut parte din Liga Hanseatică trona inscripția: Stadt Luft macht frei! "aerul orașului eliberează omul". Procesul istoric de trecere de la sate (bazate pe rudenie (( loialitate) la ora(e (societ(țile urbane) privite ca bazate pe ra(iune, ra(ionalitate, este considerat( un progres. Astfel erau mul(i care accentuau c((tigul obținut. (ndep(rtarea de comunitate era echivalent( cu cre(terea libert((ii, anonimatul permi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trecut prezenta astfel structura populației Florenței în 1457: bogații, 2%; clasa de mijloc, 16%; săracii, 54%; cei foarte săraci, 28%. Divizarea orașelor reproducea în principal tensiunile economice, dar muncitorii acționau de asemenea și pe baza legăturilor de rudenie și a loialităților diverse. Ceva înrudit conștiinței de clasă răsărea probabil în momente și locuri atipice. Pentru cei mai mulți, loialitățile vecinătății, familiei, ocupației și clientelei precumpăneau interesele comune generate de statusul economic. Scara redusă a celor mai multe comunități urbane aducea cetățenii într-un contact față
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
traiul zilnic, de asigurarea pe termen lung. Procesul dual de (mburghezire a proletariatului, respectiv de proletarizare a burgheziei are relevanța sa în explicarea acestor aspecte. Toate acestea se unesc în zona activității productive, a activităților economice în general. Plecând de la loialitățile de factură comunitară, Bauman consideră că la un moment dat a fost pornită o adevărată luptă împotriva comunității pentru a putea extrage individul și a-l putea integra în fluxul productiv. Dar deseori aceasta nu a condus la rezultatele așteptate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
chiar dacă în analiza amintită se arată că relațiile nici nu ar trebui să fie adânci, deseori relațiile de vecinătate ar merge spre zone de profunzime relativă. "Comunitatea vecinătății devine, în fapt, o bună parte a existenței noastre umane și induce loialitate și angajament" (Cunningham, Kotler, 1983: 3). Ca o comunitate cu o potențială intensitate în viețile noastre, vecinătatea poate servi multe nevoi și poate îndeplini multe funcții. De exemplu, un cartier este uneori o piață, o zonă de distribuție a serviciilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aprofundat, sistematic, comunitățile nu pot fi studiate izolat. Atunci când studiem comunitatea într-un context social mai cuprinzător trebuie să o comparăm cu alte forme de solidaritate prezente în acea societate. Fapt social de bază în toate societățile complexe, formele de loialitate se multiplică și diversifică în timp. "Unele dintre aceste loialități sunt față de comunități, în timp ce celelalte pot fi legate de poziția cuiva într-o categorie abstractă mai generală, de exemplu profesională, angajat al unei corporații, proprietar de locuință, cetățean" (Bender, 1991
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitatea într-un context social mai cuprinzător trebuie să o comparăm cu alte forme de solidaritate prezente în acea societate. Fapt social de bază în toate societățile complexe, formele de loialitate se multiplică și diversifică în timp. "Unele dintre aceste loialități sunt față de comunități, în timp ce celelalte pot fi legate de poziția cuiva într-o categorie abstractă mai generală, de exemplu profesională, angajat al unei corporații, proprietar de locuință, cetățean" (Bender, 1991: 59). Trebuie să ne raportăm la adevărate lumi sociale radical
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ei coloniștii britanici. În condițiile în care 9 din 10 englezi mureau pe o rază de 10 mile de locul de naștere, este de înțeles de ce s-au păstrat diferențe semnificative între comunități, ceea ce era legat și de dezvoltarea unor loialități locale puternice. Puritanii imigranți au trecut peste ocean toate acestea, comunitățile pe care ei le-au creat foarte repede în America devenind foarte puternice. Apare la unii autori ideea că aceste comunități erau comunități contractuale și nu comunități de status
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu pot menține sau înnoi un cartier. Este nevoi ca mii de indivizi, familii, instituții, corporații ș.a.m.d. să investească energie, bani și timp. Dimensiunea economică și angajamentul sunt dominante. Dorința de a cheltui ceva în favoarea tuturor vine din loialitate și angajament față de cartier. Organizarea comunitară în SUA cuprinde în mod curent trei tipuri de zone: zona de comerț; comunitatea urbană; regiunea. Orășelul american este în mod tipic un centru de comerț și servicii. El devine o arie de comerț
