1,455 matches
-
Acolo ai impresia că acest spirit nou este acela oficial și că toate forțele națiunei sprijinesc dezvoltarea și înflorirea lui”... Nota în cauză este, de altfel, plină de epitete exaltate: „Jiri Kroha profesor al politehnicei din Brno publică o revistă luxoasă cu totul dedicată ultimelor evenimente arhitectonice din lume. Ilustrații după construcții minunate de Kroha, Wiesner, Bohuslav Fuchs, Ghinzburg Vladimirov și alții. Dar cea mai expresivă putere și de o minunată factură revoluționară e transformarea unui palat în Brno”. Alături, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ceva, repezit, în franceză. — Da, da, spuse Takamori. S-a apucat bine de balustradă și a început să coboare. Spre deosebire de vapoarele japoneze de pasageri, cele franțuzești nu au clasa a treia. Sunt mai multe categorii de clasa întâia, cu cabine luxoase, asemănătoare camerelor de hotel. Prețul lor variază. La clasa a doua, considerată obișnuită sau pentru turiști, o cabină are două-trei paturi. O călătorie de la Yokohama la Marsilia costă peste o sută cincizeci de mii de yeni. Mulți nu știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
lux și o mașină cu șofer. Întîlnirea a decurs bine, iar după aceea, am coborît cu toții la bar, ca să bem ceva. Poate că hotelul nu era Întocmai pe gustul meu (În general, le prefer pe cele mai tradiționale și mai luxoase), dar Îmi plăcea foarte mult barul și mai ales faptul că, la acel moment, era unul dintre cele mai la modă locuri În care se aduna lumea ca să fie văzută, iar eu, slavă Cerului, În ciuda taioarelor mele negre și plicticoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
au insistat să avem orchestră) a fost și suficient de zgomotoasă, și destul de Însuflețită pentru ca invitații să danseze mai toată seara. Ca simplu spectator (căci, la drept vorbind, așa mă simțeam), trebuie să recunosc că a fost impresionant. Cea mai luxoasă și mai extravagantă nuntă la care am participat vreodată. Ca mireasă, odată ce a luat sfîrșit ceremonia, m-am simțit complet dată la o parte, de parcă m-aș fi uitat la un film și aș fi fost suspendată În aer, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
un pat și să dorm o sută de ani. Din fericire pentru Dan, Îmi revin cînd deschidem ușa a ceea ce eu mă așteptam să fie un dormitor obișnuit, dar se dovedește că hotelul ne-a răsfățat cu, poate, cel mai luxos apartament pe care l-am văzut vreodată. Și dați-mi voie să vă spun că, lucrînd la Calden, am văzut vreo cîteva la viața mea, dar nimic care să se compare cu acesta. — O, Doamne! Am rămas În prag, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să vă spun că, lucrînd la Calden, am văzut vreo cîteva la viața mea, dar nimic care să se compare cu acesta. — O, Doamne! Am rămas În prag, cu gura căscată. Asta e camera noastră? Privesc În jur, la covoarele luxoase, la canapelele imense și lămpile de cristal strălucitor, la șampania și bomboanele de ciocolată care ne așteaptă. — Apartamentul nostru, mă corectează Dan, conducîndu-mă printr-o ușă largă, În dormitor, unde patul a fost presărat cu petale de trandafir, iar cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
eu zîmbesc, căci știu că am ajuns În sfîrșit acasă. Asta am așteptat Întreaga mea viață. Ian Schrager, născut la New York, În 1946, proprietar de hoteluri și investitor imobiliar, creatorul hotelului boutic, popular În America de Nord și Marea Britanie, constînd În clădiri luxoase, intime și deseori de epocă, În care sînt găzduite foarte puține persoane, cu servicii personalizate. (n.t.) 1 Joc În care Înaintarea pe tablă este determinată de abilitatea jucătorului de a răspunde la Întrebări de cultură generală și cultură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cerut oaspeților să coboare în for. Aceștia s-au supus, ca niște miei. Cu veșmintele lor lungi și colorate, cu părul lor presărat cu pulbere de aur, cu mantiile ușoare prinse în fibule rotunde lăcuite, cu armele atârnate de centuri luxoase, aveau înfățișarea unor regi. Solul a surâs și a făcut un gest amplu cu mâinile, ca pentru a-i invita pe ducii mei să urce spre el. Cu glas răsunător, a anunțat: - Acum o să deveniți fiii mei, așa cum a făgăduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
