2,766 matches
-
personaje asemănătoare cu cele din operele seria ale secolului 18. Cât de diferit de Radames este, de exemplu, Don Carlos a cărui principala preocupare este schimbarea ordinii existente. Adevărul este că la fel ca toti mării dramaturgi, exceptând poate pe mării creatori ai Greciei Antice, Verdi a încercat permanent să asigure o varietate a subiectelor dramelor sale. După tumultul din Don Carlos Verdi era conștient că trebuie să umanizeze reacțiile personajelor și situațiile în care acestea se regăsesc pentru a le
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ori sub alt... denumire, au știut s... profite cu pricepere de decepțiile și neliniștile populației. Ele recruteaz... adepți Îndeosebi din trei categorii: vechile cadre și vechii militanți ai fostelor Partide Comuniste, partea cea mai vîrstnic... a populației (pensionarii, care sînt mării perdanți ai reformelor), cît și membrii fostei nomenclaturi, reconvertiți În oameni de afaceri. Din aceast... cauz... se spune, de exemplu, c... BSP (fostul Partid Comunist din Bulgaria) este partidul „bunicuțelor roșii” și al „telefoanelor mobile roșii”. Aceste partide nu arăt
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
déplacer ") est traduit par " cheminer " : " lăsați-mă/să umblu mut printre voi " " laissez-moi/cheminer muet parmi vous " (Către cititori/Aux lecteurs) (Stolojan, 1992 : 23) ; Le nom " margine " (" bord ") est traduit par " margelle " : M-aplec peste margine :/nu știu e-a mării/ori a bietului gând ? " " Je me penche : suis-je au bord de la mer/ou bien sur la margelle/d'une pauvre pensée ? je ne sais. " (Un om s-apleacă peste margine/Un homme se penche) (Stolojan, 1992 : 33) ; Le nom " pivniță
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îndemnând-o să zboare”. Există peste tot o căutare continuă a grației dumnezeiești, căreia D. i se abandonează, renunțând la simulacrele iluminării. SCRIERI: Călătorii de recunoaștere, Craiova, 1982; Legea și visul, București, 1987; Eu și lumina, Craiova, 1988; Cortina în fața mării, 1995; Sufletul, această ficțiune, București, 1999; Steaua lui Ion, Craiova, 1999; Orașul lui Heidegger, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Mircea Florin Șandru, Un poet al sensibilității citadine, R, 1976, 3; Laurențiu Ulici, Rece și cald, RL, 1982, 41; Eugen Simion, Lecția
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
venit ! Despre parte Închinării Însă, doamne, să ne ierți ; Dar acu vei vrea cu oaste și război ca să ne cerți, Ori vei vrea să faci Întoarsă de pe acuma a ta cale, Să ne dai șun semn și nouă de mila măriei tale... De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război .” -,, Cum ? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândești că pot Ca Întreg Aliotmanul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
o dusese băiatul, se posomorî. Îl chemă la el și, prefăcându-se supărat, Îi zice : Ia ascultă, voinice : nu crezi că-i păcat de tine să lâncezești aici, la curte ? Munca mea e folositoare, Doamne. Eu cioplesc săgeți pentru arcașii Măriei tale, făuresc paloșe pentru brațele voinicilor tăi, șei pentru caii care Îi poartă În luptă... Da, nu e rău ce faci ! Dar toate astea le pot face și bătrânii. Voinicii ca tine trebuie să poarte arma . Și eu am nevoie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
care Îi poartă În luptă... Da, nu e rău ce faci ! Dar toate astea le pot face și bătrânii. Voinicii ca tine trebuie să poarte arma . Și eu am nevoie de astfel de voinici. Vrei să mă ei la oaste, Măria ta ? izbucni Mândricel cu ochii sclipind de bucurie. Dar tu nu știi lupta ! N-am spus că nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ca tine trebuie să poarte arma . Și eu am nevoie de astfel de voinici. Vrei să mă ei la oaste, Măria ta ? izbucni Mândricel cu ochii sclipind de bucurie. Dar tu nu știi lupta ! N-am spus că nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Dar tu nu știi lupta ! N-am spus că nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul din ostași nu-l putu doborî, când calul nărăvaș nu reuși să-l arunce din șa. Plin de bucurie, Țepeș Îl Întreabă: Unde ai Învățat să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul din ostași nu-l putu doborî, când calul nărăvaș nu reuși să-l arunce din șa. Plin de bucurie, Țepeș Îl Întreabă: Unde ai Învățat să lupți așa, Mândricel ? Aici, În Țara Românească, Măria ta ! Și cine te-a Învățat oare ? Codrii, și