1,008 matches
-
că în secolul al XVI-lea, pe Valea Otăsăsului (5 km peste deal din stațiunea Govora) s-a ridicat o biserică din lemnul unui singur stejar. Cert este că între 1635-1636 a fost înălțată aici o construcție de cărămidă, ansamblul mănăstiresc fiind, de fapt, rezultatul unor extinderi făcute de Ștefan Cantacuzino (1714-1715) și al unor repetate renovări și restaurări. Turiștii pot admira acolo un policandru venețian din 1695, picturile altarului care datează din 1715, portretele voievozilor Țării Românești până la Șerban Cantacuzino
Agenda2003-46-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281726_a_283055]
-
obicei la el se vorbea în șoaptă. La telefon vorbea cu prietenii lui oarecum cifrat. Gabi își aduce aminte de vizita făcută Părintelui Steinhardt, însă nu-și poate aduce aminte de felul cum era îmbrăcat. Nu era îmbrăcat în haine mănăstirești, avea pe cap doar fes, toca de preot. La ora 6 la Rohia e slujba de vecernie, iar el, când era la București, la 6 nu mai răspundea la telefon. Făcea slujba, rugăciunile singur ca și când ar fi fost acolo. Toate
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
Doua). Despre Sfintele Taine, traducere, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Scrisori, traducere și note de Prof. David Popescu, Imnuri, traducere și introducere de Lector Dr. Dan Negrescu, 1994. Vol. LVII - Sfântul Ioan Casian, Scrieri alese. Așezămintele mănăstirești și Convorbiri duhovnicești, traducere de prof. Vasile Cojocaru și prof. David Popescu, prefața, studiu introductiv și note de profesor Nicolae Chițescu, 1990. Vol. LXIV - Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri -, traducere și indici de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, introducere și note
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Vișan se află Castelul Grecilor. Acesta este zidit în 1904 de Vasili și Elena Lazaridi. În fața castelului se află o pivniță cu galerii ce se întind pe aproape 500 de metri. Fosta Școală de Agricultură din Vișan Până la secularizarea averilor mănăstirești, pe aceste locuri se aflau viile Mănăstirii Neamț. Prin 1936 aici funcționa o școală de ucenici agricoli, unde făceau practică studenții agronomi stagiari. Tot pe atunci, aici se realizează „Tămâioasa" un nou soi de vin, iar Ion Ionescu de la Brad
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
AS și domnii pagina sportivă din ce se nimerește. între reprezentanții comerțului ambulant care nu te lasă să te plictisești în tren (surdo-muții care vînd diverse mici obiecte bricolate de asociația "Surdomuților", călugării care vînd icoane pentru a strînge fonduri mănăstirești, mirenii care vînd bere rece, țigănușii care vînd zmeură cu sloganul cam șchiop " Nu da banii pe prostii / Ia zmeură la copii"), vînzătorii de reviste oferă cîte un trifoi cu zeci de foi: Madame Figaro, Ioana și Avantaje la numai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
grecilor de-a escamota în folosul lor cuceriri făcute de alții și de-a intra pe furiș în moștenirea istorică a altor popoare este proverbială. Oare în România nu ne-am pomenit într-o bună dimineață cu sute de moșii mănăstirești escamotate prin subrepțiuni testamentare și-n secolul trecut România nu părea o țară aproape grecească? Ca dovadă a acelei tendențe de tăgăduire lăsăm să urmeze un articol din "Messager d'athenes " privitor la românii din Macedonia, scris cu ocazia unei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
document despre vindecătoarea locală Vârlăneasa, din Corni (Sirețel), care l-a îngrijit pe hatmanul Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice călător, fie ortodox, fie armean, având întreținere gratuită. În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar și spițerii (farmacii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice călător, fie ortodox, fie armean, având întreținere gratuită. În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar și spițerii (farmacii). Cum mănăstirea Probota era una din cele mai importante din acele vremuri, bănuim că locuitorii comunei Lespezi și mai ales cei din satul Lespezi care aparțineau mănăstirii, beneficiau de asistența sanitară a mănăstirii. La începutul secolului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
