866 matches
-
umilă de conțopist, acesta avea să fie viitorul lui, sau îl vor pensiona forțat și vor uita de el pentru a-i mai pronunța numele când o muri și l-or tăia din registrul de evidență a personalului. Termină de mâncat, aruncă săculețul de hârtie umed și rece la lada de gunoi, spălă ceașca și, cu cuțitul în mână, adună firimiturile care îi căzuseră pe masă. O făcea cu concentrare, ca să mențină gândurile la distanță, ca să le lase să intre doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
am hotărât să iau cina În pat, să mă uit la un episod din Anturaj pe care Îl scăpasem și să aștept ca Hunter să mă sune. Ideea asta mi se părea delicios de decadentă. Hunter interzice În mod categoric mâncatul În pat - consideră că este indecent sau ceva de genul ăsta - dar eu cred că este ceva cât se poate de civilizat. Era grozav să fii În pat, să mănânci mâncare chinezească având pe tine un neglijeu din mătase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
În Megève, după cum mi-am dat eu seama curând, este un telefon mobil cu aparat de fotografiat. În timp ce salonul se umplea de invitați În seara zilei de naștere a lui Hunter, tot ce aceștia făceau Între sorbitul din șampanie și mâncatul din raclette 1 era să-și compare pozele În care aveau fiecare imortalizate săriturile la schi. Pe la 10 seara, cabana era plină ochi, iar Hunter părea să se distreze de minune. Lipsea o singură persoană: Marci. Nu Își făcuse apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
-ți petrece ore Întregi uitându-te prin binoclu pe puntea altcuiva este considerat un sport acceptabil. Să faci speculații În legătură cu cine sunt și ce fac punctele negre de pe o punte din depărtare constituie o fascinație fără margini. Alte activități includeau mâncatul exagerat, partide frecvente de sex „de lună de miere“ după-amiaza, care, pot să confirm, este mult mai plăcut decât sexul de orice alt fel și, - Dumnezeule, ce deliciu - prăjituri proaspăt scoase din cuptor la ceai. Cred că prăjiturile și ceaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
toată numai zâmbet, dar cum aș fi putut ghici de ce era atât de fericită? Dacă m-aș fi ostenit cât de cât să gândesc, aș fi ajuns la concluzia că era pentru că-și golise bine burta. Când am terminat de mâncat și ne-am urcat iar în mașină, motorul a scos cea mai ciudată tuse din istoria automobilelor. Stau aici și mă gândesc de douăzeci de minute la zgomotul acela, dar încă n-am găsit cuvintele potrivite pentru a-l descrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
devine o sărbătoare. Adică tot un fel de piua, căci spațiul sărbătorescului este, prin definiție, în afara cotidianului și ferit de acesta. Cu un gest aproape fanatic oficiez astfel adăpostirea întru sărbătoare, căutînd febril un mizilic, ceva, acolo, care să transfigureze mîncatul în festin. Ce bag apoi în gură aproape că nu mai contează : mă simt din nou în spațiul protejat al ospitalității, pe care o oficiez eu de data aceasta. Cam acesta era și rostul înțelept al sărbătorilor sătești. Cine se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cenușie, vor să guste din plăcerile gustului. După peste jumătate de secol de alimentație rațională și hrănire irațională, este timpul să (re)începem o acțiune de „patrimonializare a gustului” : produsele alimentare pot face parte și ele din patrimoniul național, iar mîncatul și băutul sînt și ele acte de cultură ! „Calitatea vieții” nu este niciodată deplină fără arta degustării și nu există nicăieri „civilizație” fără manières de table. Nimic mai banal, veți spune, doar că noi am suferit de o lungă amnezie
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu ceară pomană de la alții...". Se așternuse o liniște profundă. Se auzea numai zgomotul ritmic al locomotivei, precum și al roților ce treceau peste macaz cu care urechea se obișnuise. Toți așteptau un epilog mai optimist. Între timp, au terminat de mâncat. Femeia a strâns bucata de pâine și roșiile rămase într-o bocceluță, pe care a introdus-o într-o traistă ceva mai mare, a aruncat ziarul cu fărâmituri la cutia de gunoi și a continuat să povestească în timp ce, Bidaru se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
