1,426 matches
-
să crească, Mândra să-mi oprească, S-o oprească-n vale S-o-ntoarcă din cale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta, Norii aduna, Ceru-ntuneca Și curgea deodată Ploaie spumegată Ce face pâraie Și umflă șiroaie. Dar oricât cădea Mândra n-o oprea, Ci ea tot venea, Și s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i plângea, Și iar se-nchina, Și iar se ruga: "Suflă, Doamne,-un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ci ea tot venea, Și s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i plângea, Și iar se-nchina, Și iar se ruga: "Suflă, Doamne,-un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne, Să mi-o-ntoarne-n cale, S-o ducă de vale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta Și sufla un vânt Un vânt pe pământ Paltini că-ndoia, Brazi că despoia, Munții răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
despoia, Munții răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna! Ea mereu venea, Pe drum șovăia Și s-apropia Și amar de ea, Iată c-ajungea! Meșterii cei mari Calfe și zidari, Mult înveselea Dacă o vedea, Iar Manea turba, Mândra-și săruta, În brațe-o lua, Pe schele-o urca, Pe zid o punea Și, glumind, zicea: "Stai, mândruța mea, Nu te speria, Că vrem să glumim Și să te zidim!". Ana se-ncredea Și vesel râdea. Iar Manole ofta
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Este povestea lui Ghiță Cătănuță. Frumosul și tânărul român și dalba lui soție, amândoi călare, urcă prin Ardeal pe cărarea mărginită de măceși și maci înfloriți. Pe la amiază, se opresc să mănânce pe genunchi. Apoi Ghiță îi spune soției: De când, mândro, te-am luat, Adevărul nu mi-ai dat, Nici cântec nu mi-ai cântat. Acum, mândro, voi să-mi cânți, Inimioara să-mi descânți." Ca această cerință, Ana tresare. Ținutul unde se aflau era cel al copilăriei ei, iar când
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prin Ardeal pe cărarea mărginită de măceși și maci înfloriți. Pe la amiază, se opresc să mănânce pe genunchi. Apoi Ghiță îi spune soției: De când, mândro, te-am luat, Adevărul nu mi-ai dat, Nici cântec nu mi-ai cântat. Acum, mândro, voi să-mi cânți, Inimioara să-mi descânți." Ca această cerință, Ana tresare. Ținutul unde se aflau era cel al copilăriei ei, iar când era mică ea fusese logodită cu un tâlhar turc, Arambașa; dar îl refuzase pe acesta, preferându
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
era stăpân peste munte, împreună cu ceata lui. "D-oi începe a cânta, Arambașa ne-o afla, Și el, dac-o auzi, De prin codri c-o ieși Cu tine că s-o lupta Și pe mine m-o lua? ................................ Cântă, mândro, nu tăcea, Că mi-o fi cântecul tău Drag ca suflețelul meu". Ea se supune și cântă. Precum Demodoc, care avea o voce atât de frumoasă încât făcea să tremure grinzile, vocea Anei este atât de frumoasă încât răzbate ca
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sufletul. Ana strigă atunci: "Bravo, soțiorul meu!". Dar scumpul soț nu scoate o vorbă, ci încalecă și pleacă în tăcere. Ea îl urmează cu greu. El se oprește curând și, întinzându-i soției un pahar cu vin, îi spune: Ține, mândro, vin de bea, Vinișor din mâna mea, Că de-acilea încolea, Ori ăi bea, ori n-ăi mai bea Vin rece din mâna mea!". Tremurând, Ana cade în genunchi. Soțul îi adresează vorbe grele, judecând-o ca pe o femeie