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cel de a ține în viață particularismele culturale. "Un lucru rămâne: orașele, mici sau mari, sunt cele care continuă să conțină unitatea și diversitatea Europei astăzi. În școlile, străzile și instituțiile lor se vor forma și vor acționa identitățile și loialitățile de mâine" (Hohenberg, Lees, 1995: VI). Apariția orașelor produce o scindare a populației în urbană și rurală, cea dintâi crescând în raport cu cealaltă. Prin procesul migrării rural-urban, populația rurală este ea însăși influențată. Demografii estimează că populația Europei a crescut în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
iar comunitățile puternice, sănătoase și viguroase moral reprezintă condiții inițiale pentru dezvoltarea unor indivizi puternici, viguroși din punct de vedere moral; 2) Comunitarismul democratic afirmă ca valoare centrală solidaritatea. Solidaritatea arată că noi devenim ceea ce suntem prin intermediul relaționărilor, că reciprocitatea, loialitatea și angajamentele împărtășite reprezintă trăsături definitorii ale vieții umane; 3) Comunitarismul democratic crede în asocierea complementară, existând un angajament față de grupări sociale variate: familia, comunitatea locală, grupul cultural sau religios, întreprinderea economică, sindicatul sau profesia, statul-națiune. "Potrivit acestui principiu este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că, în ultimii 30 de ani, finanțarea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare din partea industriei a fost exclusiv în beneficiu propriu; 98% din finanțare a rămas în perimetrul industriei, numai 2% fiind investit în cercetarea academică sau non-profit. Am putea discuta și problema "loialității" corporațiilor, a angajamentului lor real față de obiective mai largi, cum ar fi competitivitatea de ansamblu a SUA. Criza economică a arătat că printre primele cheltuieli tăiate în situații dificile sunt cele legate de cercetare-inovare. Potrivit lui Martin Grueber 105, datele privind
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
aproape de Europa. Să privim mai atent la hartă. În sud-estul asiatic, China este prezentă economic și demografic. În nord, în Mongolia și Orientul Îndepărtat rusesc, este din ce în ce mai prezentă, economic și demografic. China pătrunde din ce în ce mai hotărât în Asia Centrală. Aici, ea cumpără loialitatea nu "cu documente" (aluzie la diverse tratate încheiate atât de ruși, cât și de americani), ci cu bani. (Nu vi se pare izbitoare analogia cu americanii în perioada lor de ascensiune, când spuneau: "SUA nu ocupă teritorii, SUA le cumpără
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
recunoscut rolul-cheie al educației și au preluat rolul de pregătire a noilor generații pentru noua structură socială și politică. Școala, laolaltă cu armata și cu serviciul civil, trebuia să pună bazele unei elite capabile să asigure coeziunea socială prin competență, loialitate și împărtășirea unor experiențe comune, aceasta din urmă condiționată de recrutarea elitei din toate categoriile sociale. Reprezentanții Iluminismului au fost primii care au formulat explicit aceste idei. Ei au considerat că școala trebuie să contribuie la formarea de cetățeni utili
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
statelor democratice - cum sunt Franța, Anglia sau SUA - este pericolul dezagregării comunităților politice. Multiculturalismul ar încuraja transformarea societăților politice în reuniuni de comunități separate prin diverse bariere culturale - care le atrag pe cele sociale și economice, ce pretind membrilor o loialitate care transgresează interesele statului. În același timp, gânditorii liberali consideră că promovarea drepturilor culturale poate justifica încălcări ale drepturilor omului prin punerea în practică a unor norme și tradiții „greșite”. Datele Raportului privind Dezvoltarea Umană din 2004 (UNDP, 2004) arată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pregătiri. 4.1. Controlul social și cele două tipuri de mobilitatetc "4.1. Controlul social și cele două tipuri de mobilitate" Într-o societate ierarhizată pe criterii de clasă, cea mai dificilă problemă de control este aceea de a asigura loialitatea claselor dezavantajate față de un sistem în care membrii primesc o felie disproporționat de mică din bunurile societății. Ideile dominante despre mobilitatea socială ascendentă perpetuează norme și valori care servesc la menținerea controlului social în societățile în care avem o distribuție
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o educație liberală nu este considerată suficientă pentru succes, iar elevii sunt încurajați să caute instruire „practică” în afara școlii. În Anglia, în schimb, școala este văzută ca fiind locul în care se învață cultura elitei și în care se construiește loialitatea de clasă. 4. Pregătirea pentru „ajustare socială” este specifică unui sistem de mobilitate competitivă. Acesta îi pregătește pe elevi să facă față situațiilor în care nu există reguli de interacțiune. În sistemul de mobilitate clientelară, cei recrutați pentru elită sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acreditări educaționale formale pentru angajarea în diverse slujbe în epoca modernă. Pretențiile la competență bazate pe diplome formale sunt inseparabile de monopolurile poziționale bazate pe calificări culturale indiscutabile. Diplomele educaționale sunt în mod esențial construcții cultural-politice ale competenței și ale loialității organizaționale și au puține legături cu cerințele tehnice ale muncii moderne. „Brevetele profesionale” au instituționalizat, cu variate doze de intenționalitate, mândria legată de status specifică unor categorii profesionale - precum medicii, ziariștii sau psihologii - sau funcționale - cum sunt directorii de școală