după ieșirea la pensie, dr. Lilioara P. Toma, medic la Spitalul „C. I. Parhon” Iași, dr. Crenguța Toma, stabilită la Iași, dr. Victor Grapan din Heci. Farmacii În secolul al XVIII-lea, pe lângă mănăstiri au luat ființă nu numai spitale mănăstirești, ci și primele spițerii (farmacii). Probabil că și Mănăstirea Probota avea spițerie, de care beneficia și populația din împrejurimi. Farmaciile au apărut, în general, înaintea spitalelor. Decretul din 14 august 1868 reglementa înființarea de farmacii în Principate, cu condiția ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bint Laesia e un personaj mai popular decât tine. Sau, mă rog, cu ceva mai multă putere de convingere. - Resping denumirea asta! Ea face apel la caracterul dogmatic al Regulamentului, fapt care nu e adevărat... - Ba seamănă exact cu preceptele mănăstirești de acum vreo patru milenii! Durdrin închise ochii și privi în tavanul înalt, încercînd să nu se enerveze. - Regulamentul nu face decât să legifereze o parte din obișnuințele noastre liber consimțite. - Asta e o prostie! Dacă îmi dai măcar și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
știe că în Câmpia Română, în Câmpia Covurluiului și în Stepa deluroasă a Bahluiului și Jijiei, sunt o mulțime de așezări omenești noi, înființate aici îndeosebi în urma reformelor agrare din 1864, 1891 și 1918/22, când suprafețe imense din moșiile mănăstirești și boierești au intrat în proprietatea țăranilor proveniți în bună parte din regiunile de deasă populație din Subcarpați și din satele mari și vechi de la codru și deal. Ori nu cunoaștem să fi existat la baza acestor reforme agrare și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
i-o cunoșteam: maica arhondară se înamorase de Adela. Deocamdată, însă, după dulceața de zmeură și cafelele cu rom (Adela trebui să bea cafeaua -cu rom, servită ei anume de maica înamorată), doamnele se duseră să vadă odoarele și instituțiile mănăstirești. Adela și cu mine "făcurăm" (cum se zice aici) Filiorul. Printre chilii, apoi pe drumul din sat, pe la crâșmă epică a lui Ichim, și în urmă pe cărări întortocheate și încrucișate, am ajuns la poalele muncelului și a pădurii, care
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ședea țeapăn și-și rotea ochii de săreau scântei din el. Am răcnit și m-am prăvălit pe scară în jos. Au râs toți de mine, căci numai eu nu știam că aveam o buhă în pod. Ațipit pe sacii mănăstirești, părintele Caliope făcu ochi și se grăbi să intre în sfat. Când era la Vorona, starețul Vlasie, zise el, a ascuns niște galbeni în temelia stăreției și vara dormea pe bani. Căzând bolnav, l-au dus la spital, unde a
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Inițiatorul, Întemeietorul și conducătorul primei școli aromâne a fost părintele ieromonah Averchie, despre care se cuvine să scriem câteva cuvinte evocatoare. Trimis la București, În 1862, de starețul mănăstirii Iviru de pe Muntele Sfânt Athos din Macedonia ca să oprească secularizarea averilor mănăstirești din România, măcar a acelora ce aparțineau locașului său monahal, ieromonahul Averchie Valahul, pindean din Avdela, fu puternic impresionat, mai cu seamă când urmări ca simplu spectator o paradă a oștirii române, la Cotroceni, de similitudinea izbitoare a graiului său
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de 18.XI.1409, când, prin act de danie, același Domn dăruiește „vama Moldoviței, în vecii vecilor, Mănăstirii Moldovița”, ctitorită în anul 1401. Din sat domnesc aflat lângă vama Moldoviței, la vărsarea în Moldova a râului Moldovița, devine astfel sat mănăstiresc, confirmat mai târziu de Ștefan cel Mare la 15.XI.1499. Relațiile strânse dintre locuitorii satului și instituția Vamei au făcut ca numele instituției să treacă asupra satului în suprafață de 135 de kilometri pătrați, din care mai mult de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cererea egumenului, vodă - dădea acestuia voie să ia acele vii și să le dea celor care voiau să le lucreze. Nu știu cum mai puteau răbda atâtea bieții săteni. Poți să-mi spui ce ai pe suflet, fiule? Apoi cei de pe moșiile mănăstirești, pe lângă zeciuială, trebuia să facă și „poslușanie” mănăstirii... Așa au fost vemurile și nu avem decât să-i compătimim pe bieții țărani... Asta cam așa-i, părinte. Acum însă aș cere îngăduința ca să amintesc o stare de lucruri din vremea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acei bucăți de pământ au fost șoltuzul târgului și cu doisprezece pârgari și preuții din târg și neguțitorii și starosti, carii toți sânt scriși pre nume în drese”. După cum se știe, voievozii - din când în când - întăreau stăpânirea asupra avuțiilor mănăstirești. Așa face și Istratie Dabija voievod la 9 aprilie 1663 (7171), când spune: „Drept aceia, aceste... sate, și fălci de vii, și dughene cu pivniță, și prisăci, și locul în semne prin prejurul sfintei mănăstiri...adică: Rânzeștii... cu giumătate din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ochii. Iată însă că egumenul de la mănăstirea Golia tot are a se plânge lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod precum că „neguțitorii... șăd în dughenile mănăstirii și nu priimesc să de chirie mănăstirii, precum dau alți neguțitori ce șăd prin dughenile mănăstirești”. Atunci vodă, la 10 ianuarie 1742 (7250), îi dă împuternicire egumenului să-i strângă cu ușa pe împricinați: „Ori să priimească acei neguțitori să dei chirie cum dau alții, ori nepriimind, să aibă egumenul voie a-i scoate din dughene
