3,819 matches
-
Fig. 11. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de tipul delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității) Pe tipuri de delicte, ponderea cea mai ridicată o dețin victimele violenței intrafamiliale concretizată sub forma delictelor de lovire și alte violențe (33,4%), urmată de cea a victimelor unor vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprind Însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise În mediul familial (15,7%), precum și cea a persoanelor care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vedere dinamica victimelor unor delicte cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor cu violență din afara familiei, În sensul că, Într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violențe, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (figura 12). Fig. 12. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor cu violență din afara familiei, În sensul că, Într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violențe, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (figura 12). Fig. 12. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Cu excepția delictelor de omor În mediul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unde majoritatea victimelor sunt bărbați (57,85% față de 42,2% femei), În cazul celorlalte delicte violente ponderea femeilor victime este mult mai ridicată comparativ cu cea a bărbaților victime: vătămări corporale (68,5% victime femei și 31,5% victime bărbați), loviri și alte violențe (58,8% victime femei și 41,2% victime bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% victime femei și 31,3% victime bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
femeilor victime este mult mai ridicată comparativ cu cea a bărbaților victime: vătămări corporale (68,5% victime femei și 31,5% victime bărbați), loviri și alte violențe (58,8% victime femei și 41,2% victime bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% victime femei și 31,3% victime bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, În ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rural și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și cele de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor cu violență din mediul familial relevă, Încă o dată, faptul că, În prezent, mediul rural devine tot mai ,,criminogen”, comparativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind Însă mult mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, În care 32,0% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor cu violență În afara mediului familial Creșterea violenței Îndreptată asupra copilului și tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se confruntă societatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Criminalității - ICPC). Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au fost victimele unor delicte de tâlhărie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delicte de tâlhărie, În urma unor acte de violență și jaf comise asupra lor de către diverși agresori, În timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale unor acte de viol. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lor de către diverși agresori, În timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale unor acte de viol. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de minori victime
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de minori victime ale unor delicte de pruncucidere, a căror pondere se ridică la 1,6% În ansamblul victimelor. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-o proporție de 55,4% În urma delictelor de omor, reprezentând totalul victimelor (63 de minori) În delictele de pruncucidere, În timp ce minorii Între 14 și 17 ani constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74,0%) (figura 18). Fig. 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delictelor de omor, reprezentând totalul victimelor (63 de minori) În delictele de pruncucidere, În timp ce minorii Între 14 și 17 ani constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74,0%) (figura 18). Fig. 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Această distribuție a minorilor victime ale actelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ei de organizare, relațiile dintre părinți, venitul și statusul ocupațional al părinților, modelele de autoritate parentală etc. În prezent, acest fenomen s-a amplificat simțitor, statisticile evidențiind tot mai multe cazuri În care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către proprii lor părinți sau alte rude apropiate și, cel mai grav, În urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai multe cazuri În care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către proprii lor părinți sau alte rude apropiate și, cel mai grav, În urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale unor delicte cu violență a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se Înregistreze un număr de 235
