2,168 matches
-
cislă, ci a devenit o dare personală, a individului, fixă, 30 de lei pe an, sumă care a fost tot o apăsare a celui sărac, care, la trei luni, în calitate de cap de familie, trebuia să plătească echivalentul prețului făinii de mămăligă mâncată timp de două săptămâni. Dar nu birul era principala povară a țăranului, cât diversele servicii obligatorii - angaralele, harabalele, claca, transporturile obligatorii, caii de olac, repararea drumurilor și podurilor etc. Satele clăcășești erau vestite prin ceea ce se numea birnicul havalelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făinuță și cu legăturica cu fasole în traistă și cu asta trăia toată săptămâna până îi venea rândul să-l schimbe altul. Și nu numai el, ci toți băieții de țară trăiau așa. De multe ori, făceau cu toții câte o mămăligă mare și luau o scrumbie și o învăleau în hârtie; apoi o băgau în șperla focului și o frigeau și toți mâncau dintrînsa cu atâta chiverniseală încât, când mântuiau scrumbia, era și mămăliga dusă. Și ei erau hărțuiți în toate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
De multe ori, făceau cu toții câte o mămăligă mare și luau o scrumbie și o învăleau în hârtie; apoi o băgau în șperla focului și o frigeau și toți mâncau dintrînsa cu atâta chiverniseală încât, când mântuiau scrumbia, era și mămăliga dusă. Și ei erau hărțuiți în toate părțile, ba încă făceau și pentru alții slujbă", încheie autorul, care și el lucrase la o subprefectură ca funcționar care se cunoștea cu călărașii și pe care îi urmărea și cum se deplasau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mă voi lupta prin orice mijloace pentru distrugerea regimului de cruntă teroare comunistă... Așa să-mi ajute Dumnezeu!46. Jurămintele și adeziunile membrilor grupurilor Arnăuțoiu și Arsenescu se fundamentează pe aceleași valori circumscrise de țară, națiune, regalitate etc.: Subsemnatul G.I. Mămăligă, prin prezenta, adeveresc că m-am Înscris de bunăvoie și nesilit de nimeni ca haiduc pentru a lupta la eliberarea și salvarea Patriei și Neamului... Subsemnatul Ioan P. Chircă, din Nucșoara, de bunăvoie și nesilit de nimeni, numai din spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
avea. De urâtă nu-i frumoasă Te sperii văzând-o-n casă. Și de rău nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa mănânce. Și mănânca, frate dragă, Câte-o mămăligă întreagă. A facut o mămăligă, De nici câinii n-o mănâncă. Nici motanul de pe horn N-o mănâncă să-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
frumoasă Te sperii văzând-o-n casă. Și de rău nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa mănânce. Și mănânca, frate dragă, Câte-o mămăligă întreagă. A facut o mămăligă, De nici câinii n-o mănâncă. Nici motanul de pe horn N-o mănâncă să-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav de amigdalită (gâlci). Foloseau, după priceperea proprie, toate leacurile băbești potrivite: mămăligă fierbinte pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să-mi dai somnul și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
unde moaie pământul, să-l amesteci cu oțet de vin, să legi la ceafă. Pentru ca femeia să aibă lapte. Să bea sămânță de mărar pisată, mazăre rădăcini de pătrunjel și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât poți suferi. Stai răbdător acolo până
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sau un preot, nu-i va merge bine. Celui care omoară o broască se zice că-i va muri o rudă sau vreun prieten. Pasărea care va fi pupată de om o mănâncă uliul. Să nu se dea la câini mămăligă fierbinte căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir roșu, ca să nu se deoache. Felurite superstiții Pâinea să nu se pună pe masă cu coaja de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe cineva palma dreaptă, să știe că el va da bani altcuiva; iar când îl mănâncă palma stângâ, să se bucure că va lua bani. Fetelor cele mari care mănâncă direct din oală, le va ploua la nuntă. Când o mămăligă se toarnă de la foc și se crapă pe la mijloc, este semn că cel ce-a făcut-o va face o călătorie. Să nu poarte cineva cămașa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Pune cămașa jos și calc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
drumul spre așezări omenești. Este o calitate faptul că se adaptează ușor la schimbările de regim alimentar. Nu este pretențios la mâncare; se mulțumește cu un pește, o focă sau cu o morsă când se află În regiunile polare, cu mămăligă sau cartofi În regiunile temperate, ori cu o fiertură de orez sau grâu În zonele calde. S-ar putea spune că posedă chiar o doză de bun simț fiindcă: nu este capricios, nu pretinde să i se dea atenție numai
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ARCADE, L. M. (pseudonim al lui Leonid Mămăligă; 13.VII.1921, Vaslui - 4.XII.2001, Paris), prozator, poet, eseist și dramaturg. Este fiu al Semproniei (n. Terfaloga) și al lui Mina Mămăligă, ofițer. Își face clasele elementare și liceale la Lugoj, localitate din care se trăgea familia mamei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