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Teatru cu bile, București, 1978; Cu toată dragostea. Confesiune târzie, București,1986; Mileniul II, ultimul sfert de oră, București, 1988; Anchetatorul SF și forțele oculte, București, 1995; Foc în Calea Văcărești, București, 1999; Paranormal 2000, București, 2000. Repere bibliografice: V. Mîndra, Pe marginea unui „experiment”, GL, 1962, 27; Dan Rebreanu, Dorel Dorian, „Ficțiuni pentru revolver și orchestră”, TR, 1970, 36; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 229-233; Manolescu, Literatura SF, 81-82; Faifer, Dramaturgia, 43-46; Ghițulescu, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
în Italia, Brașov, 1907; Societatea pentru fond de teatru român și domnul Zaharia Bârsan, Brașov, 1907; Directorul Virgil Onițiu. Sufletul și activitatea lui, Brașov, 1916. Repere bibliografice: Ghiță Pop, „Teoria dramei” de Iosif Blaga, CL, 1899, 10-11; Cărturari brașoveni, 41-42; Mîndra, Clasicism, 98-99; Dicț. lit. 1900, 104-105; Dicț. scriit. rom., I, 285-287; Păcurariu, Dicț teolog., 49-50. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
maximă, îi apare în 1981. S. este un liric manierist americanizant. De fapt, poetul reciclează în cheie ironică oftături și declarații siropoase romantice: „Și iar verde de susai / cheile din quai d’orsay/ ba le ai/ ba nu le dai! Mândro/ vână de curvet / te prind eu pe internet”. Și titlurile volumelor sunt simptomatice pentru baladistul boem, nonconformist, câteodată și subtil, sensibil, sentimental: Tandrețe maximă, Poeme pricinoase (1983), Excursie cu liftul (1988), Angel radios (1994). Oscilând între periferia caragialescă a Bucureștilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
ei; eu; foc; frații; frumusețe; funcționează; haită; ieșire; important; importantă; inimă; interesantă; iubire; iubită; iubiți; iubitoare; împărtășire; împlinită; închegată; încredere; încrezut; îndeplinire; întregită; înțelegătoare; jertfă; lecuire; legătură; livadă; Manciu+Tania; mare; masă; ai mei; întregii membri; minciună; minunată; minune; mîncare; mîndră; mîndrie; model; motivație; mult; multă; mulți; muncă; muzică; necondiționat; neprețuit; nevoie; norocoasă; părinți și copii; surori; parteneri; patrioți; perfecțiune; persoane; persoane dragi; persoane iubite; petrecere; pilon; poartă; pozitiv; prețios; prietenoasă; probleme; sprijin; ramură; răbdare; relații strînse; relaxare; responsabilitate; reunire; reunită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
e bună lauda; laude; lăudabil; lăudare; lăudat; lăudător; lene; linguri; lingușea; lingușeală; a linguși; lingușire; lucru bun; doar mama; manipula; a se da mare; marfa; mari; mașină; măguli; măgulire; măreție; a mări; mărinimie; a merita; nu merită; a minți; mîncare; mîndră; a se mîndri; modest; fără modestie; motivare; mulțumi; mulțumiri; nașpa; nenorocire; nepoata; nesimțire; nesuferit; nimic; nimic frumos; noroc; nou; obstacol; om deștept; omagia; omagiere; omul; onoare; onora; parșivitate; pasiune; pălăvrăgi; părinte; pedeapsă; peria; persoana; persoană; o persoană; pestriț; pițipoancă; place
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Stănescu, „Despre copilărie”, GL, 1957, 16; Paul Diaconescu, Inconsecvențe, CNT, 1957, 17; Aurel Martin, Două tinere poetese: Doina Sălăjan și Violeta Zamfirescu, „Tânărul scriitor”, 1957, 8; Paul Georgescu, Primăvara curată, CNT, 1957, 40; Al. Andriescu, „Confidențe”, IL, 1957, 9; Vicu Mîndra, „Confidențe”, „Scânteia tineretului”, 1957, 2 651; Victor Felea, Două cărți de poezie, ST, 1957, 10; Ana Novak, Lirica Doinei Sălăjan, GL, 1958, 4; Nicolae Manolescu, „Versuri”, CNT, 1967, 20; Dan Cristea, „Versuri”, AFT, 1967, 23; Petru Mihai Gorcea, „Versuri”, ARG
