1,423 matches
-
a Lupului, departe de lumea dezlănțuită, de conflicte, cataclisme, încălziri globale și alte apocalipse... În ediția 2013 pusă la cale de Fundația Culturală Jazz Banat, de aceiași Marius Giura și Gabi Giura, Kitty Giura, Bebe Giura, Caius Giura, de Rudi Lupo și ai lui, cu complicitatea găzduitoare și aromat- gulașist-gastronomică a lui Gigi Tăuș et Co, lucrurile au stat chiar mai bine decât înainte. Astfel, în prima seară - joi 11 iulie - tocmai de dincolo de ocean a fost chemat dinspre umbroasele noastre
GĂRÂNA JAZZ FEST 2013 - UN TRIUMF! by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83438_a_84763]
-
să prelungească orizontal trupul Lupoaicei, emblema heraldică a Romei, iar gemenii adăugați sculpturii, la vremea Renașterii, se înșirau inumerabil în această versiune, deveneau un lanț perpetuu: chip de a sugera voios duzinele de herezi prin care dăinuie simbolic latinitatea. La Lupa Capitolina, bronzul celebru luat demult ca referință identitară și supus, iată, unei elastice extensii, nu este totuși acela care a servit, inițial, drept creuzet legendei. Dacă anticii - de la Cicero, Dionys din Halicarnas și Titus Livius - n-au ignorat un atare
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
aer, diferențele dintre frunze văzute de aproape și cele aflate în zare. Renoir figurează - "Femeie la marginea mării" - și în expoziția "Impresioniștii și marea" de la Phillips Collection din Washington. Manifestarea se înscrie în seria celor care, recent, au pus sub lupă un anume segment al creației impresioniste - "Impresionismul și iarna", "Natura moartă impresionistă", "Impresioniștii la Argenteuil" - fiecare titlu incluzând desigur cuvântul cheie, aducător de public. Expoziția de la Washington a fost destul de modestă ca dimensiuni și ca valoare a exponatelor. Fapt interesant
Arta secolului al XIX-lea văzută din alte unghiuri by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8686_a_10011]
-
euro, Dacia 1310 TLX (1994) - 1 400 euro, Dacia 1310 TLX (1992) - 1 200 euro, Dacia 1310 TX (1990) - 1 000 euro, Oltcit Club (1993) - 500 euro, ARO 320 D (1991) - 2 200 euro, Daewoo Nubira (2000) - 6500 euro, VW Lupo (2000) - 4 500 euro, BMW 520 (1983) - 1 900 euro, Mercedes 200 D (1982) - 2 000 euro, Fiat Brava (1999) - 6 000 euro, Peugeot 205 D (1992) - 2 400 euro, Audi 80 (1991) - 4 400 euro, Opel Corsa (2002) - 6
Agenda2005-49-05-util ptt dvs () [Corola-journal/Journalistic/284471_a_285800]
-
plâng de calitatea muncii, absenteism, refuzul salariaților de a urma instrucțiunile. Un salariat nemulțumit înseamnă timp și resurse risipite, cercetările efectuate arătând că «70% dintre clienți sunt pierduți din cauza serviciilor de slabă calitate și a indiferenței salariaților » 18. Și sub lupa finanțelor complexul de fitness poate manifesta anumite slăbiciuni. Investiția inițială pentru inițierea afacerii și pătrunderea ulterioară pe piață este una relativ costisitoare, implicând pe lângă costurile de înființare și costuri ridicate pentru investițiile în echipamente și oameni. Faptul că sunt puse
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
rușii (7000 la număr) ieșiră la larg și căzură în luptă până la unul. Cimisces reclădi zidurile Prestlavei și o numi Ioanopoli, făcu Paștele aci și apoi plecă spre Dorystolum, unde Svetoslav se întărise în capul a 60000 de oameni. În lupă grecii nu i-au putut învinge. Dar flota grecească, intrând în albia Dunării, le tăie aprovizionarea, boalele se răspândiră între ruși, încît în mijlocul verei, în iulie, Svetoslav trimise un sol la împăratul, propuindu-i pace. Rușii se legară a ceda împăratului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că într-o bună zi va trebui să pierim. Ei, da, gândim, dar această bună zi o să fie cândva, nu acum, până atunci, ehe, mai e! și continuăm, prizonieri ai forței noastre vitale, să mărim nemăsurat, cu secretă și puternică lupă, gesturi și cuvinte care ne chircesc sufletul. Astfel gândeam în timp ce medicul se uita zadarnic și îndelung în gâtul meu, să vadă ce am. Curând după întoarcerea Matildei de la București și scena de violentă desgolire care urmase, răgușisem cu totul, abia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mintea lui Paul funcționa ca o lentilă neuronală, un filtru de realitate prin care se răsfrângea imaginea României socialiste: uzată, bătrânicioasă, vie. O târa după el, cu nostalgia puștiului care pleacă din cartier cu tot cu lucruri și amintiri. Eu doar puneam lupa deasupra, măream sau micșoram detaliile, îi simțeam prezența printre obiecte și respirații. Vizitam o expoziție de trandafiri ofiliți; până și Paul mirosea a formol. Măcar el nu scria poezii, ca Bidileanu. Într-o seară, s-a întâmplat ceva. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
