8,714 matches
-
întru totul latină. Mi-a zburat gândul la aceste vorbe de duh când îl ascultam pe nea Mitică povestindu-mi despre ce a însemnat satul pentru el de-a lungul vremurilor și mi-am dat seama cât de adevărate sunt. „Mândru-i portu’-n sat la noi!” Foaie verde de trifoi / Mândru-i portu’-n sat la noi / Cu cătrință și cu ie / Și cu flori la pălarie - parcă așa sună versurile unui cântec popular pe care-l auzisem și eu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
nevrând, după ascultarea atâtor povestiri adevărate despre satul românesc, îmi mai trece și mie prin minte câte-un cântec, câte-un vers din zona din care m-am născut: „Gată mamă cufăru’/ Că mi-o venit ordinu’”, spune o horă mândră de cătănie. Nici nea Mitică nu uitase să-mi povestească câte ceva despre această etapă din viața fiecărui bărbat din sat - armata! „Versurile și cântecele de cătănie mi-au plăcut de când eram copil; când venea perioada de recrutare, câte 25-30 de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
credința lor, pentru demnitate, pentru rostul și rânduiala firească a lumii pe care au moștenit-o și pe care au încercat să o lase copiilor lor mai bună și mai frumoasă. Am trăit cei mai importanți ani acasă, în satul Mândra, într-o familie de români care au ieșit din comunism cu o roată de tractor cumpărată cu banii obținuți din vânzarea unei case pe care nu mai aveau voie să o aibă, pentru că ar fi avut prea multe proprietăți. Ne-
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
cât Țara, iar pieptul cât Carpații - Și-n părul lui toți codrii Moldovei se-adunau. Ochii-i erau luceferi plini de lumini și grații Și-o Dunăre de lacrimi din ochi îi izvorau. Când ne-a zâmbit, din nori ieșise mândrul soare Și florile albastre deodat-au răsărit! Toți plopii fără soț i se plecară-n zare, Din Nistru până-n Tisa blestemele-au pierit! Și-l însoțeau cinci îngeri din cinci părți ale Țării, Alături de cinci zâne din basme românești... Și-atunci
REVINE EMINESCU ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1484436438.html [Corola-blog/BlogPost/368448_a_369777]
-
diafană Pentru om și pentru țară. SEMEȚIA FLORILOR Miroase-a flori liliachiu Și argintiu și auriu. Bujorii își aprind obrajii în zori, Lalelele împodobesc grădinile Într-o paletă de culori Alese de un pictor uimitor. Iasomia miroase narcotizant. Trandafirul domnește mândru în palat, Ocrotit cu dragoste de împărat, Ales de bucătărese Să le-aducă dulceața la mese. Crinul își înalță cupele semeț, Considerat de alții mai isteț, Fiindcă-i ocrotit de Dumnezeu Și îmbrăcat în haine de mister. Petunia-i regină
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Grupaj_poezii_flori_elena_trifan_1393620309.html [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
le-aducă dulceața la mese. Crinul își înalță cupele semeț, Considerat de alții mai isteț, Fiindcă-i ocrotit de Dumnezeu Și îmbrăcat în haine de mister. Petunia-i regină peste flori Din asfințit și până-n zori. Dalia cea tacticoasă E mândră de talia-i grațioasă. Garoafa mai fragilă și sfioasă Este dusă cu drag acasă, În dar la câte-o cas-aleasă. Crizantema cea bărbătească Îți aduce mirosuri mai aspre, Din răpciune în brumar, Uneori și în gustar. Floarea de nu- mă-
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Grupaj_poezii_flori_elena_trifan_1393620309.html [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
au rupt de atâția ani, pentru că, în curând, trebuie să cărăm cartofii de pe câmp. M-am uitat la degetele lui noduroase și mirată de abilitatea lor, mi-am amintit de tata-mare. -Ce poate să facă tata-mare?! mă iubește și este mândru de mine! i-am spus convinsă că nici nu ar fi putut fi altul adeavărul. -Și eu te iubesc și sunt mândru de tine! mi-a răspuns tataie la fel de promnt. Am respirat ușurată și m-am așezat lângă el pe
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
mirată de abilitatea lor, mi-am amintit de tata-mare. -Ce poate să facă tata-mare?! mă iubește și este mândru de mine! i-am spus convinsă că nici nu ar fi putut fi altul adeavărul. -Și eu te iubesc și sunt mândru de tine! mi-a răspuns tataie la fel de promnt. Am respirat ușurată și m-am așezat lângă el pe prispă, fără teamă că mi-aș putea murdări rochia și fără să-i dau răgaz, am început să-i povestesc de la prima
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
și mai ales la noi! mi-a răspuns apăsând pe ultimele cuvinte. Nu i-am răspuns nimic și am intrat în urma ei în odaia de la drum, unde am așteptat să scoată din șifonier a doua rochie, de care eram la fel de mândră ca și de prima, care acum zăcea ruptă în două pe prispă. -Las-o pentru duminică, când mergem la biserică! mi-a spus mamaie cu părere de rău. Nu i-am răspuns nimic și grăbită am tras-o pe mine, de
