2,500 matches
-
trei ori: ‹‹Mart în casă, purecii afară!››” În tradiția românească mărțișorul apare format dintr-un fir, din două sau chiar din trei fire. Numărul diferit de fire nu este esențial. Până și un singur fir de lâna, cu rol de mărțișor sau de simbol apotropaic, are deja în sine potenta unui simbol. El repeta la scara mica ideea de funie, un motiv simbolic la care gândirea simbolică recurge mereu pentru că are o mare capacitate de a opera cu ajutorul instrumentarului simbolic și
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
simbol. El repeta la scara mica ideea de funie, un motiv simbolic la care gândirea simbolică recurge mereu pentru că are o mare capacitate de a opera cu ajutorul instrumentarului simbolic și are ca rol izolarea sacrului de profan. Firele răsucite ale mărțișorului reprezintă încercarea de a influența magic unitatea contrariilor calendaristice: lumină-întuneric, căldură-frig, iarnă-vară, fertilitate-sterilitate. Rostul lui era că prin împletirea celor două fire, văzute că forțe universale, să împace contradicțiile, asigurând bunul mers al lumii. Șnurul este un simbol străvechi al
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
contrariilor calendaristice: lumină-întuneric, căldură-frig, iarnă-vară, fertilitate-sterilitate. Rostul lui era că prin împletirea celor două fire, văzute că forțe universale, să împace contradicțiile, asigurând bunul mers al lumii. Șnurul este un simbol străvechi al generării și regenerării continue a vieții. Tradițional, mărțișorul era dăruit mai ales copiilor și fetelor. Există atestări, mai ales pentru zona Olteniei, care arată ca mărțișorul era purtat numai de către fetele mari, care, foarte interesant, îl purtau ascuns în sân. Se pare ca pe vremuri, în mai toate
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
universale, să împace contradicțiile, asigurând bunul mers al lumii. Șnurul este un simbol străvechi al generării și regenerării continue a vieții. Tradițional, mărțișorul era dăruit mai ales copiilor și fetelor. Există atestări, mai ales pentru zona Olteniei, care arată ca mărțișorul era purtat numai de către fetele mari, care, foarte interesant, îl purtau ascuns în sân. Se pare ca pe vremuri, în mai toate zonele țării, mărțișorul a fost purtat și de către flăcăi (pus de către fetele mari; însă, măi întotdeauna, schimbul era
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
mai ales copiilor și fetelor. Există atestări, mai ales pentru zona Olteniei, care arată ca mărțișorul era purtat numai de către fetele mari, care, foarte interesant, îl purtau ascuns în sân. Se pare ca pe vremuri, în mai toate zonele țării, mărțișorul a fost purtat și de către flăcăi (pus de către fetele mari; însă, măi întotdeauna, schimbul era reciproc), bărbați și femei măritate, ba chiar și de către bătrâni și bătrâne. În ultimele secole, mărțișorul a fost purtat de fetele mari și nevestele tinere
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
pare ca pe vremuri, în mai toate zonele țării, mărțișorul a fost purtat și de către flăcăi (pus de către fetele mari; însă, măi întotdeauna, schimbul era reciproc), bărbați și femei măritate, ba chiar și de către bătrâni și bătrâne. În ultimele secole, mărțișorul a fost purtat de fetele mari și nevestele tinere pentru a fi sănătoase și curate că argintul, albe și rumene că florile și pentru a nu le pârli Soarele de primăvară, crezându-se că „Cine poartă marți �soare, / Nu mai
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
corpului, la băieți acestea fiind încheieturile mâinilor și ale picioarelor, iar la fetițe și la fetele mari în special gâtul. Flăcăii îl purtau la căciulă sau la pălărie, iar bătrânii la haină sau la mână. La copii, obiceiul cerea că mărțișorul să fie pus de către mame înainte de răsăritul soarelui sau măcar o dată cu înroșirea lui. Până la cel de-al doilea război mondial, la 1 martie, toți copiii, când ieșeau prima dată afară, trebuiau să poarte mărtișoare: „Mărțișorii îi făceau de cu seară
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
mână. La copii, obiceiul cerea că mărțișorul să fie pus de către mame înainte de răsăritul soarelui sau măcar o dată cu înroșirea lui. Până la cel de-al doilea război mondial, la 1 martie, toți copiii, când ieșeau prima dată afară, trebuiau să poarte mărtișoare: „Mărțișorii îi făceau de cu seară și-i puneau până la răsăritul soarelui la gât și la mani”; „La Întâi Mart de dimineață tare, până a ieși soarele, răsușei două ațe, una roșie și alta albă, apoi legai un șnur de
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
La copii, obiceiul cerea că mărțișorul să fie pus de către mame înainte de răsăritul soarelui sau măcar o dată cu înroșirea lui. Până la cel de-al doilea război mondial, la 1 martie, toți copiii, când ieșeau prima dată afară, trebuiau să poarte mărtișoare: „Mărțișorii îi făceau de cu seară și-i puneau până la răsăritul soarelui la gât și la mani”; „La Întâi Mart de dimineață tare, până a ieși soarele, răsușei două ațe, una roșie și alta albă, apoi legai un șnur de aista