patina timpului.“ (Întotdeauna-mi imaginasem patina timpului o chestie reală, cu șireturi, gata să-ți cadă în cap pe gheața de la „Floreasca“ sau „23 August“.) „Dar nu-asta mă interesează. Maria, ce poți să-mi mai zici despre ea?“ „Ai o lupă?“ Mihnea atâta aștepta: o avea deja pregătită; a scos-o de sub saltea. L-am privit câș. „Ce, mă, fiecare cu-ale lui!“, a sărit el, „Măcar așa nu se sparge! Ce, tu nu ții planurile lu’ bunică-tău în frigider
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
recunoscut Maria. „Un istoric a făcut-o, expert în artă florentină. Îl cheamă Jacques Franck și e și pictor. Omul a descoperit că Leonardo a introdus vreo 30 de straturi în tablou, pentru aplicarea cărora a trebuit să lucreze sub lupă o jumătate de deceniu. Îți dai seama? Ani de zile de muncă, pentru un surâs care durează mai puțin de-un sfert de secundă...“ „Dar asta nu-i supraimprimare secundă...“, am repetat. „Nu. Practic, se întind mai multe straturi suprapuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un ghiveci de flori în cap, în pastă groasă, severă. Nu-i de mirare că nu se mai vedea nimic, era limpede că nici nu se dorise asta. „Tot nimic.“, am protestat. „Dă-mi un indiciu.“ Maria a scos o lupă din buzunarul halatului și mi-a potrivit-o pe locul indicat. Am strâns ochii, concentrându-mă de-adevăratelea. Până atunci doar simulasem interesul, să nu-și dea seama că-mi place tipa. Maria era geloasă și pe-o fotografie (nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-așa, iritat și delicios, îmi băgam nasul prin corespondența altuia (se știe, nu eram la prima abatere), participam la o mică și vinovată infracțiune epică, având doar ochii drept complici, dar, în același timp, eram la rândul meu pus sub lupă: cineva placase bucăți fictive de biografie peste dosarul meu (cum naiba să mai dau concurs pe post, în condițiile astea?), îmi atribuise fapte și intenții improbabile, poate chiar mă confundase. Acum tipul se uita și el la mine și jubila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
migrației. Ni le imprimam seara pe față, adâncindu-ne liniștiți în perne sau le luam de pe tastatura calculatorului, lipite de degete. Duceam mâna la nas sau la gură și nu vedeam decât unghii, burice și pielițe. Dedesubt, dacă puneai o lupă, colcăiau miliarde de-antene și ochi. Habar n-aveai cine pe cine examinează. Am mai încercat o dată să trag cu urechea. Nu se-auzea nimic. Eram trei vieți decopertate, închise cu-o sticlă de borviz într-un vagon și trântite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
răsuflat ușurat. „Nu te grăbi, că nu știi pentru ce îmi mulțumești. Treaba dumitale ce cauți acolo, nu e nevoie să mă pui la curent. Dacă găsești ceva, ceva ce-ți trebuie, cu-atât mai bine. Eu am umblat cu lupa pe el, și n-am dat de nimic, dar poate dumneata ai mai mult noroc. Oricum, să-ți mai zic o ultimă poveste.“ „Vă ascult.“, l-am încurajat. S-a tras înapoi peste masă și alunița s-a micșorat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
posibilitatea deschiderii granițelor de nord-est ale României pentru trecerea Armatei Roșii. Gh. I. Brătianu considera că Uniunea Sovietică ar transforma teritoriul românesc în “câmpul de bătaie al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu știu dacă România va încheia un tratat de asistență mutuală cu U.R.S.S.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Barbul Gh., Solacolu I., Schimbarea alianțelor României. De la Titulescu la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă, Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
posibilitatea deschiderii granițelor de nord-est ale României pentru trecerea Armatei Roșii. Gh. I. Brătianu considera că Uniunea Sovietică ar transforma teritoriul românesc în “câmpul de bătaie al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu știu dacă România va încheia un tratat de asistență mutuală cu U.R.S.S.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Barbul Gh., Solacolu I., Schimbarea alianțelor României. De la Titulescu la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă, Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
