158,161 matches
-
și mi-ar plăcea ca interlocutorii mei s-o înțeleagă. Când mă întorc acasă, după una sau două plimbări de felul acesta, în același loc, mi-e ușor să mă așez în fața unei pagini albe. Scriu totdeauna prima variantă de mână, nevoind să mă confrunt cu tehnica unei claviaturi și a unui ecran. Chiar și a doua versiune o scriu deseori de mână. Pentru versiunea de calculator, mă concentrez de obicei ca să nu fac prea multe corecturi. E nevoie de timp
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
în același loc, mi-e ușor să mă așez în fața unei pagini albe. Scriu totdeauna prima variantă de mână, nevoind să mă confrunt cu tehnica unei claviaturi și a unui ecran. Chiar și a doua versiune o scriu deseori de mână. Pentru versiunea de calculator, mă concentrez de obicei ca să nu fac prea multe corecturi. E nevoie de timp pentru toate; căutarea ideilor, formularea lor cu voce joasă, însăilarea textului de mână, introducerea lui în computer și apoi nenumăratele corecturi. Și
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
Chiar și a doua versiune o scriu deseori de mână. Pentru versiunea de calculator, mă concentrez de obicei ca să nu fac prea multe corecturi. E nevoie de timp pentru toate; căutarea ideilor, formularea lor cu voce joasă, însăilarea textului de mână, introducerea lui în computer și apoi nenumăratele corecturi. Și trebuie să adaug că după prelucrarea textului, momentul corecturilor este o perioadă binecuvântată. M.P.M.: Câtă autobiografie există în opera dumneavoastră? F. Ch.: Orice text scris de mine e un amestec inconștient
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
fost, ce-am visat să fim, ce n-am reușit să fim sau ce n-am îndrăznit să fim. Mie mi-e greu acum, când un cititor îmi cere amănunte cu privire la unele pasaje din cărți mai vechi, să spun cu mâna pe inimă dacă-i vorba de amintiri sau de ficțiune. Căci, cu cât lucrez mai mult la un anumit text, cu atât mă identific mai strâns cu acțiunea descrisă și, ca urmare, rămân cu certitudinea că lucrurile au fost trăite
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
dimineața, la prânz și seara, "Cati manualista" ne face părtașii marii sale drame. În ce mă privește, sunt convins că apa dată la șoricei de către d-na ministru e cât se poate de autentică. Cu alte cuvinte, spaima ce-o mână în luptă e atât de mare, încât nu mă mir că biata femeie își pierde cumpătul atât de frecvent. Efortul pretins e peste puterile unei ființe omenești, oricât de ministeriabilă ar fi ea. Cine-ar rezista loviturilor mortale ale discursului
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
cap ține, într-un echilibru perfect, un teanc masiv de ziare, învelite în folie de plastic (să nu le plouă, la o adică), de care nu se sinchisește cîtuși de puțin. Deși presupun că ar trebui să le vîndă. În mînă ține un exemplar pe care îl citește absorbit cu totul, într-o manieră originală, ca însăși apariția lui la capătul podului. Capul se mișcă odată cu ochii, de la stînga la dreapta, pe rîndurile articolului. Ziarele de deasupra nu se clintesc în
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
aibă spectacol. Știam că are un întreg ritual, că pașii ei și acel du-te-vino (mai amplu decît cel desenat de capul cu ziare) pot săpa un șanț, în cele din urmă. Vroiam să o văd din nou. Cu paginile în mînă, ridicîndu-și din cînd în cînd ochii și privind în jur, absent, își începuse traseul. De după un gard se aude o voce precipitată: "Doamnă, sînteți de la gaze? Iar ați venit? Abia am plătit, asta e bătaie de joc, vreți să ne
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
Nu pentru multă vreme. Dintr-o grădină superbă, în trepte, se văd niște maci uriași, cu tijă enormă și cu o floare neobișnuită. Solemnitatea lor este întreținută de o femeie nobilă în vîrstă. Macii o ocrotesc. Îi mai văd doar mîinile zburînd prin aer. Pleacă de lîngă ei, ajunge la poartă, se uită la dansul ciudat al ființei de pe stradă, se întoarce, le șoptește ceva și îi mîngîie. Și rupe blînd tăcerea lor, tăcerea din ea și singurătatea actriței. "Înveți, doamnă
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
care visează la reîntronarea sălbăticiei prefeudale. Culmea e că în România, ca și în Rusia, securiștii nu vor, nici ei, să mai audă de comunism. Singura chestiune e una de timing: n-a sosit încă momentul, încă n-au pus mâna pe tot ce poate fi "prevalat" din muribundul trup al economiei socialiste. Când se vor fi înstăpânit peste tot ce e viabil în țară (hoteluri, ateliere de croitorie - ați observat ce succes avem la exportul de îmbrăcăminte? Parc-am fi
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
de oameni. Totuși ministrul Industriilor și Resurselor a găsit și găsește resurse pentru a rămîne la conducerea acestui minister. În acest din urmă caz e flagrant că măsurile care ar fi trebuit luate după precedenta catastrofă de la Vulcan, măsuri de mînă forte, nu puteau veni decît de la conducerea ministerului, atunci, pentru a preîntîmpina o altă tragedie. La ora la care scriu acest microscop ministrul Popescu nu și-a prezentat demisia și nici premierul nu i-a cerut-o.
