1,012 matches
-
ar fi reparat casele mai vechi din incinta mănăstirii, care fuseseră menționate anterior de către Paul de Alep, iar palatul din afara mănăstirii a fost construit mai târziu. Urmașii la tron ai domnitorului Grigore Ghica au folosit și ei clădirile din complexul mănăstiresc ca reședință de vară, unde se retrăgeau în zilele toride de vară. În anul 1753, domnitorul Matei Ghica (1753-1756), fiul lui Grigore al II-lea Ghica, a efectuat o serie de lucrări de restaurare ale Bisericii Frumoasa. În secolul al
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
În curte se mai găsesc ruinele vechilor case boierești de pe timpul lui Grigore Ghica și cavoul familiei Sturdza (tatăl domnitorului Mihail Sturdza) și a altor membri ai familiei din care doi înrudiți cu familiile Vogoride și Mavrogheni. Până la secularizarea averilor mănăstirești în anul 1863, Mănăstirea Frumoasa era una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova, având 16 moșii în Moldova, Bucovina și Basarabia. După secularizare, Guvernul a transformat curțile domnești în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, închisoare militară a Corpului
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc. Potrivit vechilor cronici moldovenești zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469. Sfințirea sa a
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
Domnului" (sărbătorit în fiecare an pe 15 august) și "Sfântul Mucenic Gheorghe" (sărbătorit la 23 aprilie). Mănăstirea Humorului a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la poziția 292, având codul de clasificare SV-II-a-A-05570. Ansamblul mănăstiresc este format din patru obiective: În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Humor, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
a funcționat o școală pentru copiii localnicilor, iar din 1850 acestea au fost folosite ca depozit pentru materialele autorităților austriece. În prezent, din aceste chilii nu mai există decât niște ruine pe latura de sud și de est. Ruinele caselor mănăstirești au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la poziția 294, având codul de clasificare SV-II-a-A-05570.02. În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de piatră și a construit un turn
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
care Buhaiul, Cascariu, Dumbrăvița, Puțineni (jud. Dorohoi), Bâlca, Păunești, Borșani, părți din Fierbinți și Haret (jud. Putna), Capotești, Petrești, Scânteia, Valea Satului, Belcești și Filozofu (jud. Vaslui), Iezerul de la Dorohoi etc. La 15 septembrie 1863, prin efectul Legii secularizării averilor mănăstirești, domeniile și bunurile mănăstirii trec în proprietatea statului, în timp ce Palatul doamnei Dafina este transformat în școala satului și casă parohială. Ca urmare a pierderii proprietăților care aduceau venituri mănăstirii și a plecării călugărilor la alte mănăstiri, biserica s-a ruinat
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
de peste calea ferată. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Austriecii au desființat mănăstirea de maici de la Ițcani, confiscând pământurile mănăstirești în beneficiul Fondului Religionar Greco-Ortodox. Primii coloniști germani au sosit aici la Ițcanii Noi la 4 iulie 1788. Atunci au venit opt familii, urmate la scurtă vreme de altele zece. Aceste familii proveneau în majoritate din landul Renania-Palatinat și erau
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
moșii sa se pună la adăpost. Mănăstirea Mărcuța a găzduit în cadrul clădirilor din complexul său un lazaret în perioada epidemiei de ciumă din 1813, iar ulterior în perioada 1829-1924, a fost sediul unui spital pentru bolnavii alienați mintal. În interiorul complexului mănăstiresc a fost internat pentru tratament Mihai Eminescu, fiindu-i administrat un tratament pe baza de mercur. Mihai Eminescu este internat aici începând cu 2 februarie, iar de aici este transferat la "Institutul Caritatea". La intrarea în ansamblul de clădiri din jurul
Biserica Mărcuța () [Corola-website/Science/308371_a_309700]
-
Adunării Deputaților. Tot aici, în clădirea în care se întrunea Divanul Domnesc, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei și al Țării Românești. În 1650 dealul era acoperit de viță de vie aflată în proprietatea voievozilor țării. Complexul mănăstiresc era încojurat cu ziduri, precum o cetate, începând cu 1698 accesul în curtea mănăstirii se făcea prin clopotnița construită de Constantin Brâncoveanu. În interiorul curții existau 3 cruci de piatră: una sculptată în amintirea Mitropolitului Teodosie, alta în cinstea generalului Miloradovici