ARCADE, L. M. (pseudonim al lui Leonid Mămăligă; 13.VII.1921, Vaslui - 4.XII.2001, Paris), prozator, poet, eseist și dramaturg. Este fiu al Semproniei (n. Terfaloga) și al lui Mina Mămăligă, ofițer. Își face clasele elementare și liceale la Lugoj, localitate din care se trăgea familia mamei sale, și Lipcani (Bucovina), luându-și bacalaureatul în 1940, la Lugoj. Urmează Facultatea de Drept a Universității din București (licențiat în 1944). Debutează încă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
ceapa, apoi se adaugă ciupercile, se fierb la foc mic cu puțină apă. Smântâna se amestecă cu ouăle, sarea piperul și se adaugă peste ciuperci atunci când sunt fierte. Se mai ține pe foc la fiert câteva minute până se leagă. Mămăligă (rețetă din zona Mânzătești, comuna Ungheni) INGREDIENTE: * 400 grame mălai, * jumătate linguriță sare * 1,5 l apă. MOD DE PREPARARE: Se pune apa cu sare la foc într-un ceaun de tuci sau într-o oală care nu lipește și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor, se mai făcea și din mei. Cultura meiului a dispărut, dar îmi amimtesc de meiul cultivat de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă se mai foloseau și multe fructe și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
face munci prea grele, că ar fi obosită sau că nu mai poate. A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din copilăria mea este
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
hainele care se puteau vinde, care aveau preț. Am rămas toți goi și fără mâncare. A fost, pentru noi, o primăvară cu o foamete cumplită. Nu erau nici ouă, nici păsări, nici miei, nici lapte sau brânză. Nu aveam decât mămăligă cu fasole sau cu varză murată. Când foamea sa întețit în casa noastră, tata a cumpărat de la un lipovean un butoiaș cu hamsii sărate, plătite cu două piei de oaie. Erau un soi de peștișori, puțin mai mari, mai groși
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sugestiv al truditorilor pământului ce reprezentau majoritatea populației țării sau muncitorilor care populau zonele suburbane ale orașelor pe care Eminescu Îl surprinde În „Mizeria vieții noastre publice”, citez: „Chipul țăranului român supt și lipsit de vlagă pentru că se alimentează cu mămăligă cu oțet și zarzavaturi, bea spirt amestecat cu apă, carne și vin foarte rar, a ajuns la un grad de anemie și slăbiciune morală Încât seamănă cu chipul uvrierului stors de putere la umbra fabricii, cu copii slabi, galbeni, lihniți
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai pretențioasă, iar cartoful, la rândul său, va Înlocui multe din rădăcinoasele care se foloseau curent În alimentație. Treptat aceste alimente vor deveni principala sursă de hidrocarbonate. Atât de răspândită a devenit cultura porumbului, de exemplu, Încât alimentația unilaterală cu mămăligă va fi legată multă vreme de evoluția endemică a unei boli carențiale cunoscută sub numele de pelagră, sau boala celor trei D (diaree, dermatită, demență) care făcea ravagii În populația rurală, cauzată fiind de lipsa unei vitamine esențiale În metabolismul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
XX, prin mijloacele moderne ale agriculturii extensive și intensive vor conduce la o abundență alimentară ce se va răsfrânge decisiv asupra modului de alimentație În Europa și implicit În țara noastră. Gheorghe Crăiniceanu În Igiena țăranului român - 1895 arăta că „mămăliga era stâlpul casei, iar legumele erau cel mai uzitat și plăcut adaos”. Mămăliga cu cartofi sau lapte, fasolea păstăi sau boabe, varza și castraveții (ca legume proaspete sau murate), lăptuci, ștevie, urzici sau dovlecei erau principalele leguminoase, la care se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
abundență alimentară ce se va răsfrânge decisiv asupra modului de alimentație În Europa și implicit În țara noastră. Gheorghe Crăiniceanu În Igiena țăranului român - 1895 arăta că „mămăliga era stâlpul casei, iar legumele erau cel mai uzitat și plăcut adaos”. Mămăliga cu cartofi sau lapte, fasolea păstăi sau boabe, varza și castraveții (ca legume proaspete sau murate), lăptuci, ștevie, urzici sau dovlecei erau principalele leguminoase, la care se adăugau: lintea, mazărea, bobul, năutul, spanacul, măcrișul, ceapa, usturoiul și ciupercile. Referințele istorice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pentru că În pășunatul oilor se găseau multe plante medicinale cu proprietăți terapeutice. Alin Ciupală referindu-se la alimentația primei jumătăți al secolului al XIX-lea, odată cu avântul producției agricole din perioada regulamentului organic (1829-1859) spune că „alimentul de bază era mămăliga din făină de porumb la care se adăuga fasolea, laptele, varza, ceapa și usturoiul”, de asemenea, amintește pentru prima dată de cultivarea orezului. „Laptele era așa de puțin că nu se Întrebuințează ca aliment ci ca medicament” observa dr. Nicolae
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de fapt prin supraîncărcarea țăranilor cu dări progresiv crescânde care să alimenteze bugetul din ce În ce mai costisitor. De altfel În „Mizeria vieții noastre publice” (Timpul 23 iunie 1879) va descrie chipul țăranului român; supt și lipsit de vlagă pentru că „se alimentează cu mămăligă cu oțet și zarzavaturi, bea spirt amestecat cu apă, carne și vin foarte rar, a ajuns la un grad de anemie și slăbiciune morală Încât seamănă cu chipul uvrierului stors de putere la umbra fabricii, cu copii slabi, galbeni, lihniți
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]