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rețea pentru tranzacții ilicite este cea familială din societățile tradiționale. Apartenența la o asemenea structură înseamnă de multe ori limitarea interacțiunilor la cei din grupul familial, puternice obligații reciproce ale membrilor și valorificarea internă a apartenenței la grup și a loialității față de acesta. O asemenea raportare exclusivă la grupul familial, care plasează solicitările familiei deasupra limitelor impuse de lege, de norma etică sau de interesul public, a fost denumită de antropologul britanic Banfield „familism amoral” (1958). Prin apelul la acest tip
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
poarte singur de grijă ori să se îngrijească de familia sa. Colectivismul, dimpotrivă, aparține societăților caracterizate de faptul că oamenii sunt integrați încă de la naștere în subgrupuri puternice, care apoi continuă să-i protejeze pe toată durata vieții în schimbul unei loialități mutuale. 3. Masculinitate/feminitate: este măsura în care valorile dominante sunt succesul, banii și posesia - „societatea masculină” - sau grija față de ceilalți și calitatea vieții - „societatea feminină”. 4. Evitarea incertitudinii: este măsura în care membrii unei culturi reacționează când se simt
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nume pentru un altul cu rezonanță revoluționară, de tip „Dezrobirea”, „Independența”, la care se adaugă ceva ce se impunea să fie „roșu”. Exactitatea procesului de producție a indus și componente interesante ale sistemului de valori al oamenilor. Perseverența, persistența și loialitatea față de firmă apar ca manifestări clare, probate de existența unor opțiuni alternative ale oamenilor firmei. Atât după 1950, dar și în anii ’60-’70, apoi în anii ’90, o mulțime de oameni, care au rămas în firmă, în special locuitori
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de care dispune. Până în acest moment, când numărul salariaților grupului se apropie faptic de 200, recrutarea și selecția au fost făcute cu implicarea directă a doamnei director general. Ea se bazează pe intuiție în alegerea oamenilor, urmărind corectitudinea, cinstea și loialitatea. Alegerea este eficientă și rezultatele au confirmat-o. Stabilitatea personalului este ridicată, înregistrându-se cote nesemnificative de fluctuație, chiar și în cazul muncitorilor, deși condițiile sunt mai dure, fiind marcate de specificul produselor. Problemele disciplinare sunt minore. Pe de altă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
afaceri a grupului. Noii angajați urmează un proces de adaptare organizațională și tehnică. Familiarizarea cu echipamentele și produsele sofisticate ale furnizorilor firmelor din grup fac necesară o instruire la sediile furnizorilor. Grupul susține această îmbunătățire a calificării, condiționată de dovedirea loialității pentru o perioadă de trei-cinci ani, necesară pentru recuperarea costurilor de instruire. Sistemul de recompense este cel previzibil pentru tipul de activitate și de firmă analizat. Salarizarea se bazează pe o parte fixă și un sistem de bonusuri, în funcție de realizări
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru ceea ce crede că este mai potrivit pentru el și oamenii săi. Toate aceste elemente de confort trebuie interpretate într-un context managerial modern, tradus prin dictonul do ut des: „Dă-mi ca să îți dau!”. Firma oferă condiții și așteaptă loialitate și performanță. Este evident că față de oamenii săi își asumă riscuri și îi creditează moral. Mediul intern, înclinat spre performanță, și cel extern, înalt competitiv, obligă la menținerea unui ritm intens de muncă și angajament. Cum în aceste condiții rezistă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un proces prin care acei specialiști care au demonstrat că au contribuit semnificativ la sporirea valorii companiei, sunt invitați să rămână și să-și pună În continuare la dispoziție aptitudinile și cunoștințele, În schimbul compensațiilor. În acest context, foarte importantă este loialitatea Specialistului În Cunoaștere. De cele mai multe ori, un astfel de specialist este conștient de valoarea sa pentru mediul În care acționează, iar identificarea elementelor de loializare a acestuia constituie un avantaj strategic pentru instituția respectivă. Cu toate că loialitatea este greu de măsurat
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]