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
până a ieși soarele, răsușei două ațe, una roșie și alta albă, apoi legai un șnur de aista la gât și la amândouă mâinile. Erai legat în trei locuri” (informații din Basarabia; culegător: V. Buzilă). În unele zone ale țării, mărțișorul nu se punea la 1 martie, ci atunci cand apărea pe bolta cerească Craiul Nou (luna nouă). Originea acestei sărbători ar fi, după unii etnologi, română, iar după alții traco-dacă. Întâlnită numai în sud-estul Europei și în Italia, sărbătoarea are ca
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
și în Italia, sărbătoarea are ca punct de plecare străvechi practici rituale, făcând parte dintr-un scenariu amplu și complex care urmărea înnoirea anului primăvară, la nașterea și moartea simbolică a Babei Dochia, întruchipare a Mării Zeițe a Pământului. Sărbătoarea Mărțișorului este un exemplu aparte de vivacitate culturală a unui simbol obiectivat. Și-a păstrat esență să că forma, a rămas un obiect confecționat din două fire, preponderent în alb și roșu, chiar dacă i-au fost adăugate elemente complementare. Chiar dacă rosturile
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
funcțiile lui în socializarea copiilor și în sporirea comunicării sociale. Comparând informațiile venite din registrul tradiției cu practicile contemporane, se observă tendința de a-i reduce funcțiile doar la prima zi din luna martie și la forțate rosturi estetice. Repunerea mărțișorului în albia tradiției ar putea să aibă loc într-un context mai general, context în care oameni și instituții responsabili(e) și-ar dori temeinic să reconsidere, cu știința curată și bune intenții, bogatul nostru bagaj de credințe și superstiții
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
și instituții responsabili(e) și-ar dori temeinic să reconsidere, cu știința curată și bune intenții, bogatul nostru bagaj de credințe și superstiții. Asemenea înaintașilor noștri de acum 100 de ani, multi dintre noi nu mai știm de ce se confecționează mărțișoarele sau de ce se păstrează cu încăpățânare firul împletit în două sau trei „colori”. Desigur, nici nu mai bănuim semnificațiile culorilor, iar dacă cineva ne-ar spune că, de fapt, roșul e ... negru, l-am privi pe respectivul cu mirare. Așadar
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
strămoșilor, sensurile mai profunde ce se ascund în albul, negrul, albastrul și roșul mărțișoa �relor de altădată și de acum. Insistăm asupra cromaticii mărțișo �rului deoarece, potri �vit pictorului W. Kandinsky, pro �blema culorilor depășește cu mult domeniul esteticului. Festivalul Mărțișorului de la Iași La Iași, din 2005 încoace, din 24 sau 25 februarie până pe 1 martie, strada Alexandru Lăpușneanu, vechi loc de promenada al ieșenilor, devine stradă cu mărtișoare „sută la sută românești”, aici desfășurându-se Festivalul Mărțișorului. Purtând câte un
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
pictorului W. Kandinsky, pro �blema culorilor depășește cu mult domeniul esteticului. Festivalul Mărțișorului de la Iași La Iași, din 2005 încoace, din 24 sau 25 februarie până pe 1 martie, strada Alexandru Lăpușneanu, vechi loc de promenada al ieșenilor, devine stradă cu mărtișoare „sută la sută românești”, aici desfășurându-se Festivalul Mărțișorului. Purtând câte un bănuț, ca în vremuri străvechi, ori talismane doar de inspirație tradițională, precum obiecte din ceramică, lemn, paie, papura, piele, sfoară sau chiar ... turtă dulce, șnururile alb-roșii, dar și
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
domeniul esteticului. Festivalul Mărțișorului de la Iași La Iași, din 2005 încoace, din 24 sau 25 februarie până pe 1 martie, strada Alexandru Lăpușneanu, vechi loc de promenada al ieșenilor, devine stradă cu mărtișoare „sută la sută românești”, aici desfășurându-se Festivalul Mărțișorului. Purtând câte un bănuț, ca în vremuri străvechi, ori talismane doar de inspirație tradițională, precum obiecte din ceramică, lemn, paie, papura, piele, sfoară sau chiar ... turtă dulce, șnururile alb-roșii, dar și alb-negre sau alb-albastre, ne bucura privirile rătăcite de-atâta
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
Asociația Meșterilor Populari din Moldova, Asociația „Al. Lăpușneanu” și Primăria Municipiului Iași. În timp, acestora li s-au mai alăturat Muzeul Etnografic al Moldovei și Asociația „ART-Meșteșugurile Prutului”. În esență, manifestarea își propune să contribuie la regasirea sensurilor tradiționale ale mărțișorului și împăcarea, în măsura posibilităților, cu tendințele novatoare, insă neapărat de bun gust, ce invadează în ultima vreme și acest străvechi obicei de primăvară. La început au participat numai 10 meșteri și creatori populari, în acest an, la ediția a
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