măliguță caldă, le-am dat să mănânce. Mie nu-mi ardea nici de mâncare, nici de nimic. Ași fi vrut doar să aflu dacă e sau nu cu aia pe care o bănuiam eu. N-au terminat bine copiii de mâncat, când un vecin, unul Pătru Borțun, mă pomenesc cu el la poartă. Îmi făcea semne să vin cât mai repede. Malvină, vino că nu te mușc! Ce-i, bade, ce s-a întâmplat?... O fi ceva cu omul meu? M-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care îl găsești și bea-i sângele. Dar nu te mișca. Mai ales, nu te mișca deloc. — O să țin minte, răspunse sergentul. O să țin minte, dar mă rog lui Alah să nu mă aflu niciodată în asemenea cumpănă. Terminară de mâncat, băură apa rece din puț, și Malik se ridică și se întinse mulțumit. — Trebuie să plec, zise. Trebuie să dau raportul căpitanului și să văd dacă totul e în ordine. Cât timp rămâi aici? Gacel ridică din umeri, în semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sunt mai breaz ca tine.? Nu, taicule, nu sunt. Numai eu știu, prin ani, cât drum am bătut cu piciorul, ca să-mi pot face serviciul pe care l-am avut, în condiții exemplare! Numai eu știu în câte zile nam mâncat și n-am băut, nu am avut mai mult decât un șoarece oarecare, dar nu m-am dat bătut. O felie de pâine am putut s-o pun de-oparte, pe aia am pus-o; un bănuț am putut să-l
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
aproape automat, dar care dovedesc că aceasta a fost meseria aleasă și că trebuie dusă la capăt cu meticulozitate. Calcularea poziției, a vitezei și a derivei, studierea schimbărilor mării și ale cerului, verificarea fiecărui detaliu al navei, serviciul de gardă, mâncatul la ore fixe, pescuitul, odihnă... fiecare lucru se face la timpul lui, iar folosirea judicioasa a acestui timp alunga plictiseală, insă peninsula aceea dezolata era că o pluta făcută din nisip, eșuată sub soarele tropical, și singurul lucru pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mic dejun prost, de îndurat frigul în stradă, de așteptat o oră un autobuz, ticsit și rău mirositor, și de îngrijorare la posibilitatea de a ajunge cu întârziere. Paisprezece nopți de întors cu același autobuz, de îndurat același frig, de mâncat prost și fără poftă și de căzut istovit în patul dintr-o cameră înghețată și tristă. Mai târziu, cu solda lui de locotenent activ, cumpărarea hainei l-ar fi costat trei zile de luptă în junglele din Vietnam, trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pisică. M-am gândit și am dat aprobator din cap. — Mda, dacă tot veni vorba, asta caută. Scout se avântă asupra mâncării de parcă n-ar mai fi pus nimic în gură de zile întregi. M-am apucat și eu de mâncat, înghițind lacom, dar chiar și-atunci când am început s-o las mai moale și să simt că eram deja plin, ea continua să înfulece cu o hotărâre neabătută. Într-un cotlon al minții mă întrebam prudent ce se întâmplase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o să-l tragă la suprafață și atunci noi o să fim aici, pregătiți. E isteț, am spus, poate mie însumi. Parcă... parcă ar fi așteptat să mă arunce peste bord. — Rechinul ludovician nu-i decât o mare și proastă mașinărie de mâncat. Fidorous își culese șapca și o îndesă la loc, peste claia sa de păr grizonant. — A atacat barca și tu stăteai aproape de margine, atâta tot. Am încuviințat, uitându-mă la mare. — Și ești absolut sigur că mașinăria aia de mâncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mâncat. Fidorous își culese șapca și o îndesă la loc, peste claia sa de păr grizonant. — A atacat barca și tu stăteai aproape de margine, atâta tot. Am încuviințat, uitându-mă la mare. — Și ești absolut sigur că mașinăria aia de mâncat mare și proastă nu ne poate prinde? întrebă Scout, venind de după cabină. Fidorous se uită întâi de la Scout, apoi la mine și apoi din nou la Scout, ca și când nu i-ar fi venit să creadă ce-i auzeau urechile. — De câte ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
