1,649 matches
-
prin valuri de gândire mitici stânce se sulev". Piramida "răspunde" nu atât cu cadavrele îmbălsămate în galeriile ei, ci și cu "lopata de țărână" de la temelia ei. Eminescu a fost atent la această simbolistică a constructorilor de-a așeza o "lopată de pământ 7 la baza piramidei. Nici stînca nu are durabilitate fără magma pământului: "Cum sub stânci, în întuneric, măruntaiele de-aramă A pământului..." (Memento mori) Scenă tăcută a faptei umane, pământul ("Un neam trece și altul vine, dar pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fiindcă tină Și praf e universul întreg..." (Andrei Mureșanu) Ultima imagine a țărânii are la Eminescu conotație de cortină "grea" care cade peste viața omului: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarmi... orice ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune..." (Scrisoarea I) b. praful. Ca și "țărâna", încă mai presupune un element de reper, încă în el se pot citi "urmele" trecutului, chiar și într-o secvență "de dragoste": "C-aș vrea s-ating cu a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
anii următori s-au menținut însă legături foarte strânse, inclusiv de ordin militar, între Vom vedea mai departe care era situația Europei în preziua războiului ruso-turc. Dar generalul Florescu pregătea oștirea, umplea depozitele cu efecte de echipament, cu căciuli, cizme, lopeți etc. etc. Fiindcă sferele guvernamentale știau ce se pregătește în apropiere și erau încredințate că partidul conservator va fi la cârmă în ziua cea mare.* La 25 iulie se pune piatra fundamentală a Circului. În București se înființează o Societate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Florescu. Când au venit liberalii la putere și au început marea anchetă parlamentară împotriva gestiunii guvernului conservator, unul din capetele de acuzare a fost și acela că generalul Florescu făcuse mari depozite de căciuli dorobănțești, cât și mari depozite de lopeți scurte pentru arma geniului. În capul acestei strașnice campanii stătea inexorabil Dimitrie Sturdza, viitorul șef al partidului liberal, care era campionul celor mai drastice economii.103 316 bucureștii de altădată 102. În timpul guvernării conservatoare nu au avut loc tratative propriu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
problemă, și-a dat demisia, care i-a fost primită la 21 februarie/5 martie 1877. La intrarea în război, colonelul Slăniceanu, ministrul de Război, s-a po menit fără căciulile care fuseseră vândute la licitație, iar la asediul Plevnei, lopețile române au făcut un mare serviciu mai ales că armata rusească nu le avea. Rușii, la început, n-au cerut concursul armatei române. Erau prea mândri ca să solicite ajutorul micii oștiri române, compusă doar din 40 000 de oameni 104
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se presimțeau, dar evenimentele s-au desfășurat altfel. Nu au trecut nici doi ani și cabinetul Lascăr Catargiu fu silit să părăsească puterea. Totuși generalul Florescu lucra și lua măsuri ca să echipeze armata. Din vreme a umplut magaziile cu căciuli, lopeți și alte obiecte trebuincioase unei armate în campanie. Se va vedea că, la venirea lor la putere, liberalii au făcut o vină mare guvernului conservator din această prevedere. În fiecare duminică din primăvară și începutul verii era în Cișmigiu răzvod
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid ferestrele, ca să iasă dracul din casă și să-l trăsnească fulgerul. Sf. Ilie, la ziua lui, umblă pe cer și caută pe diavol să-l trăsnească, ca să scape lumea de ispită. La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu poate să facă nici un rău cuiva dacă, deși s-ar afla într-un loc primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd vînturi orzul, ovăzul etc., să nu stai nici la vîn turat, nici la primitit* sub lopată cu capul gol, că face pînea mălură*. Mămăligă Cînd iese omul cu sacul cu mălai de la moară, dracu’ îi ia gustul. Cînd faci mămăliga în moară, nu te mai saturi; dar afară te saturi. Mămăliga și pînea să n-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sat, se zice că în curînd mai moare și altcineva. Spre a ști ori va muri cineva anul curent, se face din două paie o cruce, care se pune sub pască și