5,747 matches
-
șemineu; paturile se acopereau cu atât de multe pături încât copiii se plângeau uneori că se sufocă. Se dormea cu căciulă, cu cămașă de lână și izmene. Odată în pat, cine nu voia să stea constant învelit până la gât, folosea mănuși și vestă. Una dintre cele mai importante îndatoriri de fiecare noapte ale cameristelor era aceea de a umple cu jar vasele pentru încălzit și de a le pune între așternuturi cu o jumătate de oră înainte de culcarea stăpânilor. Nu era
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
Gheorghe Grigurcu Varujan Vosganian: Cartea șoaptelor, Ed. Polirom, 2009, 528 p. Goethe definea romanul drept o „epopee subiectivă”. Formula care acum, în toiul postmodernismului, poate apărea oarecum desuetă se potrivește ca o mănușă romanului semnat de Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor. Întrucît acesta conține, împletite într-o impunătoare unitate a viziunii, două teme și anume „marea crimă” săvîrșită de Imperiul Otoman împotriva armenilor și răsfrîngerea acesteia în destinul familiei autorului ca și în propria
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
o termini dintr-o dată”. Aceasta ar fi partea obiectivă a „epopeii”. Întors asupra conștiinței proprii, Varujan Vosganian apelează reflex la mijloacele de apărare împotriva Răului infernal în cauză, așa cum un metalurgist își pune, în fața cuptorului încins de flăcări, ochelari și mănuși de protecție. În primul rînd, o tentativă de evacuare a realului oribil de propriu-i conținut. O salvatoare irealizare. N-ar putea fi abordată istoria ca o ficțiune, fie și una amarironică? Desigur: „Adevărata istorie, cea care merită să fie
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
multe străzi”, afirmă Blumberg, confesiunea lui trădând un fel de panteism al viziunii naratoriale, o dorință de multiplicare a subiectului, de dilatare macrantropică. Nici celelalte personaje nu scapă acestei fascinații: Aneta Gattini înșiră străzile marginale ale Bucureștiului „ ca și cum ar alege mănuși”, evenimentele, discuțiile importante, plimbările, toate se țin outdoor. Cum tânărul Blumberg e la vârsta idealurilor și a idealităților, una dintre temele reluate în roman este aceea a binomului ratare - succes (un alt punct comun cu Eseu romanțat asupra neizbânzii), de unde
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
care scheaună că nu-i bagă televiziunile în seamă trebuie să se uite la ce declară, nu rezultă nimic din discursul lor aplatizat. Îmi pare rău, strategia de campanie e greșită. Cu Ponta, partidele de opoziție nu pot fi cu mănuși, el este agresiv și în vocabular și în abordări. Ponta are un sistem cu presa, dă declarații, deci asta ar trebui sesizat de partidele de opoziție, să găsească mijloace de contracarare. Eu nu-mi pot permite să mă duc de
Care este cea mai urâtă moștenire pe care Băsescu o lasă socialiștilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30558_a_31883]
-
Cristina Alexandrescu Jurnalistul Mircea Badea l-a scos pe "Vasilică 2014" la alergat, în parc. În prima poză pe care Mircea Badea a postat-o pe pagina sa de Facebook alături de fiul său, micuțul Vlad purta mănuși de box. Marți, jurnalistul a postat o fotografie în care apare alături de micul său băiat în parc. Jurnalistul este îmbrăcat cu haine de alergat, însă micuțul Vasilică mai are până când va putea alerga alături de tatăl său. Deocamdată, Vlad se bucură
Mircea Badea l-a scos pe Vasilică 2014 la alergat- FOTO by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/29982_a_31307]
-
o tulburătoare frumusețe din viața satului românesc de altădată. Nicoară Timiș povestește cum erau "șezătorile de odinioară" la Borșa: " După ce cinau, fetele veneau la șezătoare. Unele cu caiere de lână ori de cânepă, altele cu cosăle, sau tricotau ciorapi și mănuși. Cele mai tinerele fete erau însoțite la șezătoare de mamă sau bunică. Lucrul fetelor dura cam până la miezul nopții. în șezătoare veneau și feciori. Aceștia cântau din fluier, ori spuneau povești. Gazda casei, om mai în vârstă, spunea diferite întâmplări
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
trebuia să mor sau abia urma să mă nasc carnea era însuși gestul meu flasc timpul - zăbavă/ și bob de zăbavă tinerețea un braț de otavă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *cînd a bătut la ușă-a bătut la ușă bătaia/ a sunat ca și cum/ o mănușă înfundat/ dintr-o lume zăludă dar nu cît să nu se audă avea mîinile pline de zoaie cel venit/ nu intra în odaie avea mîinile pline de praf plînsul tîra după el un taraf suprafețele sferei treptele scările... * îmi sunt
