2,890 matches
-
prințipii” și fără educație. Modul de exprimare al lui Marius Chicoș Rostogan devine o sursă a comicului prin asocierea unui cuvânt cu o conotație pozitivă cu unul cu o conotație negativă: „Bravo, prostovane”, asocierea de cuvinte din limbi diferite: „Silențium, măgarilor”, de latinisme cu termeni populari și neologisme: „că-z fără instrucțiune și educățiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și cine-i învins, apoi acela dă-l dracului! vorba lăkinească: una salus vickis nullam șperare salukem!”, asocierea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și cere respectarea Legilor Lui și ale statului. El nu poate fi mituit! Porunca a zecea spune așa: „Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău”. (Exodul 20: 17) Domnul Isus e gata să vină la noi însoțit de Oastea Lui divină. Are mîna dreaptă ridicată pentru a da semnalul de pornire. El va pedepsi pe
DESPRE LĂCOMIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354099_a_355428]
-
-Vremuri grele și nesigure... -Nici cu cele de azi nu mă laud. -Poporul nostru parcă este blestemat. Nu se așează niciodată pe un făgaș normal. -Poate... din cauza că ne aflăm la răscrucea a doua civilizații. -Nu suntem nici capră, nici măgar! Începură să râdă. Râsul lor era un plâns pe obrazul istoriei noastre. -Spunea Patapievici că pe noi s-au pisat mai toate popoarele migratoare, si nu numai. -E... o exagerare! -Nu o lua că fapt în sine! -Vrea să spună
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
Ei domnule, ălea râd de mine, ca și mneatale ... - Când te uiți în oglindă, ce vezi tu ? - O po-ci-ta-ni-e ! - Nu ești urât și-ai o minte bună ... - Eu am crescut cu dobitoace ... - Și care ți-au plăcut cel mai mult ? - Măgarii ! Că-s blânzi și-i găsești destui și pân sat ... - Dar era o poveste cu o măgăreață ... - Nu mai țâu minte, că mintea mea e mai săracă ca a tale ... Și-apoi, mai știu și eu ? Văz că vorbește satu
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
de masă, un trăitor de zile moarte, un nătărău cu suflet de copil. Cred că pe oameni nu-i chema în vis, că toți râdeau cu el, de el dar cu animalele era în seamăn. El se vedea ca un măgar sătul de bâte, un trântor cu pofte ne-mplinite, ca un câine de șanț și garduri pălănite. Se vedea ca un cuc jumulit de nepereche, ca un vițel hoțit la burta vacii, un filosof tâmpit de foame și nu știm unde
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
mele. -Lasă că abia mai crește, îi întind oasele! i-a răspuns sigură de rezultatul sperat după baie. -Dacă nu am crescut ca lumea, de ce mă trimiți la școală? Mai stau până la anul, să plec cu Nuța. -Vrei să fii măgarul între oi? mi-a răspuns mami supărată. Te avem numai pe tine; trebuie să înveți să te faci și tu ceva, vrei să ajungi.... -Sa vezi că o să-ți placă la școală! a intervenit tăticu. Și după ce s-a gândit
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
o refuza! O mirosea strâmbând din bot, se comporta ca și un bou, Din ce motiv?...mare netot! avea dorinți de ceva nou, Nici cu Marìe, cu Fifi chiar, ce uger, nene, șold rotund! De îl făcea și pe-un măgar să treacă iazul pe la fund, Nu a mai vrut a doua zi, privind la ele ca un chior, Că Jean, aproape-a-nnebuni, îl pregătea de abator, Și-abia-nspre prânz când termină un kil jumate de Martell, Ajunse de se lumină
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
Versificația este la acest poet, după toate regulile prozodiei, iar muzicalitatea conferă un spor de lumină, imaginilor create. El procedează prin antiteză și scoate în lumină, viața simplă pământeană a Dumnezeului întrupat, venit de Florii la Ierusalim, “pe cârca unui măgar” cu risipa de toate felurile la care se dedă lumea de azi, care călărește mii de cai putere “în zadar”, “pe pustii”. Atât de simple și pe înțeles sunt versurile încât, nu e de mirare că ele sunt asimilate de
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
și peștișori sărați, care i se topeau pe cerul gurii, pozele pregătite, șterse cu batista, mai lipseau fetele, dar uite-le intrînd în încăpere, una după alta, ca oile alea proaste, care merg cu capul una în curul ăleilalte, după măgarul căruia i se bălăngăne în ritmul talăngii pe care i-a pus-o stăpînul la gît și de care este tare mîndru (stăpînul, nu măgarul!). Fetele s-au așezat care pe unde, pe pereți erau lipite poze cu pieisaje de