net de către o inimoasa ieșeanca, e vorba de Mădălina Moewis, la adresa: http://madalinamoewis.wordpress.com/2009/03/03/festivalul-martisorului-editia-v-iasi-in-imagini/), fapt care a generat o afluența de vizitatori și cumpărători, în special din rândul tinerilor. La ultimele ediții, alături de Târgul de mărtișoare se organizează și alte activități menite să pună în evidență mai bine valențele mărțișorului arhaic. În acest sens, amintim: colocviul pe tema cunoașterii mărțișorului, recitalul pus sub genericul „Mărțișorul în poezia românească”, spectacolele de muzică și dansuri populare susținute de
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
com/2009/03/03/festivalul-martisorului-editia-v-iasi-in-imagini/), fapt care a generat o afluența de vizitatori și cumpărători, în special din rândul tinerilor. La ultimele ediții, alături de Târgul de mărtișoare se organizează și alte activități menite să pună în evidență mai bine valențele mărțișorului arhaic. În acest sens, amintim: colocviul pe tema cunoașterii mărțișorului, recitalul pus sub genericul „Mărțișorul în poezia românească”, spectacolele de muzică și dansuri populare susținute de elevi de la școli, licee și colegii ieșene, atelierele de pedagogie muzeala aplicată ș.a. Etnograf
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
afluența de vizitatori și cumpărători, în special din rândul tinerilor. La ultimele ediții, alături de Târgul de mărtișoare se organizează și alte activități menite să pună în evidență mai bine valențele mărțișorului arhaic. În acest sens, amintim: colocviul pe tema cunoașterii mărțișorului, recitalul pus sub genericul „Mărțișorul în poezia românească”, spectacolele de muzică și dansuri populare susținute de elevi de la școli, licee și colegii ieșene, atelierele de pedagogie muzeala aplicată ș.a. Etnograf Marcel Lutic (AFR Iași) Președinte al Asociației Meșterilor Populari din
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
în special din rândul tinerilor. La ultimele ediții, alături de Târgul de mărtișoare se organizează și alte activități menite să pună în evidență mai bine valențele mărțișorului arhaic. În acest sens, amintim: colocviul pe tema cunoașterii mărțișorului, recitalul pus sub genericul „Mărțișorul în poezia românească”, spectacolele de muzică și dansuri populare susținute de elevi de la școli, licee și colegii ieșene, atelierele de pedagogie muzeala aplicată ș.a. Etnograf Marcel Lutic (AFR Iași) Președinte al Asociației Meșterilor Populari din Moldova ----------------------------------------------------- ALIANȚĂ FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
Lutic (AFR Iași) Președinte al Asociației Meșterilor Populari din Moldova ----------------------------------------------------- ALIANȚĂ FAMILIILOR DIN ROMÂNIA Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București Țel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082 www.alianta-familiilor.ro contact@alianta-familiilor.ro 24 februarie 2011 Referință Bibliografica: MĂRȚIȘORUL ROMÂNESC / Marcel Lutic : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 59, Anul I, 28 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marcel Lutic : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
Acasă > Eveniment > Anunțuri > SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL Autor: Otilia Tunaru Publicat în: Ediția nr. 80 din 21 martie 2011 Toate Articolele Autorului 8 Martie, Mărțișorul și aniversarea scriitorului Ion Creangă - subliniate printr-un amplu eveniment la scoala Junimea Română din Montreal Pe continentul american, 8 Martie reprezintă o zi de revendicare a drepturilor sociale ale femeii. Însă la școala din Montreal, această sărbătoare internațională a
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]
-
moment al anului, copiii, îndrumați de profesori și artiști, au știut să aducă în sufletele celor prezenți bucuria primăverii și savoarea tradițiilor specific românești. Junimea Română din Montreal -Școală pentru minte, inima și cultură- a organizat sâmbătă, 5 martie Serbarea Mărțișorului și a Zilei de 8 Martie. Acest amplu eveniment a înglobat mai multe acțiuni culturale : expoziții, scenete, momente muzicale și literare. Artistele Claudia Mandl și Angela Făină au prezentat expoziția de grafică și pictură Flori, femei, primăveri, asigurând astfel un
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]
-
expoziții, scenete, momente muzicale și literare. Artistele Claudia Mandl și Angela Făină au prezentat expoziția de grafică și pictură Flori, femei, primăveri, asigurând astfel un decor cu totul și cu totul deosebit. În paralel, a fost prezentată o expoziție de mărtișoare și flori de primăvară confecționate de elevii școlii (artizanat și origami). Subliniem participarea interpretei Marină Negruța și a muzicianului Nicolae Mărgineanu, care au adus un farmec aparte acestei serbări pregătite cu mult entuziasm de copii și profesori. Totodată, s-a
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]