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la 13 iulie 1774. Paraclisul bisericii este piesa cea mai valoroasă din tot ansamblul mănăstiresc de pe Dealul Mitropoliei. Clădit în secolul al XVII-lea împreună cu palatul, paraclisul este refăcut 1723. Amintirea acestui moment se regăsește pe inscripția grecească din interiorul edificiului, pictată deasupra ușii. Inscripția este în versuri și reprezintă opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
versuri și reprezintă opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția prezintă un aspect inexact și anume Nicolae Mavrocordat și mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-1731) sunt prezentați ca fiind ctitrii lăcașului de cult, ei de fapt fiind restauratorii acestuia. La momentul zidirii clopotniței complexul mănăstiresc era înconjurat de ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe. Clopotnița a fost restaurată între anii
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Notara. Inscripția prezintă un aspect inexact și anume Nicolae Mavrocordat și mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-1731) sunt prezentați ca fiind ctitrii lăcașului de cult, ei de fapt fiind restauratorii acestuia. La momentul zidirii clopotniței complexul mănăstiresc era înconjurat de ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe. Clopotnița a fost restaurată între anii 1956-1958. Sub această clopotniță este împușcat
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
sunt expuse în vitrine veșminte scumpe și obiecte bisericești folosite în efectuarea servciului religios. Palatul a fost construit în 1907 după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul unde era Divanul Domnesc, la rândului fiind construit pe locul unor vechi construcții mănăstirești. Palatul este construit în stil neoclasic, fața acestuia are 80 m, iar în partea centrală a acesteia prezintă un peristil, în componența căruia intră 6 coloane ionice. În interiorul palatului sunt amplaste busturi, în bronz, marmură și picturi, ale marilor figuri
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
întregii sale vieți. Încă din copilărie, ținea strict toate poruncile Legii și se ținea în permanență în fața lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat și rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul și făcură din el modelul vieții mănăstirești. A activat în Regatul de Nord, în timpul regelui Ahab. Acesta s-a căsătorit cu o principesă păgână, Isabela, care l-a ademenit și pe el să cadă în idolatrie; lipsa de pioșenie și depravarea predecesorilor săi ajunse la culme. Încurajat
Sfântul Ilie () [Corola-website/Science/308426_a_309755]
-
Sucevei și Rădăuților și om al acestor locuri, fostul schit a fost redeschis ca mănăstire de maici. A fost construit un paraclis închinat Sfântului Mina, sfințit în același an, apoi, la 22 decembrie 1992, a avut loc sfințirea întregului complex mănăstiresc. Începând din acea dată, s-a instalat aici primul sobor de maici, care au venit de la Mănăstirea Teodoreni din cartierul sucevean Burdujeni, împreună cu maica stareță Teodora Marinescu. Maicile au inventarul de la ultimul egumen al schitului, protosinghelul Vichentie Bobeică. La început
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
sobor de maici, care au venit de la Mănăstirea Teodoreni din cartierul sucevean Burdujeni, împreună cu maica stareță Teodora Marinescu. Maicile au inventarul de la ultimul egumen al schitului, protosinghelul Vichentie Bobeică. La început, obștea mănăstirii era formată din 12 maici. Inițial, complexul mănăstiresc era format din doar câteva chilii construite de protosinghelul Vichentie Bobeică, adăpostite într-o clădire de lângă biserică. Astăzi, în această clădire se află stăreția, câteva chilii și paraclisul. În anii următori, a avut loc o campanie de construcții și îmbunătățiri
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
Mănăstirea Neamț (1957-1962), fiind în paralel și profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1957-1959). În anul 1962, a fost chemat la stăreția Mănăstirii Putna (1962-1977), fiind hirotesit întru arhimandrit la 22 ianuarie 1967. Acolo a restaurat întreg complexul mănăstiresc: biserica, turnul tezaur, turnul Eminescu, clopotnița, muzeul și chiliile, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. La data de 16 noiembrie 1976 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, cu titlul "Hunedoreanul", fiind hirotonit întru
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
1992, prof. ing. Alexandru Cișmigiu a efectuat o expertiză tehnică a Bisericii "Sf. Voievozi", în care s-a precizat necesitatea efectuării de lucrări urgente pentru consolidarea construcției și salvarea picturii parietale. Ca urmare a agravării avariilor și degradărilor la complexul mănăstiresc, stavrofora Olimpiada Chiriac, stareța mănăstirii, a intervenit în anul 1995 pentru introducerea Ansamblului monument istoric Mănăstirea Agapia (biserica mare, clădirile de incintă, casele chilii din satul monahal, celelalte edificii de cult) în programul național de restaurare. În perioada mai-iulie 1995