de ce plîngi tu, dunga? by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/15022_a_16347]
-
ajuns să fie numit la minister, Poolo se prezentase absolut întotdeauna impecabil la serviciu, sobru și perfect adaptat la situațiile cărora era, de fiecare dată, gata să le facă față atât de strălucit, acum afișa o perucă tot mai excentrică, mănuși din piele de căprioară chiar și în timpul consfătuirilor, iar, mai nou, își prindea fruntea într-o banderolă cu steagul național. Mai ales acest ultim aspect începuse să îngrijoreze sferele înalte, existând temeri serioase că Poolo ar fi intenționat să înființeze
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
gust de a șoca, ne venea din familia noastră a oniricilor, ne solidariza: MRP avea dreptate cînd spunea că eram onirici înainte de a ne cunoaște, parcă Vintilă Ivănceanu făcea altceva cînd citea la Cenaclul Labiș cu cilindru pe cap și mănuși glacé? Era un stil de viață, un curaj și un sictir, acel eden boem care zvîcnea în cubul de beton fără ferestre în care fuseserăm forțați să trăim. La adunările de poezie din Sala Oglinzilor, unde Jebeleanu îl făcea pe
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
din fire de argint cu nasturi și ghinde pentru o cartușieră, un mic scaun de lagăr cu piele, o pușcă rea polonă pentru vînat IV. Iar acestea într-o ladă mare verde pestriță, închisă cu pecete de ceară neagră: o mănușă într-o basma de mătase albastră, un căpuț românesc din atlaz negru de suman pentru un călugăr, o pereche de papuci galbeni și tot o pereche de obiele galbene, cinci coți de maiț pestriț îngust, un pahar de lemn, obișnuit
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
În parcarea încinsă de soarele care acum a intrat în nori, privește cu ochii mari o mașină scumpă. O bijuterie. Tacticos, stinge țigara, strivind-o fără nici un fel de grabă cu talpa pantofilor săi noi-nouți. Scoate apoi o pereche de mănuși chirurgicale. Desface încet punguța de plastic, le scutură bine și și le pune - întâi una, apoi pe cealaltă. Se uită apoi discret în stânga și în dreapta și începe să mângâie bolidul impecabil. Trece palmele abia la un centimetru de caroserie, de
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
al generalului Susaikov, trimisul rușilor în Comisia aliată de control, mare petrecăreț și frecventator asiduu, cum reiese din film, al caselor de plăcere din Crucea de piatră. Fănuș l-a interpretat cu mult aplomb, potrivindu-i-se rolul ca o mănușă, cum au susținut unii comentatori malițioși. Dar să nu mă depărtez de momentul pe care începusem să-l evoc, al cunoștinței cu Fănuș Neagu făcută în primele mele zile de studenție. Venise de la Brăila nu știu dacă plin de bani
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
aici și acum în provincia cea mai inutilă" nodurile acestei sfori ar trebui desfăcute să o facem mai lungă așa cum desfaci un păr negru într-o noapte de crăciun un vin greu ca o haină 3. frica din pantofi din mănuși frica din dulapuri trupul spînzurat de portmantouri frica mea cuminte din trei în trei căsuțe șotronul se șterge ca o vată de zahăr dumnezeu a făcut lumea ca să nu poată pune nimic în loc 4. ții minte scara iubita mea și
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
eumeswil transpirația marianei marin nasul lui gogol o batistă de emily pencilinson zarurile lui mallarmé manualul de latină a lui rimbaud cheia de la o casă de pierzanie a lui faulkner un sfeșnic de a lui dostoievski pudra lui mateiu caragiale mănușile lui kafka bandajele lui marcel blecher un trandafir uscat dăruit de celan lui ivan goll pana lui gongora cioburi dintr-un pahar izbit de pereți de dorothy parker papucii sylviei plath fularul lui e.a.poe încă amirosind spirt pepit sabia
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
duhul icnind Nebulos ceva nou se-ncheagă scîncind Pe mine cineva mă încreastă cu securea ca pădurarul copacii și-ncearcă să mă prindă ca pe-un cal mîna mea mă descăpățînează seară de seară la intrarea în somn pumnul cu mănușă de box mi-l bag singură-n gură drept căluș și zăbală Mușc și înghit mușc și trăiesc răul ăsta bătrîn Tată: te iubesc - mă pomenesc spunînd. Te iubesc: pentru că noi cei din neamul nostru avem sîngele întunecat noi nu
Cerul s-a lăsat la pămînt by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/2759_a_4084]
-