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstiri a Bârnovii, ce iaste pomana noastră... Și am dat aceste două cârșme mari să hie pentru treaba svintei mănăstiri de tămâie și de lumini”. Mi se pare că am mai auzit noi, dragule, de îndrăzneala vecinilor (țăranilor) de pe moșiile mănăstirești de a nu se supune muncilor în folosul mănăstirilor. Așa au făcut și cei din satul Ciurbești, sat dăruit mănăstirii Bârnova de Miron Barnovschi voievod. La 24 iulie 1670 (7178) însă, Gheorghe Duca voievod restabilește ordinea: „Oamenii dintr-acel sat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
părinte, care nu-i unul oarecare și merită atenția noastră. Care-i acela? Apoi la 14 mai 1761 (7269) Ioan Theodor Calimah voievod a hotărât „ca oricâte cară s-ar sui în dealu la piatră; or domnești, or boierești, or mănăstirești, or neguțitorești sau ori a cui a fi, să aibă a lipăda de tot carul cu piatră câte o piatră de caru la bisărica ce va să se facă”. Despre ce biserică ar fi vorba? Păi nu-i alta decât
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
urmare a faptului că zidirea dădea semne de mare suferință, fiind gata să se prăbușească - autoritățile târgului Iași au hotărât demolarea bisericii. Pe locul ei se află astăzi UzinaTeatrului Național!... Ar mai trebui să adăugăm, părinte, că după secularizarea averilor mănăstirești, în casele făcute în curtea mănăstirii a funcționat o Școală de croitorie și albituri a Reuniunii Femeilor Române... Dacă nu ți-i cu supărare, eu aș spune să încheiem discuția și să ne pregătim pentru masa de seară, așa cum stă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bani „pe 2 buți de vin”, apoi 20 lei pe „un poloboc de vin din dejma Cotnarului”. În pivnița mănăstirii au mai rămas două poloboace cu vin de Copou. Era și firesc, dragule, să se scoată bani și pe vinul mănăstiresc. Asta-i drept, părinte, dar uite ce se spune mai departe: „3 poloboace ce s-au băut, bez un poloboc ce s-au mai luat la dumnealui hatmanul”. Eu mă întreb întâi cât o fi măsurând un poloboc cu vin
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aceasta regele Andrei al II-lea, numit Ierusalimiteanul (1205 - 1235). Înlăuntrul diecesei Weszprimului mai rămăsese credincioasă cultului grecesc chinovia Wissegrad, care posedase de la-nceput și necontenit numai preoți și călugări de legea grecească pentru săvârșirea serviciului divin și îndeplinirea regulei mănăstirești; îndealtmintrelea mănăstirea mai era și sub patronatul regelui. Avizată la sine însăși atât în cele spirituale cât și-n cele mirene, lăsată înlăuntru și afară fără nici o îngrijire, supraveghere sau ajutor, scăpătată, disprețuită și părăsită într-adins, biata mănăstire grecească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai instalarea unui episcop. În anul 1394 se vede-a fi un slav, anume Iasko, mitropolit al Valachiei și cătră dânsul se adresează ordinațiunea din același an a patriarhului, prin care acesta voiește să-și păstreze drepturile ctitoricești asupra paraclisurilor mănăstirești aflate în Valachia, încredințînd îndealtmintrelea administrația lor canonică mitropoliților după vremuri a arhidiecezei respective. Această cumulare a mai multor cârje arhipăstorești în una și în aceeași mână se esplică prin vălmășagul confesional din țară și prin silințele energice și cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1990, 232-233). Mănăstirile au jucat apoi un rol important în transmiterea moștenirii culturale a Antichității. Ele cuprindeau laolaltă locuitorii din diverse părți ale Europei, monarhismul oferind un tip de cultură comună. Unele dintre universitățile medievale își au originea în școlile mănăstirești și episcopale. Universitățile s-au constituit sub formă corporatistă, grupând totalitatea (universitas) profesorilor (magistrilor) și studenților. Papii le-au acordat studenților și magiștrilor dreptul de a se informa pretutindeni (licentia ubique docendi). Primind studenți din diverse părți ale Europei, universitățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]