apoi se dă ea cu crucea ceea pe lopată și în cuptor; dacă a ars crucea de paie în cuptor, apoi se zice că omul va muri în acel an. Se crede că dacă face cîrtița movilă sub păretele casei va muri cineva din acea casă. în casa unde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să ieie un tort* nezolit, să-l opă rească și să se înfășure cu el peste coapse, și apoi se va înconjura pericolul. Dacă este pericol ca vreo femeie sau vită să piardă, apoi se ia și se rade lopata de pîne, însă nu spre coadă, și se amestecă aceea ce s-a ras cu cernușcă* și se dă bolnavei de băut, și apoi nu pierde. Femeia care nu are copii nu e bună la Dumnezeu. Femeia care face să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă-i cade cuiva, pe cînd șede la masă, cuțitul sau furculița jos și se înfige în pămînt, vor veni oaspeți. Cînd ți se pare că lipsește de la masă, are să-ți vie cineva. Dacă se pune aluatul de pîne cu lopata în cuptor și se răstoarnă el așa, că partea ce avea să fie în sus vine în jos, apoi se crede că e semn pentru sosirea de oaspeți. Dacă a plecat vreun oaspe, apoi se crede că nu-i bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți plouă la nuntă. Fiind timp prea îndelungat secetă, atunci se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu mîna, va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după el, că nu vei avea pureci pe vară. Popa, dacă moare de moarte bună, merge în iad; iar dacă moare de moarte năprasnică, merge la rai. Cînd un popă hirotonisit vine acasă, îi iese preuteasa înainte cu sapă și lopată, ca să aibă parte de morți. Dacă la o fată mică îi cresc întîi dinții de sus, ea se va face preuteasă, iar dacă copilului îi cresc întîi dinții de sus, apoi el se va face preut. De mergi la drum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
propoziții din cuvintele: tricicleta, Lucian, cu, circulă Văleni, la, vine, el, mereu 69. Despărțiți în silabe cuvintele: căciulă, ciulama, măciucă, tăciune, accelerat, lucernă, cinci, răcit, vaci, tocilar, ciot, minciună, taci, motocicletă. 70. Scrieți numele obiectelor desenate: 71. Transcrieți cuvintele: putină, lopată, aripă, copac, pelican, pălărie, polonic, pompă, portar, plete. 72. La cuvântul „pom” înlocuiți ultima literă cu: c, r, l, t și formați noi cuvinte. 73. La cuvântul „par” înlocuiți ultima literă cu: t, l, c, p, și formați noi cuvinte
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
kilometru și jumătate. Linia traversa deseori albia unor pârâiașe, ceea ce a necesitat construirea a 34 de poduri. La întreaga construcție lucrau, în același timp, 16 mii de oameni, iar în perioada cea mai dificilă a lucrărilor "trăgeau" (la sapă și lopată) chiar 27 de mii muncitori pentru construirea liniei. Ei erau în parte militari, în parte muncitori calificați, în parte dulgeri aduși de prin părțile de peste Tisa. "Angajăm români într-un număr foarte mic" - raporta unul din informatorii Serviciilor de Securitate
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu nasurile acoperite) de către însuși primarul orașului tinichigiului, care a luat banii cu o mână și a tras de sfoară cu cealaltă, cerând o halbă de bere. Odată banii luați, el ridică londonezul pe spate (ca pe un școlar); o lopată și un târnăcop erau pregătite pentru el: astfel pregătit, și-a dus povara mortală într-un câmp departe de oraș și a săpat o groapă pentru mort (1:144). Apoi tinichigiul a dezbrăcat mortul, i-a luat banii și l-
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
grădinii dumneavoastră sunt cele pe care le posedă orice grădinar care se respectă: bineînțeles, vă veți sluji de ele atât în grădina cu flori, cât și în grădina de legume. Pentru pregătirea propriu-zisă a solului, veți folosi un târnăcop, o lopată, o roabă, eventual o furcă pentru bălegar și o sită. Acum iată câteva unelte care sunt în mod special destinate întreținerii solului și pe care trebuie neapărat să le achiziționați: un hârleț (pentru a afâna solul), o furcă de săpat
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
