2,156 matches
-
polița din dreptul ferestrei. Pe vatră se mai vedeau câțiva tăciuni care se încăpâțânaseră să ardă ultimile cioturi din niște buturugi de salcâm rămase sub pirostriile, pe care era așezat ceaunul de tuci, în care-și făcuse o amărâtă de mămăligă, și mâncase de seară... cu un codru de brânză și o ceapă spartă într-un ștergar cam izinit. De când îi murise muierea, nu mai reușise să aibă o cămașe curată pe el, iar felul în care se hrănea, o făcea
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Leana ta, mi se pare mie... după mamea bătrână. Parcă-l văd cum trecea pe la nevastă-ta, când erai plecat la răzbel și-i aducea de-ale gurii, că nu se găsea nici fărâmă de mălai ca să poți face o mămăligă. Mureau copiii în casă de foame”. Am simțit că o mână nevăzută m-a lovit în moalele capului și mi-am rugat moartea, dar sărăcuța... m-a ocolit de-atâtea ori. O, dar nici eu nu am vrut cu adevărat
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
scula cu-o vorbă blândă Tata: - Hai copii la treabă Că vine foamea și ne-ntreabă Burta: cu ce-o umplem, că-i flămândă? Și foamea asta ca un dinozaur O mințeam cu câte-o zeamă lungă Mai mult cu mămăligă, să ne-ajungă Dar visele erau de aur! M-aș întoarce azi să cer azil În propria-mi copilărie Și nimenea să nu mă știe Când intru sau când ies, tiptil Referință Bibliografică: Mi-e dor / Ion Untaru : Confluențe Literare
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
și cu plumbul și cu... Mama ei de octopedă! De ciudă, românașu' meu era cât pe ce să plângă! Acasă, la reședința noastră maoră, am curățat peștele, l-am dat prin făină și sare și l-am prăjit în tigaie... Mămăliga și mujdeiul încă nu se inventaseră pe insulă, așa că am mâncat niște kumera (cartofi dulci) ca garnitură. O masă copioasă, tredițională din mările sudului... oferită părinților săi de juniorul meu. Într-una din zile am fost în vizită la o
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
închis și am suferit nu numai de halucinațiuni, ci și mai mult încă de foame“. Mai redăm un alt document: “Eu ași vrea să scap cît se poate de curând și să mă întorc în țară să mă satur de mămăliga strămoșească. Căci aici, de când mă aflu, n-am avut fericirea de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic “.( Către A. Chibici-Rîvneanu, 12/24 ian. 11884, din sanatoriul Dobling din
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
Ada Kaleh sărbătoreau și pe Sf Gheorghe, (care corespundea cu măsuratul oilor în satele de munte ale Mehedițiului). Cu această ocazie insularii mergeau într-o pădure pe malul Dunării ( nu pe insulă ) și petreceau cu muzică, jocuri, și se mânca mămăligă și fasole, se bea cafea. Aceasta se prepara la iarbă verde. Pentru acest lucru insularii aveau un mangal de dimensiuni mici (în formă de sobă în miniatură) în care se făcea focul cu surceluțe mărunte iar cafeaua se fierbea în
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
acoperindu-l Ana Urma 33 Câmpul cu maci - veteranu-și mângâie piciorul de lemn 34 stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobica 35 tropotit de cai sub licăriri de stele - mușcată în geam 36 seară cu greieri - împărțind mămăligă mâna bunicii Gabriela Beldie 37 țânțari somnoroși - doar razele de soare pe ,,Carul cu boi" 38 în geamul școlii - știrbii din clasa întâi și-un soare cu dinți 39 încă e verde - doar pe un colț de luna merele coapte
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
i se spunea prin sat, poreclă la care nu prea răspundea, nici el nu știa de unde vine, după ce hărăni, cum obișnuia să spună, animalele din ogradă a intrat în casă și a început să-și pregătească cina. A turnat o mămăligă în ciaunul cumpărat de la oraș, pe când trăia răposata nevastă, învârtind cu răbdare mestecăul cu o mână și cu cealaltă presărând mălaiul peste apa clocotită. Apoi a răsturnat-o peste un capac de lemn cu mâner. Și-a luat o bucată
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