analiză ideologică, subsumat unei posibile teorii integrate a ideologiei. Aduc în atenție, apoi, calitatea ideologiei de liant al cooperării sociale, printr-o raportare diferită a conceptului la problema diverselor interese existente în spațiul social și politic. În fine, pun sub lupă și raportul dintre ideologie și fenomenul dominației, cu scopul de a reevalua rolul legitimator al acestei figuri a gândirii politice pentru ordinea politică de factură democratică. În cel de-al doilea capitol, ceea ce mă preocupă vizează maniera în care ideologia
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
reprezintă o epocă în care fermentul ideologic se regăsește particularizat 44 în diferite modele politice, așa cum sunt cele cunoscute sub denumirile de liberalism, conservatorism și socialism. Înainte de a lua, însă, în discuție, aceste expresii ale modernității, trebuie să punem sub lupă ideea potrivit căreia există o relație indisolubilă între manifestările ideologice și cele epistemologice, între climatul socio-politic și formele de cunoaștere dintr-o anumită epocă. La nivelul teoriei politice, chestiunea este evidențiată atunci când se constată că, fie și fără a urmări
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
relațiile interindividuale și inter-grupuri pe care le dezvoltă indivizii umani configurează un cadru comun grație căruia își explică realitatea participând, astfel, ca subiecți, la construcția sa și care le pune la dispoziție, totodată, instrumentele necesare cunoașterii sociale. Voi pune sub lupă, în această etapă, numai prima afirmație a seriei duble de mai sus anume, că membrii societății construiesc realitatea proprie acesteia. De ce cred că o astfel de construcție este, în fapt, o proiecție ideologică? Să luăm în discuție, pentru început, problema
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
viitor. Pavel Stoian albit, Mihai Duma grizonat se îndepărtează, cu puștiul lui Duma între ei, pe drumul care duce la marele baraj aproape terminat. Literele albe țâșnesc, mari, ocupând cadrul : Iulie 1965. Ieri întunericul, de azi lumina. Zidul (1975) sau Lupa și spațiul claustral Foarte rar, cineaștii români din perioada comunistă și-au asumat tema propagandistică și au reușit s- o rezolve artisitc. Constantin Vaeni și Dumitru Carabăț au ales lupta comuniștilor în ilegalitate, bulă speculativă de mari dimensiuni a propagandei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
majorității peliculelor pe această temă produse până atunci, Vaeni și Carabăț au vrut să-l învingă, ceea ce însemna deja foarte mult în peisajul cinematografic conformist al jumătății deceniului 8. Modalitatea narativă cinematografică pe care au folosit-o aș numi-o lupă ritmo‑spațială. Așa cum arătam în analiza anilor ’50, propaganda trăiește într-un spațiu- timp special, caracterizat prin mișcare continuă, absența tăcerii și prezența permanentă a „mesajului”. Dacă aceste caracteristici sunt diminuate sau înlăturate, propaganda se topește în țesutul cinematografic. După
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și prezența permanentă a „mesajului”. Dacă aceste caracteristici sunt diminuate sau înlăturate, propaganda se topește în țesutul cinematografic. După secvențe tipice, în care ilegaliștii se agită, conspiră, împușcă și sunt împușcați de Siguranță și Gestapo, Carabăț și Vaeni pun o lupă pe firul narativ, dilată spațiul și timpul filmice. Tipograful Victor se autoclaustrează în încăperea zidită, fără identitate - pulsul secvențelor din acest spațiu scade dramatic, contemplare, reverie, căderi în amintire, în vreme ce spațiul claustral se mărește, așa cum se întâmplă în psihologia prizonierului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
apă în ulei și ulei în apă) și baze hidrosolubile. Descriere Unguentele trebuie să aibă un aspect omogen și să prezinte culoarea și mirosul caracteristice componentelor. Omogenitate Unguentul întins în strat subțire pe o lamă de sticlă și examinat cu lupa (4.5X) nu trebuie să prezinte picături sau aglomerări de particule. Mărimea particulelor Se determină prin examinarea la microscop a unei mase de unguent care conține aproximativ 10 mg substanță activă suspendată, care se întinde într-un strat subțire pe
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]