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
bucălați și-o bărbie cu gropiță ce nu le observai prea bine de la distanță, datorită mizeriei ce-o avea pe față și părul grizonat, puțin cârlionțat împreună cu întreaga-i fizonomie, parcă ieșeau brusc de sub chipiul cu care era atât de mândru când saluta. Dacă n-ar fi așa nebun, dacă nu ar umbla îmbrăcat așa și s-ar spăla, n-ar fi un om urât Căpitanul. Doamne, ai milă de el!”, gândi Monica. - Ce mult semeni cu Marioara mea, fată dragă
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mosneanu_1396094411.html [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]
-
mai mult decât unul care păcătuiește iubind. Toți avem păcatul gândului în codul nostru genetic, în creație. Suntem creați pentru că iubim ! Că iubim lumina zilei, zgomotul timpului, firul de iarbă în vânt răsfățându-se, frunza ce îmbie copacul să crească mândru și falnic de umbra lui răcoroasă, un răsărit sau apus al celui ce ne dă și întreține viața. Sau mâna ce se întinde spre noi vrând mângăierea să o lase supusă tandreții. Chipul ce ne privește senin îndoindu-ne formele
PĂCATUL CA FORMĂ DE EXISTENŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1492099464.html [Corola-blog/BlogPost/380048_a_381377]
-
mai merge la femei ușoare și vei petrece tot restul vieții tale împreună cu familia ta." Atât de mult m-am bucurat de aceste cuvinte, că soția mea a început să prindă încredere în mine. Sunt foarte bucuros și sunt foarte mândru de ceea ce sunt acum, pentru că sunt un copil al lui Dumnezeu. Și dacă mă bucur, mă bucur în Cristos. Prietenii mei mă întreabă de multe ori și îmi spun: “Dorele, tu ai fost un dansator bun” - pentru că mă cunoșteau foarte
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_dorel_ungureanu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/355327_a_356656]
-
Băăă, ce dreacu’ e-n fasolea asta, bă, că-m’ vine dracii la creier și-o dau în capu’ hălora dă la cantină! În timp ce răcnea însă, o altă rază îi topi unul din incisivii de aur de care era foarte mândru și cu care făcuse multe victime în rândul pițipoancelor din cartier. Urletul aferent nu schimbă cu nimic situația. Râmele, se făcură parcă și mai verzi și se strânseseră în jurul bilei. În capul tuns chilug îi zbârnâi o voce destul de ciudată
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
Băăă, ce dreacu’ e-n fasolea asta, bă, că-m’ vine dracii la creier și-o dau în capu’ hălora dă la cantină! În timp ce răcnea însă, o altă rază îi topi unul din incisivii de aur de care era foarte mândru și cu care făcuse multe victime în rândul pițipoancelor din cartier. Urletul aferent nu schimbă cu nimic situația. Râmele, se făcură parcă și mai verzi și se strânseseră în jurul bilei. În capul tuns chilug îi zbârnâi o voce destul de ciudată
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
care pusese ochii pe mine. Totul a început cu o invitație la un restaurant. Am acceptat, fără să știu prea multe despre el. Era tânăr, bărbat bine, chiar pot spune că am fost fascinată de fizicul și comportamentul său. Eram mândră că mă invitase șeful meu! De ce s-a oprit la mine? Asta am aveam să aflu mult mai tarziu...” Concluzia cu care Lăură rămâne după ce se desparte de această nouă iubire este aceea că oamenii plasați pe o treaptă superioară
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_ultima_pirueta_o_naratiune_despre_dragoste_credinta_si_valori_de_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
Bihorului. În pastorala pe care a trimis-o păstoriților săi, cu prilejul Sf. Sărbători ale Crăciunului trecut, P.S. nostru episcop Nicolae, și-a destăinuit hotărârea de a zidi în reședința Oradea, ,,o preafrumoasă și măreață biserică episcopească, o trainică și mândră catedrală a neamului românesc din Bihor'' Temeiurile invocate de P.S. Sa în sprijinul gândului acestuia sunt atât de puternice, încât ele cer o neîntârziată trecere la înfăptuirea lui, nu numai organelor bisericești eparhiale, ci și tuturor celorlalți factori care, într-
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PRAHOVA IUBEȘTE BASARABIA Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1695 din 22 august 2015 Toate Articolele Autorului PRAHOVA IUBEȘTE BASARABIA Din Basarabia mândră, furată, A noastră vitregă soră uitată, Venit-au cu drag, cu mic cu mare, La a noastră sărbătoare. Din Leova și din Hîncești, Flăcăi și fete ca-n povești, Din Basarabeasca și din Cimișlia, Ne-au adus pacea și prietenia
PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1440272445.html [Corola-blog/BlogPost/368078_a_369407]
-
limba ce-o vorbesc este româna. De dincolo de Prut ei au venit, Cu voie bună i-am primit. În festival ne-am întrecut, Cu dans și cânt am petrecut. Chiar dacă ploaia ne-a-ncercat, Acasă noi nu am plecat. Fete mândre și flăcăi voinici Au încântat privirile aici. Dansuri, tradiții și costume Aduse aici de ei anume, Din Basarabia surată, Ce nu-i uitată niciodată. Și noi și voi să ne rugăm, La ce-i mai bine să sperăm. Să reveniți
PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1440272445.html [Corola-blog/BlogPost/368078_a_369407]
-
ce face. Până s-or însănătoși, mai durează. Stau așa, deocamdată, în stand-by! Te rog să respecți sfatul meu! - Bine maică, o să te ascult! Tanti Florica nu știa ce a vrut să spună cu statul ăla în „stand-by”, dar era mândră de fiul ei că știa rostul pe aici și nu era dat afară, să fie șomer ca alți copii din sat ale căror mame se văitau pe la biserică și dădeau acatiste să-și găsească copiii lor de lucru. Că ea
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Criza_schita_.html [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
strălucitor Pe cer nu-i urmă de nori. Zambete-s și voie bună, Numai cântece răsună, Fiindcă azi sărbătorim Ziua celei ce-o iubim. La mulți ani măicuța mea, Te iubesc și tare-aș vrea Să-ți aduc doar bucurii Mândră de mine să fii. mama mamă, cântec de iubire, dulce izvorât din gând sâmbure de nemurire cât o fi om pe pământ. mamă, al clipei mele dor zâmbet cald și alinare glas mieros, mângâietor, mirosind ca și o floare. mamă
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_pentru_8_martie_poezie_pentru_co_valeria_iacob_tamas_1329642825.html [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
dechid corola Fluturașii încep hora. Zâmbet e și bucurie, Uite chiar și-o ciocârlie, Zburând înspre cerul sfânt Umple aerul de cânt. Ca să ne alunge somnul În dar, ne-a trimis-o Domnul, Prin cântec să răsplătească Bunătatea dumneavoastră. Mama Mândră sunt, vă spun și vouă În rochița mea cea nouă, Cu volane și fundițe Cum stă bine la fetițe. Sărbătoare-i astăzi mare, Mamelor, facem serbare ! Năzdrăvanii de copii Puși sunt azi pe ghidușii, Cântă-n cor, alții dansează, Unii
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_pentru_8_martie_poezie_pentru_co_valeria_iacob_tamas_1329642825.html [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
poată rupe ușor. Mărgelele erau de formă cilindrică și, în general, predomina culoarea roșie. Dar existau și mărgele de culoare albastră și galbenă. Fetele își puneau pe ele cămașa și fota, care avea pe ea fluturași și mărgeluțe și ședeau mândre să ne asculte uratul, lângă părinții lor. Dintre cele pe care le colindam își aveau câteodată drăguți în mijlocul grupului și îți dădeai seama numai că respectivul din alai dorea o mai mare zăbovire pe la casa aceea. Tot cânta și pocnea
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Toate Articolele Autorului Sus, pe creanga teiului, guguștiucul cerului cântă de răsună satul, și de-a lungul, și de-a latul. Gu-guu-știuc,gu-guu-știuc, nu mai vreau să mă mai duc de la casă omenească... Cine vrea să mă primească? Un cocoș mândru, țâfnos, dar se pare cam gelos, cocoțat pe un vechi gard, grăi aspru spre bastard. Ce spui, măi sălbătăciune, vrei să fii șef ? Vai de mine! Vino jos...nu ai curaj? Stai, te bag eu la ultraj. Colivia e a
GUGUŞTIUCUL ŞI COCOŞUL-POEZIE PENTRU COPII de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gugustiucul_si_cocosul_poezie_pentru_elena_spiridon_1334679647.html [Corola-blog/BlogPost/359159_a_360488]
-
a realizat o minicreație, în care a dat glas propriilor sentimente: „Am profitat că-s elev/Și-am văzut că am talent./ Eu m-am înscris la concurs/Și mai am ceva de spus/Pușca și cureaua lată/ Mi-s mândră că-s someșeancă/ Și dac-oi câștiga,/Cât îți vre eu voi cânta.” Ultima parte a primei zile a fost dedicată, în special, tinerilor care au putut audia muzică interpretată de Tudor Elvis, Road Players Band, Lally, Sweet Kiss și
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
populare, printre care și o creație proprie „Codrule, Măria ta”: I „Codrule, Măria ta, Lasă-mă sub umbra ta, Lasă-mă la umbra ta Să mă iubesc cu mândra. II Da' să nu mă spui la nimeni Că-i și mândru lângă mine. Noi acolo vom cânta. Și cu drag ne-om bucura. III Codrule cu frunza deasă, În tine mi-aș face casă, Și-om trăi alăturea Câte zile vom avea. IV Codrule, îți mulțumim, codrule, Ne-ai lăsat să
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]