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
Ist. lit. (1982), 722-725; Ciorănescu, Teatr. rom., 222, 234-236; Vianu, Opere, III, 198-204; Brădățeanu, Drama, 255-259; Râpeanu, Noi, 143-146; Brădățeanu, Comedia, 315-332; Ciopraga, Lit. rom., 630-639; Micu, Început, 511-525; N. Carandino, De la Electra la Dama cu camelii, București, 1971, 171-206; Mîndra, Incursiuni, 146-149; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 129-133; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 199-202; Piru, Ist. lit., 190-191; Vartic, Modelul, 236-241; Modola, Dramaturgia, 41-42, 97-103, 239-253, 267-290, 305, 333, 347-349, 354; Râpeanu, Scriitori, 130-137; Valentin Silvestru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
la regionalism, București, 1924, 190-195; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 60-65; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 325-326; Călinescu, Ist. lit. (1941), 488-489, Ist. lit. (1982), 553-555; Aderca, Contribuții, II, 457-459; Ist. teatr. Rom., II, 217-218; Ciopraga, Lit. rom., 646-649; Mîndra, Clasicism, 213-215; Dicț. lit. 1900, 748-750; Negoițescu, Ist. lit., I, 145; Dicț. analitic, III, 22-25; Dicț. scriit. rom., IV, 93-94. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
își controleze impulsurile alimentare atunci când își încordează un muschi pentru cel puțin 30 de secunde. Schimbă-ți obiectivele. Schimbă-ți obiectivul de a slăbi 9 kg cu obiectivul de a slăbi 500 de grame de 20 de ori, și fi mândră pentru fiecare kg pierdut. Redu dimensiunile porțiilor. Mănâncă ce mănâncă și familia ta, dar folosește aceeași porție ca și copilul tău. Mănâncă supe. Mănâncă o porție de supă de legume înainte de prânz; vei mânca cu 20% mai puține calorii, sugerează
Vrei să slăbești? Vezi aici 20 de moduri care te pot ajuta () [Corola-journal/Journalistic/65361_a_66686]
-
de pe-un vârf/ De arbore antic țesut-au ei/ Un pod din pânza lor diamantoasă,/ Legându-l dincolo de alți copaci./ Prin podul străveziu și clar străbate/ A lunei rază și-nverzește râul/ Cu miile lui unde, ca-ntr-o mândră/ Nemaivăzută feerie. - Iară peste pod/ Trece albă, dulce, mlădioasă, jună,/ Albă, ca neaua noaptea, păru-i de aur/ Lin împletind în crinii mâinilor,/ Ivind prin haina albă membre-angelici,/ Abia călcând podul cel lung cu-a ei/ Picioare de omăt, zâna
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
examinatoarea din prima; pentru vioară, e cam mare și... are degete de violoncel. „Drept să spun, habar n-aveam atunci cum arată un violoncel și, când am primit unul din magazia școlii, tot crăpat și plin de hibe, am fost mândră din cale-afară. Am mers acasă și am scos violoncelul pe fereastra blocului, să mă vadă copiii, chipurile, cântând. Evident, n-aveam habar și scârțâiam într-o veselie, dar toți prietenii mei au fost impresionați ce vioară mare am! “, rememorează, cu
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]
-
luneca în tainice neguri, focurile luminau zidurile de piatră, găurile negre ale ușilor și ferestrelor. Și atunce, căpitanul Isac din Bălăbănești, învăpăiat de vin din ulceaua nouă, a prins-o pe hangița Ancuța de mijloc, îngânând viers cu lăutarii: «Trage mândro, cu bobii... Trage, mândro, și-mi ghicește/Codrul de ce îngălbenește/Omul de ce îmbătrânește...» “. Hanurile erau tot timpul anului un loc râvnit de întâlnire, unde se făceau și se desfăceau averi, se înnodau povești de dragoste și intrigi politice. Documentele timpului