retras. Luni, 3 aprilie/22 martie Foarte vântos și cald, ceva nori. Ora 10 plecat cu trăsura la inaugurarea canalului de scurgere de la Apele Văcărești. Ceremonie religioasă de sfințire a betonului, pe care eu îl arunc în canal cu o lopată de argint, scurt discurs. Dintr-un pavilion, privire asupra marilor lucrări la Dâmbovița, foarte vântos. Ora 11½ înapoi. După-amiaza ministrul de război. Elisabeta primește pe Hoyos în audiență de rămas-bun. Seara mohorât, vânt puternic și rece. Marți, 4 aprilie/23
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu ea, dar mai mică”. Recunoscând două ființe umane, Singh nu-i lasă pe tovarășii săi să tragă. Cu ajutorul oamenilor dintr-un alt sat, el încearcă să captureze „monștrii”, făcând o gaură în mușuroi. Dar dacă la primele lovituri de lopată doi lupi o iau la fugă spre junglă, un altul, mama, revine să-și protejeze „copiii” și-i atacă pe cei care săpau; după ce mama lupoaică a murit străpunsă de săgeți, a urmat dificila separare a puilor de lup de
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
începuse complexul șantier al arterei feroviare Salva - Vișeu (numit în epocă Șantierul Național „Vasile Luca”, după numele inspiratorului, probabil), neapărat era nevoie și de doi activiști comuniști vasluieni ce vor fi dat mai mult cu gura pe acolo decât cu lopata sau târnăcopul, așa că pentru această „grea” misie fuseseră nominalizați tov-ii Mihai Luca și Gheorghe Chirvase. Nici secera partidului, țărănimea săracă și suptă de asupritorii satelor, „chiaburii”, nu fusese dată de-o parte odată ce tov ii Moise Florea, Arhire Gheorghe și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
până în primăvară. Atunci se va topi, hrănindu-le... Iarna este frig și picăturile de apă se transformă și devin fulgi de zăpadă. Când ninge mult, se formează troiene, și zăpada trebuie îndepărtată cu plugurile de zăpadă de pe șosele și cu lopețile de pe trotuare. Când noaptea este frig, vaporii care s-au depus pe parbrizul mașinilor sau pe ferestrele caselor îngheață și formează modele interesante numindu-le ”flori de gheață,” De asemenea zăpada este și prietenul copiilor care nu mai contenesc, bucurându
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
ce-mi spunea atunci. A îmbătrânit foarte mult, merge cu greu, pare a fi imaginea însăși a descompunerii lente a satului românesc. șchiop, pe jumătate orb, poartă după el, mai mult târându-le, o coadă pentru topor și una de lopată. Nu le mai vrea nimeni, dar bătrânul încă mai speră să vândă ceva, ca o jucărie stricată. Continui periplul în jurul locului de pelerinaj. Parcarea autocarelor și a microbuzelor. și acestea îmi par a fi mai puțin numeroase ca acum doi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și în care se spune: Nimeni nu va fi supus la torturi, pedepse, nici tratamente crude, ori inumane, sau degradante?! Dar ei nu s-au oprit aici. Am fost bătut și scos la muncă forțată pe șantier. Mi se lega lopata de mâini, sâmbăta, ca să lucrez, împotriva voinței mele, așa că eram obligat să fug în fiecare sâmbătă pe unde puteam, după care știam ce mă așteaptă: trei ori cinci zile de arest, după dispoziția de moment a superiorilor mei. Cred că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noile și vechile școli, chiar și cu clădirea consulară unde se eliberau pașapoarte de serviciu și vizele oficiale, totul a căzut sub lama buldozerelor, în numai câteva zile. Au fost scoși oameni din întreprinderi și instituții la sapă, târnăcop și lopată, copii, soldați, studenți. Imaginea din aceste zile este apocaliptică. De la o zi la alta au dispărut câteva cartiere minunate ale orașului. Din spatele Tribunalului se poate vedea direct coama Dealului Spirii. Străzile Sfinții Apostoli, cu splendide vile, Izvor, renumita fabrică de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ea - Exerciții pentru mobilitatea obrajilor - mișcări laterale stânga-dreapta - suptul obrajilor printre măseleexerciții de așezare a dinților de jos pe buza de sus și dinții de sus pe buza de jos - jocul “Mic-mare” - Gimnastică limbiiscoaterea limbii din gură, în formă de lopată în poziție orizontală și strângerea ei între dinți - scoaterea mult din gură a limbii și apoi introducerea ei în fundul gurii cât mai mult și cu vârful ridicat și făcut ghem - cu limba scoasă și gură puțin deschisă copilul va duce
Caleidoscop by Maria Roxana Taciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501]