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
numărat protosinghelul Nicodim Măndiță (1935-1945, 1962-1975). La această mănăstire s-a retras și mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei în perioada 1947-1948. Mănăstirea Agapia este situată pe valea pârâului Agapia, fiind străjuită de dealurile Muncelu, Ciungi, Bogoslov și Dealul Crucii. Complexul mănăstiresc cuprinde bisericile „Sf. Voievozi”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan Bogoslovul” și paraclisul „Sf. Nicolae”, clădirile de incintă și satul mănăstiresc alcătuit din 141 de case monument istoric, între case și casa memorială „Al. Vlahuță”. Ansamblul mănăstirii Agapia are o suprafață
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
1947-1948. Mănăstirea Agapia este situată pe valea pârâului Agapia, fiind străjuită de dealurile Muncelu, Ciungi, Bogoslov și Dealul Crucii. Complexul mănăstiresc cuprinde bisericile „Sf. Voievozi”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan Bogoslovul” și paraclisul „Sf. Nicolae”, clădirile de incintă și satul mănăstiresc alcătuit din 141 de case monument istoric, între case și casa memorială „Al. Vlahuță”. Ansamblul mănăstirii Agapia are o suprafață de peste 50 ha, din care 35 ha curți și clădiri. Mănăstirea Agapia este formată dintr-o incintă alcătuită din clădiri
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
piatra de temelie la rezidirea Mănăstirii Bogdănești, în prezența PS Gherasim Putneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și fiu al satului. Începând din anul 1994, s-a început rezidirea Mănăstirii Bogdănești pe un nou amplasament. Elementele componente ale ansamblului mănăstiresc sunt următoarele: Biserica a fost construită din piatră, dorindu-se ca aceasta să fie un altar închinat voievodului descălecat din Maramureș. În interiorul bisericii, s-a amplasat mobilier sculptat de către meșteri din stejarul pădurilor bucovinene. În interval de 10 ani de la
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
un complex monastic fortificat, defensiv, construit în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Biserica și zidurile sunt construite din piatră de carieră sub forma unei fortărețe, din cauza acelor vremuri vitrege când năvăleau turcii și tătarii, prădând mănăstirile. Ansamblul mănăstiresc vechi cuprindea biserica, stăreția veche, zidul de incintă (cu trei turnulețe de colt rotunde) și turnul-clopotniță prin care se face intrarea în incintă. De-a lungul existenței sale, a fost supusă mereu eroziunii timpului și vicisitudinilor istoriei. Așezământul monahal a
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
și turnul-clopotniță prin care se face intrarea în incintă. De-a lungul existenței sale, a fost supusă mereu eroziunii timpului și vicisitudinilor istoriei. Așezământul monahal a fost închinat de la început Patriarhiei Ierusalimului, aflându-se în această dependență până la secularizarea averilor mănăstirești (1863). Schitul a fost prădat de două ori: în anii 1661 și 1671. Patriarhul Hrisant Notaras (1707-1731) al Ierusalimului a pus Mănăstirea Hadâmbu sub ascultarea Mănăstirii "Sfântul Sava" din Iași (închinată și ea la Ierusalim), care administra averile din Moldova
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
al Mănăstirii Galata (închinată și ea Sfântului Mormânt). Biserica a fost reparată în anul 1780, după ce a fost pusă sub administrarea unei epitropii. La Mănăstirea Hadâmbu au viețuit mai multe generații de călugări greci până la promulgarea legii privind secularizarea averilor mănăstirești închinate (decembrie 1863) de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Ca urmare a acestei legi, monahii greci au fost obligați să părăsească mănăstirea. Complexul monahal a rămas în părăsire timp de peste 70 ani. În primul deceniu al secolului al XX-lea
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
într-o avansată stare de ruină, arhitectura inițială se relevă numai din resturile bisericii, ale zidurilor de incintă și turnului clopotniță, precum și din datele obținute în urma săpăturilor arheologice efectuate între anii 1995-2000. Este construită pe un plan treflat, specific arhitecturii mănăstirești a epocii când a fost ctitorită. Impunătoare și bine proporționată, are dimensiunile medii de 20,5 m lungime și 6,5 m lățime în dreptul absidelor laterale. În pronaos au fost dezgropate trei morminte cu criptă, probabil aparținând ctitorilor. Zidul ce
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]