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de 42,6% deținută de minorii aflați Între 14 și 17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În mediul familial În funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este ,,ținta” principală a delictelor de viol, loviri și alte violențe, omor și vătămări corporale simple și grave (figura 21). Fig. 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Cea mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Cea mai mare parte a minorilor victime ale delictelor cu violență comise În mediul familial sunt consecința delictelor de viol (37,4%), urmată de cea a minorilor care au suferit diverse loviri și violențe (25,9%). Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, În momentul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omoruri comise chiar În mediul familial și În care sunt implicați, În primul rând, părinții acestora (sau unul din părinți), precum și alte rude apropiate. Aceeași categorie de minori devine principala victimă, Într-o proporție de 55,0%, În delictele de lovire și alte violențe, precum și În cele de viol (46,0% dintre victime), ceea ce atestă, Încă o dată, vulnerabilitatea lor victimală ridicată, În comparație cu categoria minorilor cu vârste Între 14 și 17 ani, care sunt cu predilecție victime ale violențelor din afara familiei. Toate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fost reglementată de Codul Penal în vigoare. 2. Cunoașterea de către studenți a definiției, precum și a elementelor componente ale infracțiunii. 3. Identificarea trăsăturilor caracteristice infracțiunii, care o delimitează de infracțiunea de „furt”, dar și de infracțiunile relative la siguranța persoanei (loviri, alte violențe). 4. Compararea de către studenți a asemănărilor și deosebirilor infracțiunii de „tâlhărie” cu/față de infracțiunea de „șantaj”. 5. Caracterizarea trăsăturilor caracteristice ale: - elementului material al faptei; - urmăririi imediate; - momentului consumativ; - laturii subiective; - laturii obiective. privind infracțiunea de „tâlhărie”. 6
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Tema: Principalele categorii de criminali Desfășurarea activității: Proiect de activitate educațională 1tc "Proiect de activitate educațională1" Disciplina: Drept penal - partea specială Data: 09.01.2006 Locul de desfășurare: Facultatea de Drept Anul de studiu: III Tema: Infracțiunile contra persoanei Subiectul: „Lovirea sau alte violențe” - art. 180 din Codul Penal Obiective educaționale: - cognitive: 1. Enumerarea categoriei din care face parte infracțiunea. 2. Prezentarea secțiunii, capitolului și subcapitolului din care face parte infracțiunea. 3. Prezentarea și transmiterea informațiilor cu caracter juridic privind infracțiunea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
alte violențe” - art. 180 din Codul Penal Obiective educaționale: - cognitive: 1. Enumerarea categoriei din care face parte infracțiunea. 2. Prezentarea secțiunii, capitolului și subcapitolului din care face parte infracțiunea. 3. Prezentarea și transmiterea informațiilor cu caracter juridic privind infracțiunea de „lovire”, așa cum este reglementată în Codul Penal. 4. Cunoașterea definiției și a elementelor componente ale infracțiunii de către studenți. 5. Identificarea obiectului juridic al infracțiunii. 6. Identificarea formelor-tip și a formelor agravante. 7. Identificarea diferenței dintre „lovire” și „alte violențe”. 8
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
juridic privind infracțiunea de „lovire”, așa cum este reglementată în Codul Penal. 4. Cunoașterea definiției și a elementelor componente ale infracțiunii de către studenți. 5. Identificarea obiectului juridic al infracțiunii. 6. Identificarea formelor-tip și a formelor agravante. 7. Identificarea diferenței dintre „lovire” și „alte violențe”. 8. Identificarea trăsăturilor caracteristice ale: - obiectului material; - subiectului activ; - subiectului pasiv; - laturii obiective - elementul material, legătura de cauzalitate, urmarea imediată; - laturii subiective - vinovăția, mobilul și scopul infracțiunii de lovire. 9. Discuție dacă tentativa este posibilă sau nu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și a formelor agravante. 7. Identificarea diferenței dintre „lovire” și „alte violențe”. 8. Identificarea trăsăturilor caracteristice ale: - obiectului material; - subiectului activ; - subiectului pasiv; - laturii obiective - elementul material, legătura de cauzalitate, urmarea imediată; - laturii subiective - vinovăția, mobilul și scopul infracțiunii de lovire. 9. Discuție dacă tentativa este posibilă sau nu. 10. Expunerea aspectelor procesuale. - afective: 1. Dezvoltarea capacității de a sensibiliza față de astfel acte sau fapte dăunătoare vieții sociale. 2. Dezvoltarea capacității de a aprecia fenomenele juridice în funcție de gravitatea acestora. 3. Formarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
au fost foarte puține, cele mai notabile fiind ale lui Pafnutie Pătrășcanu, Maximilian Sobolevschi, ambii fiind ulterior implicați în procesul Țurcanu și executați de regim, dar și al lui Nicolae Călin Zaharia. În ceea ce privește bătaia propriu-zisă, prima fază era cea a lovirii la comun, când se dădea cu pumnul, palma, piciorul ori ciomagul în orice zonă a corpului. Când erau anihilați și paralizați de șoc și durere fizică, se trecea la torturarea individuală, pe rând, a tuturor celor din cameră, în timp ce restul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]