dintr-o putină ce-o ținea în pivniță. Înainte de a intra în casă cu farfuria a privit cerul. Norii plumburii se așternuseră peste sat, amenințători. „O să ningă în noaptea aceasta!” Apoi a intrat în casă. A tăiat cu o ață mămăliga, ca o lună plină, în felii. Așezat la masa mică și joasă pe trei picioare a început să amestece, cu furculița, brânza cu mămăliga. Mânca încet și gândurile alergau în urmă. Parcă o vedea alături pe Marița lui cu care
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
amenințători. „O să ningă în noaptea aceasta!” Apoi a intrat în casă. A tăiat cu o ață mămăliga, ca o lună plină, în felii. Așezat la masa mică și joasă pe trei picioare a început să amestece, cu furculița, brânza cu mămăliga. Mânca încet și gândurile alergau în urmă. Parcă o vedea alături pe Marița lui cu care construiseră casa aceasta. Mîinile lui bătătorite și aspre care de opzeci de ani lucrau pământul darnic și bun ca soarele. „Ce vremuri! Parcă ieri
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
Și el ... ce face acum? Dar ... e bine să iau lucrurile așa cum sunt. Mulțam Domnului, că am ajuns la vârsta asta, de pot să mă descurc și singur! Jerdea nu se lasă cu una cu două“. Bătrânul mesteca cu gingiile mămăliga amestecată cu brânză și ... gândea: „Repede a trecut viața! Întotdeauna am respectat ceea ce zicea Democrit într-o carte a lui Ionel, pe când era student la Cluj. Cu minte este acela care nu se întristează pentru ceea ce nu are, ci se
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
ceilalți ciurdari ocazionali ai satului în condițiile date de situație. Cea mai tristă întâmplare pentru el avea să fie când într-o duminică, atunci când fiind trimis cu vitele i s-a pus drept mâncare pentru întreaga zi o felie de mămăligă și una mai mică de pâine. A sesizat asta când i se făcuse foame și când a văzut ce are în trăistuță. S-a retras undeva singur și a mâncat ce i se pusese de acasă. Era prea departe cu
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
mai nimic de mâncare. S-a găsit până la urmă si pentru Beldie o strachină de borș fără carne cu care a trebuit să se mulțumească. Luni dimineața când a plecat la școala din Bunești a mâncat doar niște magiun cu mămăligă și atât! Ceilalți colegi de internat veneau de acasă cu fel de fel de plăcinte sau gogoși făcute de mamele lor, dar Beldie se uita lung la ceilalți cum mănâncă și răbda căci nu avea ce face. La câteva zile
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
ca la mama acasă, în vederea preparării sîngeretelui și mai ales a borîndăului. N-am știut eu cum se zice în engleză la borîndău, la fel cum nu știu nici în românește, dar le-am explicat că e un fel de mămăligă din făină de porumb cu sînge în loc de apă. Cred că vreo trei, mai simțitori, așa, au dispărut spre baie, iar restul, că acum deja se strînsese tot compartimentul în jurul meu, să mă asculte, mă priveau cînd cu milă, cînd cu
DIN RELATARILE UNUI ROMÂN STABILIT ÎN SUA – DESPRE PORC de IOAN MARCEAN în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345246_a_346575]
-
în rucsacul tatei când se întorcea de la munte pâinea neagră ,,cea de toate zilele'' și delicatețuri ca:marmeladă,halva și mizel.Ce de bunătăți! Dar asta era muncă pentru perioada de iarnă,vara era colectivul ,care îți asigura la țară ,,mămăliga cea de toate zilele'' prin porumbul dat toamna după ce îți făceai normele impuse de de conducerea C.A.P. Uf, luau ai meu de secerat grîu cîte două,trei hectare,fiindcă erau terenuri accidentabile ,unde nu intra combina să treiere.Mă
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
smuls de legători,adică grâul cel mai înalt trebuia smuls. Puneai un mănunchi într-o parte ,unul în cealaltă parte îl prindeai la mijloc și cu această legătoare legai snopul de grâu. Măicuța mea rămânea acasă să mulgă vaca ,făcea mămăligă ,apoi venea la câmp cu sufertașul de lapte fiert ,aburind și mă chema să mănânc.Munca la seceriș era grea întîi luai în mâna un mănunchi pe care îl tăiai cu secera ,apoi mănunchi peste mănunchi era pologul și din
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