Dacă-i afectează în vreun fel viersul Dacă e mai înnorat universul Dacă și pentru necuvântătoare E mai greu mersul.... Nu în noaptea asta În noaptea asta sunt față de zi Așa cum mă știi Cu perle prelinse din lobul urechii, Cu mănuși de chevreau... Una peste alta , o doamnă mișto... Nu e visul vostru de bărbăți, Să îngemănați , Într-una Femeia , copila , hetaira, nebuna, Cea care vă servește a point friptura? În noaptea asta sunt cea pe care n-o știi Exigenta
Poezii by Monica Nistorescu () [Corola-journal/Imaginative/3368_a_4693]
-
Hélčne de Fougerolles) plus ceva femei de serviciu. În rest, doar fetițe, care își organizează singure viața și au grijă unele de altele. Care nu sunt deloc atât de inocente pe cât le forțează stabilimentul să fie. Oricum, e de observat mănușa pe care un astfel de casting i-o aruncă regizoarei: nu numai că toată distribuția e feminină - și știm cât de rău s-a fript Sally Potter când a încercat figura - dar majoritatea actorilor sunt copii. Revenind: asupra întregului film
Cocoșul lovește din nou by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11145_a_12470]
-
ca orașul să își asume onorabila îndatorire de a propune căsătoria în numele lui. Așa încât tot ce i-ar mai rămâne de făcut ar fi să se prezinte cu înfățișarea convențională a unui pretendent, ad modum Peder Erik Madsen 5, purtând mănuși albe și în mână cu schița planului său de viață, împreună cu alte farmece și amulete (între care să nu lipsească un cât mai respectabil aide-mémoire) care să fie folosite în asaltul final. Dacă sunt deci circumstanțe exterioare care fac necesară
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
majoră de ,look" a lui Winterbottom, despre care s-a spus deja că, din punct de vedere stilistic, e promiscuu. Visul unui operator de imagine, ce mai... Iar coloana sonoră creată de Free Association i se potrivește peliculei ca o mănușă. Mi-e imposibil să pricep cum de poți fi atât de minuțios în astfel de detalii și să ignori lacunele logice. Cu atât mai mult cu cât Winterbottom colaborează demult cu scenaristul Frank Cottrell Boyce, care până acum nu a
Cool Britannia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11169_a_12494]
-
și la Roșia pentru a-l întîlni pe Eginald Schlattner. Din păcate, pastorul luteran ale cărui romane, trei la număr, au apărut la Editura Zsolnay (și primul, Cocoșul decapitat, în traducere la Humanitas unde urmează să apară și al doilea, Mănuși Roșii), nu era acasă. Era poate plecat în Germania spre a-și lansa al treilea roman, proaspăt ieșit de sub tipar, intitulat Dad Klavier im Nebel - Pianul în ceață, care încheie trilogia. Acest de-al treilea roman, deja favorabil recenzat în
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul, Care se scurge că un sânge Din rană înflorita între coaste de cruce... Liniștea încă mai tropotește prin poeme străine. Ai grijă! Viața și-a pus mănuși de mamoș. După supliciul tăcut Alter Ego urca în cerul Ce se oglindește în toate traveresele Căii ferate scoase din uz. In viata trepidanta a Craiovei au existat multe personalități care, printr-o muncă intensă, dar și înzestrați cu o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ziare. Martina aude Viața cum clocotește, cum curge bezmetică pe lângă dânsa. Nu îi pasă. Nu îi mai pasă! Ea își trăiește experiența solitară, ca în naștere, ca în moarte. Numai degetele-i tremură sub țesătura de danteală în culoarea tutunului. Mănușile vechi o strâng, par a nu mai avea, pentru ea, măsura potrivită. Degetele cu unghiile tăiate din carne, i se agață cu disperare în reverul cămășii de mătasă naturală sută la sută. Pânza stă încordată, gata să se rupă. Martina
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în lumina care străbate sticla vitraliilor, singura mantie albă cu crucea neagră pe piept, se distinge ca și cum ar avea propria-i personalitate. Nu poate fi trecută cu vederea. Atrage hipnotic, impune respect. Martina Sâmbure îi pipăie textura dar, prin dantela mănușii, deși elegante, țesătura din lână de cămilă i se reliefează mai grosieră decât nisipul deșertului. Ba, chiar este aproape convinsă că sunt și câteva fire de nisip autentic în faldurile veșmântului, ale mantiei pe care un cavaler cruciat a purtat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de sudură din platoșa de luptă cu Leul Deșertului, femeia modernă le-a simțit clar, ba, chiar i-au lăsat urme vizibile pe umeri, pe brațe, în locul care a mai scăpat de rănile fără leac, între mânecile bluzei și tighelul mănușilor lungi până la coate. Martina și-a recunoscut bărbatul de cum acela i-a atins fruntea cu buzele. Reci ca de gheață. Ea nu s-a ferit și respirația lui i-a geruit sânii, a trecut peste gât, în sus, până la ureche
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]