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
după alta, ca oile alea proaste, care merg cu capul una în curul ăleilalte, după măgarul căruia i se bălăngăne în ritmul talăngii pe care i-a pus-o stăpînul la gît și de care este tare mîndru (stăpînul, nu măgarul!). Fetele s-au așezat care pe unde, pe pereți erau lipite poze cu pieisaje de prin Caraibe, pline de soare și de culoare și de cocotieri, mașini luxoase pe capotele cărora se tîrau ca lipitorile niște purtătoare de țîțe bronzate
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
cum va fi?! Cine-mi poate demonstra, In zadar să mai întreb: Dacă eu cred, ce pierd ? Să îndur de mila...Ta! Tare-s mic și nu îmi place. Zău, nu vreau să m-ajungă; Că bastonul “Mână-Lungă” Cum “fratele măgar” o face, Iartă-mi-i, să nu-i trăsnești!” Nu-i pot făcea sfinți... acum; Doamne!... ei nu știu ce spun, Popa zice: „Fac greșeli lumești, C-a pierdut nuiaua groasă. Ies la tablă...fără teamă, “Fratele măgar” mă cheamă, Și de câte ori
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
bastonul “Mână-Lungă” Cum “fratele măgar” o face, Iartă-mi-i, să nu-i trăsnești!” Nu-i pot făcea sfinți... acum; Doamne!... ei nu știu ce spun, Popa zice: „Fac greșeli lumești, C-a pierdut nuiaua groasă. Ies la tablă...fără teamă, “Fratele măgar” mă cheamă, Și de câte ori, în clasă, Mi se pare că-și văd. Cum părintele ne cântă, Că Isus vine, ne-ascultă; Când se roagă, eu îl cred... E normal, de-aia mă ceartă.” Și îmi zic: „Poate-am greșit, Mâna
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
din clasa mea, degrabă! Ia să-ți dau o chelfăneală, Ba îi cer și socoteală; Nu-s destui care-L întreabă? Ce e rău și ce e bun?!... Tu-l întrebi pe Dumnezeu! Ce tot bați câmpii mereu, -Tu, frate măgar!...îți spun: Cruce-și făcea, fericitul. Și-a pus mâinile la tâmple, S-a oprit să mă asculte, Și deodată preasfințitul Iartă-i Tu... pe fiecare Ție Doamne îți slujesc, -Iartă-i Doamne! că greșesc, Mă rugam cu vocea tare: De-
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
acuma. Și smerit m-am închinat, În genunchi m-am așezat, Când văzui că-i groasă gluma, Ba pe unii-i prinde plânsul. Alții se feresc și-l minte, Să-i lovească pe sărite: Si începe Ești curată secătură! -Măfrate măgar, îți zic: Îmi mușc degetul cel mic; Mâna duc ușor la gură, Un ceaun ce stă pe jar. Clasa dă și-n clocotit - Ați văzut ce-a suferit?... -Ce-i de râs, frate măgar?!... Când aud popa, strigând: Nu pot râde
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
sărite: Si începe Ești curată secătură! -Măfrate măgar, îți zic: Îmi mușc degetul cel mic; Mâna duc ușor la gură, Un ceaun ce stă pe jar. Clasa dă și-n clocotit - Ați văzut ce-a suferit?... -Ce-i de râs, frate măgar?!... Când aud popa, strigând: Nu pot râde, dar mă mir, Clasa este într-un delir; Zice unul, hohotind: -Dar a luat-o pe spinare, De Darwin s-a lepădat. Ca și sfinții a-ndurat!... La colegul vostru care, Luați exemplu, dragi
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
maro, a scenei, și-a pregătit Raiul, în Naționalul ăsta ... cum o fi să memorezi roluri de sute de pagini până la optzeci de ani? Că eu, La cincizeci și unu, Dacă mă iei repede, Nu îmi aduc aminte Nici Puntea Măgarului ... Teorema lui Pitagora ... Lume puțină La intrarea în Rai A actorului Brumă Uzeanu Mihai. Familie de actori. Să tot joci. Încercând Să duci lumea Cu vorba. - Măi, fiți buni! - Măi, fiți cuminți! - Măi, luați aminte! - Măi, luați-o mai ușor
LIMBA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358702_a_360031]
-
la profesioniști, fiind coleg cu Gheorghe Fiat, de aceea îi luaseră frica majoritatea zurbagiilor și se fereau să aibă de-a face cu „uriașul”. Într-o iarnă, înainte de sfântul Crăciun, a fost de-ajuns să-i șteargă o palmă unui „măgar” (așa-i averitza înainte de-al lovi), nenea Fleancă (poreclă ce i-au dat-o vălurenii) care n-a mai auzit cu urechea dreaptă, iar maxilarul nu a mai fost pus la loc cu toate descântecele Bușicăi și Predușincăi. Ce