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
câte se cunoaște azi, au fost primii locuitori ai zonei. Goana după aur a început în California doisprezece ani înainte de nașterea lui Ishi. Până ce el ajunsese la vârsta de zece ani, comunitățile yana au fost exterminate. Doar Ishi și o mână de supraviețuitori au rămas în viață (cu totul patru bărbați și trei femei). Evitând contactul cu omul alb, ei au supraviețuit în valea unor canioane, păstrând cu strictețe un mod de viață și tradiții unice. în 1908, lucrătorii unei companii
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
vreunei Alimentare unde se adusese cine știe ce, deși, în asemenea momente, nu e deloc ușor să te sustragi voioșiei publice, mîndriei biruitoare. Singura cumpărătură făcută atunci a fost România liberă, pe care vînzătorul de gazete mi-a dat-o aproape pe sub mînă, ca pe o favoare, în spiritul dominant al zilei; altă dată, dacă trecuse de ora 9, mai găseam doar Munca și Scînteia tineretului. Așa am aflat că în acel ajun de Paște 1986, urma să fie înmormîntată doamna Ecaterina Logadi
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
lui Bergotte pe care micul Marcel a citit-o într-o zi de iarnă, cu durerea în inima de copil că nu o va vedea pe Gilberte, și pe care ani mulți, mai tîrziu, cînd va lua din nou în mînă cartea o va vedea troienind intrările de pe Champs-Elysées și acoperind volumul, tot astfel, pentru mine, peste primele pagini din Du côté de chez Swan vor trece mereu umbrele caselor bătrîne, cu ferestrele ca niște ochi somnoroși în poduri, din Sibiul
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
somnoroși în poduri, din Sibiul tomnatec al acelui an de război, apoi umbrele arinilor pe lîngă care trecea micul tramvai verde, arhaic (și care azi, ca atîtea altele, nu mai e), pe platforma căruia mă aflam, singur, cu cartea în mînă. Dar numai această imagine se trezește, oare, ca sub atingerea baghetei unui magician, atunci cînd deschid volumul lui Proust? Cartea aceasta face parte dintre acele făpturi pe care le-am cunoscut, care mi-au fost aproape și despre care chiar
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
coborau, la intervale regulate, urmând parcă un ritual celest, se reflectau limpede preț de câteve clipe, suficiente pentru ca nebuloasa Andromeda să iasă cu coada între picioare din galaxie, după care se pornea un tremur în crescendo (ma non troppo) al mîinii. Oglinda astfel stricată spărgea irișii cenușii în milioane de cioburi, care se ordonau imediat într-un caleidoscop dumnezeiesc, schimbându-și culoarea la fiecare miime de secundă." Lui Radu Preda îi trebuie pur și simplu curaj în proză pentru a-și
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
casă bucurii de nedescris? Probabil că d-ta, Telefob, te uiți la talk-show-urile de azi ale lui Stelian Tănase, Ion Cristoiu, Marius Tucă și nu mai ții minte ce era pe vremuri o emisiune de acest tip în căpută pe mîinile unui Vornicu. Dacă nu mai știi, îți spun eu: talk-show-ul este ce făcea Vornicu, nu ce face Ion Cristoiu! Așa că nu mai judeca t.v. prin prisma plictiselii din emisiunile de care ai parte; încearcă să-i refaci istoria. Și
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
e un serviciu divin). Liber de obligațiile omenirii canonice, inspirat de demonia persiflării care-i modelează imaginarul, George Vulturescu unifică motivul Nordului cu motivul or-birii, într-o icoană tulbure a unei divinități ce se multiplică, oarbă și ea, purtînd în mînă cărți pe care "hidra Nordului" le distruge cu sete, ca o întrupare a absurdului atotputernic, așezat deasupra zeilor. E o antidivinitate. În asemenea circumstanțe, Nordul nu e decît o aspirație bovarică. Aspirația unui eu ce-i înscenează o mitologie suspect
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