noastră. Dintr-una dintre acele cocioabe a ieșit un bărbat înalt, aparent sănătos, și s-a îndreptat spre noi. Pe măsură ce se apropia de noi, am observat că era îmbrăcat în haine romane murdare și zdrențuite, care cândva fuseseră dichisite și luxoase. Ținea în mână un toiag noduros. Fața, dacă nu i-ar fi fost mutilată de o plagă ce-i devorase bărbia, ar fi părut a fi a unui bărbat încă în putere, chiar dacă cu chipul supt. Privirea îi era mândră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o slujeau zi de zi, am fost pur și simplu uluiți. În lumina candelelor, regina părea mai mult decât atrăgătoare. Regele a venit cu una dintre concubinele lui, în semn de batjocură față de soție; era frumoasă, dar vulgară, îmbrăcată prea luxos și bătător la ochi. Pentru Arioald noua stare a soției lui a fost egală cu primirea unei palme. Asta și fiindcă Gundeperga și-a pus la bătaie întreaga regalitate și făloșenie a sângelui său. Regele, știind că eu fusesem alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a venit să-l vestească pe Giuliano despre sosirea primilor oaspeți, doi senatori. Ne-am spălat pe mâini și i-am întâmpinat în odaia de studiu. Au mai venit apoi și alții, tot din partida albastră, bărbați și femei îmbrăcați luxos. Între ei era și o anume Teodosia, foarte frumoasă și care, așa cum ni s-a spus, trecea drept cea mai bună dansatoare a momentului; mie mi s-a părut neroadă. Pe la mijlocul seratei am tresărit, dovada cât de vie era încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
zbori douăsprezece ore cu avionul, să te pașaportezi până În Mauritius sau Andamane atunci când ești stăpânul unui paradis ce se deschide În spatele casei tale. Maja aprobă Înclinând capul. Vila, o, Doamne, ideea de a se Închide Împreună cu Camilla În vila aceea luxoasă ce dădea spre Marea Tireniană, la umbra ruinelor etrusce din Cosa, timp de trei luni, o indispuse imediat. Lunile de sarcină, lunile vitaminelor, ale clorului și ale ecografiilor. Lunile diformității, ale incertitudinii, ale temerilor. Când fac guvernul? se informă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Sherlock a acceptat cu greu această idee. Ghiciți cine era acea doamnă! Era chiar doamna Mary cu care discutase în avion. Doamna l-a primit cu mult drag. Avea dreptate recepționera! Chiar era un apartament gigant. Ba, pe deasupra, era și luxos. De clasa I, nu alta! Când a ajuns în apartament, Sherlock s-a minunat. Doamna Mary a zis: Ăsta e un fleac pe lângă casa mea. Chiar sunteți bogată. Sherlock a avut imediat o presimțire: „Are atâția bani. Atunci de ce a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
-lea și uitându-ne în urmă, la trecutul nostru, putem constata cu ușurința că totul s-a schimbat și a evoluat vizibil. Acum, spre deosebire de vremurile trecute, nu mai există acele trăsuri trase de doi cai albi și mândri, ci mașini luxoase si scumpe de 200 cai-putere. Acum, clădirile, sunt mai înalte decât falnicii brazi și drumurile pietruite, ce dădeau satelor un aspect medieval și clasic, au fost asfaltate. Acum, până și îmbrăcămintea oamenilor s-a schimbat de la materialul folosit, până la culorile
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nici n-a răspuns în nici un fel ofertei lui Hamor. A stat ca o stâncă, s-a holbat la omul despre care fiii lui Levi și Simon vorbiseră cu atâta venin - un bărbat cam de vârsta lui, doar că îmbrăcat luxos, cu vorbirea aleasă și gras. Regele arăta înspre un car plin cu lucruri, spre oile și caprele legate în spate. Se declara rudă și spunea că în curând vor avea amândoi un nepot. Iacob și-a acoperit ochii și și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
scoase din buzunar șperaclul pe care-l „luase cu Împrumut“ de la recepție și se Îndreptă spe camera lui Lucas. După ce făcu ochii roată prin Încăpere, deschise dulapul și zîmbi compătimitor la vederea șirului perfect aliniat de pantofi de oraș, identici, luxoși, bine lustruiți, impecabil rînduiți, cu excepția unei perechi complet distruse de apă și de noroi. Continuîndu-și scotoceala tăcută, nimeri peste o valijoară pe care o deschise fără să șovăie. Conținea dosare pe care Marie le ridică cu grijă ca să le citească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