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
focurile luminau zidurile de piatră, găurile negre ale ușilor și ferestrelor. Și atunce, căpitanul Isac din Bălăbănești, învăpăiat de vin din ulceaua nouă, a prins-o pe hangița Ancuța de mijloc, îngânând viers cu lăutarii: «Trage mândro, cu bobii... Trage, mândro, și-mi ghicește/Codrul de ce îngălbenește/Omul de ce îmbătrânește...» “. Hanurile erau tot timpul anului un loc râvnit de întâlnire, unde se făceau și se desfăceau averi, se înnodau povești de dragoste și intrigi politice. Documentele timpului amintesc și de un
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
perioadă îndelungată a avut acest viciu. “De când m-am lăsat de fumat, mă simt foarte bine și nu mai suport să stau în fumul de țigară pentru că îmi face rău. Am fumat timp de 13 ani, iar anul acesta sunt mândră să vă anunț că împlinesc 4 ani de când am renunțat la acest viciu. Inițial, auzisem că, dacă te lași de fumat, te îngrași. Nici vorbă de așa ceva, eu chiar am slăbit. Mă simt excepțional de când nu mai fumez. Am învățat
Gabriela Cristea nu mai suportă să stea în fumul de țigară () [Corola-journal/Journalistic/71467_a_72792]
-
scris pe pagina sa de Facebook că Oana Stancu a devenit mămică. Mihai Gâdea a felicitat-o pentru că în ciuda tuturor problemelor de sănătate, ea este o învingătoare. "Vi-o prezint pe Maria! Este minunea de fetiță a Oanei Stancu! Ce mândra o să fie Maria de mama ei, de tatăl ei... În ciuda tuturor problemelor de sănătate Oana a riscat și a învins! Da, Oana Stancu este o Învingătoare!!!", a scris Mihai Gâdea pe Facebook, loc unde a postat și o fotografie cu
Oana Stancu a născut. "Este o învingătoare"-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33746_a_35071]
-
spun: "L-am cătat și l-am aflat,/ în mijlocul codrului,/ La Curțile Dorului,/ Unde stau porțile-nchise,/ Porțile le-am descuiat,/ Pe bădița mi l-am luat", și: "M-am aflat dat gîndului/ La Curțile Dorului,/ Unde-s porțile deschise,/ Mîndrele pe table scrise"? Sau cînd vor să facă filosofie, definind omul în acest fel: "Trupul din lut,/ Oasele din piatră,/ Ochii din mare,/ Frumusețile din soare,/ Dragostele din vînt"? Cu atîtea pietre legate de piciorușele firave ale cîntecului nostru popular
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
a Codexului Rohonczi. Scris pretențios, articolul nu omite obiecțiile ridicate de specialiști, dar înclină să vadă în traducere un monument cultural. * În ultimele două numere din 2003 ale Magazinului istoric, un „document” senzațional: interviul acordat dnei Lavinia Betea de către dna Mândra Gheorghiu, fiica Licăi Gheorghiu și nepoata lui Gh. Gheorghiu-Dej. Portretul celebrei, cîndva, actrițe (nu prin talent) este, sub condeiul fiicei, excepțional. Ca și evocarea, după venirea la putere a lui Ceaușescu, a tuturor relațiilor sociale și, în fine, a morții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
mine, această poezie a unui autor anonim este genială! Boii cu clopote la gât, pleasna de mătasă a badelui, îndeajuns de avut ca să înjuge la plug șase boi - toate acestea sunt de un farmec fastuos. Mai cuceritoare încă e delicatețea mândrei în stare să se înzdrăvenească din boala cea mai grea ("de-oi fi moartă de beteagă") numai auzindu-i biciul și văzându-l prin fereastră. Fochi conclude: "E clar că poemul lui Coșbuc își află aici doar un punct îndepărtat
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]