oră. Ea aprobă din cap. Și-apoi suntem în apă. — Ludovicianul, am spus. Din cauza asta ne-a dus în larg și-a atacat barca: ca să ne scufunde. Fidorous păru pe cale să ne debiteze din nou discursul cu mașinăria proastă de mâncat, dar n-o făcu. — Mai avem încă timp, zise el în schimb. Butoaiele alea or să-l obosească. Laptopul lui Nimeni încă funcționează și încă e conectat la Ward, așa că dacă Eric îl nimerește cu sulița... Nu cred c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sare și‑i sare în ochi, în special pentru că ieri, la școală, s‑a făcut de râs cu rochia ei - o traumă sufletească pe care o mai resimte și azi. Tata îl întreabă pe Rainer dacă după ce‑au terminat de mâncat ar vrea să facă o partidă de șah cu el. Rainer spune că da și chiar o să joace partida. La cină au avut pâine, parizer și salam picant. Plus cartofi într‑un sos oribil. Apoi se joacă partida de șah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Se uitau cu toții la mine cum Înfulec, cu Vindecătorul În frunte, și doar cele ce aveau să fie mame, mai scoteau câte un chicotit. Oamenii, În schimb, clefăiau și grohăiau potolit, așa cum se cade În fața stăpânului. După ce am terminat de mâncat, l-au adus Între noi pe șmecherul care mă luase peste picior la băltoaca lor leșinată. - Jos! Jos! - Îi tot spuneau, dar omul se codea să se plece În fața mea. Of, of! Cuvinte blestemate! Târau după ele tot ce făceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dulce decât mierea. Răcoros. - Așa, rosti femeia după care se repezi afară, chiuind și sorbecăind Împreună cu celelalte. - Auzisem eu că femeila astea știu tot felul de neștiute, zise Enkim mușcând bucăți Întregi din miezul acela rece. După ce am terminat de mâncat, una dintre femei a venit la noi În casă și i-a făcut semn lui Enkim să meargă cu ea. Am rămas singur și am adormit. M-am trezit mult după răsărit și nu mică mi-a fost mirarea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Îi spuneau câmpie. Cică auzise de unii oameni, unii care trăiau tare, tare departe, la câteva zile depărtare de satul lui, și care oameni puneau niște sâmburi În câmpie ca să crească de acolo un fel de fructe tocmai bune de mâncat. Apoi, iar aduse vorba despre Vinas. - Și... te-ai Înțeles cu ea și pentru chestia cealaltă? Am simțit cum un țurțure subțire de tot Îmi urcă prin burtă. Ce mai vroia Enkim? Ce știa el? - Care chestie? Nu răspunse. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
umbrar de frunze dar, cu pruncul ăsta nu te mai puteai Înțelege de când Începuse să umble În patru labe: ca de obicei, nu voia să adoarmă și se tot zvârcolea În brațele maică-si. Eh, una peste alta, terminaserăm de mâncat și ne petreceam timpul râgâind cu poftă. - Sănătate. Era cald. Aruncasem resturile de mâncare În apa molcomă, iar Enkim se dusese undeva mai sus, la o bulboană curată, cu gând să aducă o burtă de apă. Rămas singur cu Logon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Îi aducea șase pahare cu bere, pe care le bea deodată. Dar dacă se afla un pahar cu bere pe masă cînd venea miezul nopții, cei doi preoți Îl lăsau neatins; indiferent ce era, indiferent dacă terminaseră sau nu de mîncat și de băut, cînd bătea miezul nopții se ridicau de la masă, dacă aveau de ținut slujbă a doua zi de dimineață. Timp de o oră părintele Chris O’Rourke mînca și bea de parcă Însăși viața lui era În joc: era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fân și acolo, cu nasul vârât în stuful cozii, dorm. Cam în acest chip își petrec timpul veverițele, bursucii, hârciogii și urșii. Ce-i drept, moș Martin nu doarme chiar dus, dar de ieșit din bârlogu-i arar iese, iar de mâncat nu mănâncă nimica; asteaptă iarbă proaspată la primăvară. Să vă mai spun că se afla și viețuitoare care acuma, în toiul iernii, când poduri de gheață mai că acoperă toate apele, se scaldă aidoma ca-n vară? Păi uite, vidrele
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
simt că viața avea de fapt o oarece continuitate, că trecutul nu este un secret care trebuie zăvorât, ci împărtășit, un secret de care să te minunezi. Era un sentiment simplu și cald. Dar pe urmă, după ce a terminat de mâncat, Joan s-a întors pe spate și sătea întinsă la picioarele mele, sprijintă în coate, cu bărbia în mâini, oferindu-mi o vedere panoramică asupra despicăturii dintre sâni; și dintr-odată am fost prins din nou într-o încâlceală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]