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
tării m-oi avânta și-apoi pe Lună să cobor de forțele mi s-or găta... Cain: (nemulțumit de întrega discuție, dar pornit mai ales împotriva lui Abel) Poftim de ce-i în stare tontul! Stând toată ziua lângă vite precum măgarul între oi, el crede că-i un stup de minte. Cum de pământ s-a săturat umblând cu turmele haihui, privește zi și noapte cerul de parc-ar fi moșia lui. Dar l-aș vedea să stea pe brazdă și
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
pripă, ei au văzut marea risipă în lipsa forței de-a munci ... O, Doamne, ce mai hărmălaie se ridică din toată gloata! Cei slabi plângeau și blestemau, iar unii m-acuzau fățiș că i-am momit cu libertatea, ca pe-un măgar să schimbe calul și în deșert să-și afle moartea. Degeaba gura mi-am bătut cu întâmplări fără uitare, precum miracolul ieșirii din egipteana împilare, un dar divin care obligă copiii neamului evreu la veșnică recunoștință față de Domnul Dumnezeu. S-
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
îndrăgostit de el. „Un cântec de jale” (Un cântic ca di jali) are ca temă coborârea oilor de la munte la Sfântul Dumitru în procesul transhumanței și ca motiv central comuniunea om-natură. După ce au coborât toți de la stână cu oi și măgari, ultimul a rămas baciul să închidă stâna. Coborând la vale a fost cuprins de jale, regretă că părăsește muntele și se gândește că primăvara este prea departe până la întoarcere. În timp ce cobora el cânta un cântec de jale și valea îi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
poetic original, cu un imaginar propriu, inedit: „Cum să mușc din acest lătrat de câine ce veșnic scâncește în inima ta?”; „Mut ca un pește în apa păcatului sunt, flămând ca un câine a cărui credință descrește ... ”, „Și vaca, și măgarul, și coțofana, și câinele, și cormoranul, cu toții vor veni la festinul din noi!”; „Nu mă învrăjbiți nici cu soarele, nici cu luna! Nici cu alba hermină, nici cu hipopotamul cel credincios și răbdător...” Poetul are puteri demiurgice, atâta vreme cât poate schimba
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
reia aceiași formulare în întrebare și o alta în răspuns), Bruno întreabă: Unde se află în potență distrugerea Troiei? Într-o femeie. Cine a fost instrumentul distrugerii forței samsonice? Vreau să spun a acelui erou, care, cu o falcă de măgar pe care o găsise, a devenit triumfătorul de neînvins al filistinilor? O femeie. - Cine a înfrînt la Capua avântul și forța marelui căpitan și dușman perpetuu al Republicii romane, Hanibal? O femeie! - Spune-mi, o, profet citared, care este oare
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
din talpă. Te-aș săruta pe mâini, te-aș mângâia. Mai știi cum era altă dată ? Aș vrea să fiu izvor, ca setea să-ți astâmpăr ; Mărgele de-apă vie să-ți mai atârn în păr. Aș vrea să fiu măgar, să-ți duc rucsacu-n spate ; Destul ai dus poveri, de greu avut-ai parte. Dar, nu-s decât un biet bătrân, de vremuri ruginit, Ce pierde-n barbă lacrimi, la plâns, la râs și la citit... Bătrân înlăcrimat, c-o
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
o zi starețul său i-a spus: Puținii nostri bani-s pe ducă Și-am vrea un om la tîrg să ducă, Ce-avem și noi pe-aicea de vîndut. Și i-a dat lucruri vechi să vîndă. Și doi măgari bătrîni și răpciugoși. El l-a-nvățat cum să răspundă, Defectele cum să le-ascundă, Ca să obțină-n fine, bani frumoși. Și dup-o zi de tîrg întreagă, Sosi călugărul umil. Căci nici-un ban nu-i în desagă, Măgarii de
EU MÂNTUIREA NU MI-O PIERD de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360003_a_361332]
-
doi măgari bătrîni și răpciugoși. El l-a-nvățat cum să răspundă, Defectele cum să le-ascundă, Ca să obțină-n fine, bani frumoși. Și dup-o zi de tîrg întreagă, Sosi călugărul umil. Căci nici-un ban nu-i în desagă, Măgarii de aproape îl urmează Și-i necăjit , de parcă-i un copil. Se uită mînios starețul. -Cum, n-ai putut și tu un ban să faci? Să-ți lauzi marfa,storcînd prețul, Să fii șiret ca precupețul, Că doar ,tu știi
EU MÂNTUIREA NU MI-O PIERD de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360003_a_361332]