punea niște lemne lungi, pe care ne așezam ca să nu stăm direct pe pământ.Pe pânza aceea, îngălbenită de vreme și pătată de resturi de mâncare, așeza linguri de lemn, boboroade făcute în cuptorul din mijlocul curții și bucăți de mămăligă caldă. Apoi, aduceau femeile casei, străchini pline cu mâncare, după cum era făcută pomenirea, de dulce ori de post. Se puneau, intercalat, una de un fel, una de un fel, însă nici nu se așeza mâncarea bine în ele că se
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
ne unde, ajungeam eu până venea timpul să mă întorc. Important e că de fiecare dată plecam și cu sticla de lapte, și sătulă de joacă, de bălăceală la gârlă, de mâncare...și ce mai mâncare: ori pește prăjit cu mămăligă caldă,ori câte o ciorbă de țipar, ori cococi cu brănză, ori lapte bătut din tigvă, ori câte o coleșiță făcută la repezeală și...desert, mămăligă rece cu zahăr. A...și mai erau merele aromate din mărul de la poartă sub
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
de bălăceală la gârlă, de mâncare...și ce mai mâncare: ori pește prăjit cu mămăligă caldă,ori câte o ciorbă de țipar, ori cococi cu brănză, ori lapte bătut din tigvă, ori câte o coleșiță făcută la repezeală și...desert, mămăligă rece cu zahăr. A...și mai erau merele aromate din mărul de la poartă sub care se găsea mereu câte o pătură de tutun adus pentru înșirat.Și mai cu rugăminți, mai cu promisiuni, mai cu amenințări, înșiram și noi copiii
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
tigaia de tuci cu trei picioare, în care făcea jumări din două ouă și o strachină de terci , jumări din care ....sătura mai mult sau mai puțin..... șapte inși ( unul dintre inși... fiind eu) . Era un fel de a mânca mămăligă prăjită cu mămăligă . Căci de fiecare dată, lângă cratița așezată în mijlocul mesei cu trei picioare, răsturna o mămăligă, care până sa iasă aburul din ea, se termina. Și ea și jumările, iar cratița nu se spăla niciodată! Nu de alta
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
cu trei picioare, în care făcea jumări din două ouă și o strachină de terci , jumări din care ....sătura mai mult sau mai puțin..... șapte inși ( unul dintre inși... fiind eu) . Era un fel de a mânca mămăligă prăjită cu mămăligă . Căci de fiecare dată, lângă cratița așezată în mijlocul mesei cu trei picioare, răsturna o mămăligă, care până sa iasă aburul din ea, se termina. Și ea și jumările, iar cratița nu se spăla niciodată! Nu de alta, dar cu nici un
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
jumări din care ....sătura mai mult sau mai puțin..... șapte inși ( unul dintre inși... fiind eu) . Era un fel de a mânca mămăligă prăjită cu mămăligă . Căci de fiecare dată, lângă cratița așezată în mijlocul mesei cu trei picioare, răsturna o mămăligă, care până sa iasă aburul din ea, se termina. Și ea și jumările, iar cratița nu se spăla niciodată! Nu de alta, dar cu nici un detergent de vase ( de care pe atunci nu era nici pomeneală), nu putea ieși mai
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
etimologiile cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
întindeam cu fața în sus lângă șiștar și mă străduiam ca să prind în gura deschisă jetul de lapte călduț pe care îl mulgea. Când era aproape gata înhățam șiștarul aproape plin și coboram cu mare grijă până lângă prispă unde mămăliga cea mare era aproape gata și chiuiam de bucurie la auzul bolboroselii laptelui turnat în ceaunul din care tocmai fusese răsturnată mămăliga iar cu linguroiul cel mare mestecam de zor pentru a desprinde cât mai multă lipitură de pe fundul ceaunului
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
mulgea. Când era aproape gata înhățam șiștarul aproape plin și coboram cu mare grijă până lângă prispă unde mămăliga cea mare era aproape gata și chiuiam de bucurie la auzul bolboroselii laptelui turnat în ceaunul din care tocmai fusese răsturnată mămăliga iar cu linguroiul cel mare mestecam de zor pentru a desprinde cât mai multă lipitură de pe fundul ceaunului. Ce mândru eram de importanța misiunii mele al cărui rezultat știam că-l așteptau toți deoarece fiecăruia i se cuvenea câte o
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]