Aspirația unui eu ce-i înscenează o mitologie suspect sofisticată, de-o vacuitate care îngăduie o combinatorie de forme și nuanțe deschisă spre infinit. Direcția dominantă e, firește, cea declinantă, cinic devalorizatoare. Fabulosul depreciat e ca o plastilină din care mîna blazată a meșterului modelează figuri de-o eterogenie caracteristică, întrucît nu omogenitatea, unitatea viziunii îl mai interesează, ci însăși starea deprecierii, devalorizării fără scăpare. O stare lipsită de reguli, abolind orice disciplină. Existența corespunzătoare unei atari viziuni e și ea
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
litere). Un mit colțuros, agresiv, hrănit de mentalitatea omului primar, subcivilizat, care iese la suprafață cu sumbra voluptate a trivialității, în condițiile unei anomalii obștești. Însă nu mai puțin un mit luciferic, precum o vînzare-cumpărare de suflet: " Țin paharele în mîini ca niște șișuri reci/ proptite pe pieptul tău. Pe gît. Pe omoplați./ Asta e: te privesc. Ești deja de-al beznei/ din jur" (Pieziș, Nordul stă pe litere). Poezia lui George Vulturescu nu e decît un simulacru demonic al mitului
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
pe sine, într-o mică fabulă: "- Ce pictezi, l-am întrebat./ - Pictez zeii care stau în jilțurile/ Nordului, mi-a spus./ - Nu e nici un zeu, copile, m-am revoltat./ Uită-te bine: jilțurile lor sînt goale.../ - Dacă mi-ai sprijini mîna cu care pictez,/ i-ai vedea cum ne privesc..." (Lui Alexandru șCopilul despre care scriuț). George Vulturescu - Nord, și dincolo de Nord, Ed. Dacia, 2001, 80 pag., preț nemenționat.
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
la un capăt. În ciuda eforturilor și dăruirii specifice actriței Clara Flores, laureată a Galei Tînărului Actor de la Mangalia, de anul trecut și angajată a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, o actriță extrem de tenace și ambițioasă care n-a intrat, deocamdată, pe mîna unui regizor care să modeleze, să o curețe de prea plinul pe care îl are și îl pune la dispoziția personajelor. Fără fanatism și angoase nu există creație. Și nici performanță. E bine însă ca spectatorul să și le imagineze
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
nu se ocupă guvernul de problemele acestea în permanență, ci doar atunci când sucurilor gastrice ale populației amenință să dea în clocot? Simplu: pentru că este incapabil. Alcătuită din tot felul de rebuturi, administrația României are un singur rol: să adune în mâna unei găști perfect organizate tot ce mai e viabil în economia dărăpănată a țării. în rest, populația poate crăpa de foame, pentru că a fost adusă într-un asemenea hal de îndobitocire încât la alegerile viitoare vor vota tot cu cei
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
special. Am sosit mai devreme și am fost invitată să iau loc în somptuosul hol al hotelului, un spațiu imens, aidoma unui acvariu. Privind prin pereții de sticlă spre Rin, am zărit silueta "maestrului". Alain Robbe-Grillet se plimba calm, cu mîinile la spate, pe mal. Drept, deloc înalt de statură, nu-și arăta nici de departe - și cu atît mai puțin de-aproape, cum îmi va fi dat imediat să constat - cei 80 de ani. Consultîndu-și ceasul, s-a îndreptat brusc
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
nu-și arăta nici de departe - și cu atît mai puțin de-aproape, cum îmi va fi dat imediat să constat - cei 80 de ani. Consultîndu-și ceasul, s-a îndreptat brusc spre intrarea hotelului. Nu foarte prietenos, mi-a întins mîna și după prezentările de rigoare a remarcat "ușorul" meu accent românesc. Încă înainte de a începe dialogul, zărind dosarul de presă, mi-a cerut permisiunea să-l consulte și a descoperit pe loc o inadvertență: reproducerea fotografică a unei pagini manuscrise
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
sexualității au fost păstrate? Sînt oare contrafăcute? Să fi jucat Foucault o festă arhiviștilor? Nu, sînt manuscrisele originale și ar trebui să adaug "din păcate". Reprezintă etapa a II-a din Practica plăcerilor și din Preocuparea de sine scrise de mînă și formează un ansamblu de mai mult de 2000 de pagini în manuscris (numai recto). Explicația existenței acestor manuscrise este în altă parte, în moartea brutală a lui Michel Foucault și în neputința lui, la începutul lui iunie 1984, de
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]