tavan cu boltă. — Oricum, bănuiesc să vrei să vezi și casa. Eddie ! Glasul îi devine un țipăt. Eddie, a mai venit una ! Sunt Trish Geiger, adaugă spre mine. Îmi poți spune Doamna Geiger. Pe aici... Mă conduce într-o bucătărie luxoasă în culoarea arțarului și deschide câteva sertare la întâmplare înainte să exclame „Aha!” și să scoată o cutie de plastic. O deschide și scoate din ea vreo cincizeci de sticle asortate și folii de pastile și începe să scormonească prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de pe toate hainele, În așa fel Încît Connor să nu afle niciodată. Nu mai e cazul să spun că, de atunci, abia dacă am mai purtat perechea asta de bikini. Dar, din cînd În cînd, Îi văd așa drăguți și luxoși la mine În sertar și mă gîndesc : Ei, hai, nu se poate să fie chiar atît de strîmți, și, cumva, reușesc să-i trag pe mine. Lucru pe care l-am făcut și azi-dimineață. CÎnd m-am gîndit chiar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Ceea ce nu mă deranjează deloc, fiindcă, sinceră să fiu, nici eu n-am deloc chef de vorbă. DOI OK. Adevărul e că nu-mi place deloc chestia asta. Știu că sînt la clasa business, și că totul În jurul meu e luxos și plăcut. Dar am stomacul strîns ghem de frică. În timpul decolării am numărat foarte lent, cu ochii Închiși, și a funcționat, oarecum. Dar, pe la 350, am rămas fără suflu. Așa că acum stau pur și simplu și beau șampanie, citind un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
bancă de lemn. Tu du-te să iei pizza. Îmi zîmbește. Iar eu mă duc să țin banca. În viața mea nu mi-a fost atît de Îngrozitor de jenă. Niciodată. Jack Harper mă duce la cel mai super și mai luxos restaurant din lume. Iar eu Îl duc pe o bancă dintr-un parc din Clapham. — Poftim pizza, spun, aducînd cutiile fierbinți În locul În care stă. Am margarita, cu șuncă, ciuperci și pepperoni. Nu-mi vine să cred că asta o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
După părerea mea, o notă de subsol inteligentă sau perversă a salvat multe texte. Și acum văd că folosesc o lungă notă de subsol ca să deschid un subiect serios, - mutând dintr‑o mișcare rapidă acțiunea la Paris, Într‑un apartament luxos de la etajele de sus ale hotelului „Crillon”. Început de iunie. Ora micului dejun. Gazda este bunul meu prieten, profesorul Ravelstein, Abe Ravelstein. Soția mea și cu mine, oaspeți, și noi, ai hotelului „Crillon”, avem o cameră mai jos, la etajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
zis cu camerele mohorâte de la „Dragon Volant” sau cum i‑o mai fi spunând, de pe rue du Dragon; sau de la „Hôtel de l’Académie” de pe rue des Saints Pères, În fața facultății de medicină. Nu există hotel mai mare sau mai luxos decât „Crillon”, unde au fost cazați ștabii Statului Major American În timpul negocierilor de pace de după cel de‑al Doilea Război Mondial. - Grozav, nu? m‑a Întrebat Ravelstein, schițând unul dintre gesturile lui sacadate. I‑am confirmat că așa era. Ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
nu Înțelege nimic din chestiunile bănești, că În materie de bani e tămâie. În abordarea unei personalități ca Ravelstein, poate că cea mai bună metodă e cea a descrierii lui părticică cu părticică. Urcasem, În această dimineață de iunie, În luxosul lui apartament din Paris nu atât ca să discut eseul biografic pe care urma să‑l scriu, cât pentru a aduna unele date despre părinții lui Ravelstein și despre viața lui din copilărie. Nu țineam să aflu mai multe amănunte decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lui sau observațiile noastre? - Poți oricând refuza să te lași cooptat, răspundea Ravelstein. Nu era cine știe ce specialist În ceea ce numesc americanii „artele vizuale”. Picturile se aflau acolo pentru că pereții sunt făcuți pentru tablouri și tablourile pentru pereți. Apartamentul lui era luxos mobilat, așadar se dovedea necesar să existe și picturile potrivite. Când banii au Început să‑i curgă, și‑a Înlocuit toate piesele de mobilier „vechi”. Care nu erau deloc vechi. Fuseseră cumpărate doar ceva mai Înainte, la prețuri mai ieftine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
sigur pe el, așa cum i‑a caracterizat de Gaulle pe evrei. Îl Încânta polemica. Rosamund și cu mine locuiam pe aceeași stradă, mai sus, Într‑o clădire care‑ți amintea de Linia Maginot. Camerele noastre nu erau la fel de frumoase ca luxosul apartament monastic al lui Ravelstein. Păreau niște cutii, dar În momentul când mă mutasem aici, nu căutasem decât un adăpost. Fusesem un sinistrat - evacuat, după doisprezece ani de căsătorie, din ceea ce reprezentase căminul meu din centrul orașului, și m‑am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]