apele, și munții. Cum așa ? Uite așa : codrii m-au Învățat să țin spada În mână cum Își țin ei crengile; munții - să țin capul sus când ochesc cu arcul ; de la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Cum așa ? Uite așa : codrii m-au Învățat să țin spada În mână cum Își țin ei crengile; munții - să țin capul sus când ochesc cu arcul ; de la ape am Învățat să alerg În luptă fără șovăire ; iar oamenii, supușii Măriei tale, m-au Învățat să prețuiesc libertatea și să nu preget a-mi da viața pentru neatârnarea acestu-i pământ. Într-o zi, pe Mândricel l-au prins turcii. Dar mulți dintre ei au căzut pentru totdeauna Înroșind cu sângele lor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
semeață. Calul lui e numai spumă. Stă drept În șa. Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii, trageți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul a dat steagul Țării În grija lor. El le poruncește: Să nu Îl pierdeți niciodată În luptă! Suntem trei, Măria Ta. Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să-l ducă Radu. Am să Îl port cu grijă, Măria Ta. Dacă o fi să mor, va fi al lui Cârlan. Îl va Înălța el și mai sus. Cârlan zise: Voi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
viteji. Domnitorul a dat steagul Țării În grija lor. El le poruncește: Să nu Îl pierdeți niciodată În luptă! Suntem trei, Măria Ta. Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să-l ducă Radu. Am să Îl port cu grijă, Măria Ta. Dacă o fi să mor, va fi al lui Cârlan. Îl va Înălța el și mai sus. Cârlan zise: Voi lupta, Măria Ta, pentru a păstra credința și mândria țării. Dacă voi cădea și eu, o să rămână moștenire urmașilor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să-l ducă Radu. Am să Îl port cu grijă, Măria Ta. Dacă o fi să mor, va fi al lui Cârlan. Îl va Înălța el și mai sus. Cârlan zise: Voi lupta, Măria Ta, pentru a păstra credința și mândria țării. Dacă voi cădea și eu, o să rămână moștenire urmașilor. Îl voi lăsa Țării. Țara nu va muri niciodată. Ea Îl va păstra și sluji cu credință până la sfârșitul pământului. Cuvinte: moștenire = bunuri
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
l-a primit cu atâta bunătate,[...] Începe a se jelui cum urmează: Luminarea voastră ! De când cu păcatul cel cu adunrea n-am mai avut zi bună cu megieșul meu cel puternic, stăpânul unei moșii foarte mari, pe care-l cunoști Măria ta... Dar de cum am ajuns acasă, goană și prigoană pe capul meu, din partea boierului, În tot feliul. Întâi și-ntâi, a pus Înadins pe feciorii boierești să-mi caute pricină și să mă aducă la sapă de lemn... Și astăzi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să-mi caute pricină și să mă aducă la sapă de lemn... Și astăzi Împușcă-i porcii; mâine, vacile și boii; poimâine, căișorii; În altă zi ie-i oile dinapoi cu grămada și du-le la curte. Îți poți Închipui, Măria ta, ce urgie grozavă era pe capul meu ! Văzând eu de la o vreme că nu mai Încetează cu jafurile, mi-am luat inima-n dinți și m-am dus la boieriu să mă jeluiesc. Și boierul, În loc de un cuvânt bun
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
m-am dus la boieriu să mă jeluiesc. Și boierul, În loc de un cuvânt bun, m-a scuipat drept În obraz, de față cu slugile sale,[...] Încât am crezut că a căzut ceriul pe mine de rușine !... Și cu rânduiala asta, Măria ta, În câțiva ani de zile m-au calicit cu desăvârșire și mi-a ridicat și cinstea, care pentru mine, a fost cel mai scump lucru ! Cuza-Vodă a stat neclintit și s-a uitat țintă la moș Ion Roată, cât
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mic dar de la mine și Întâmpină-ți nevoia... Lui moș Ion Roată i se umplură din nou ochii de lacrimi și, sărutând mâna lui vodă, ca semn de mulțumire, zise oftând: Dar cu rușinea ce mi-a făcut, cum rămâne, Măria ta ? Cu rușinea, iaca așa rămâne, moș Ioane, zice Cuza-Vodă, sărutându-l și pe un obraz și pe altul, În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și Vasile Alecsandri Cu tine, Înfruntară uraganul; De-apururea cu ei ne vom mândri. Elena Doamna, cu priviri senine, Ți-a stat alături, grija Îți purta; La bine și la rău a fost cu tine Și cea dintâi ți-a spus: ,,Măria ta!”. ,,Măria ta!”, dar nu cu umilință, Ci, dăruindu-ți dragostea lor toată, Ți-au dat, cei mulți, Întreaga lor ființă În frunte cu bătrânul Ion Roată. Nu-i an să nu sărbătorim Unirea Ce ne-a umplut poporul de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Alecsandri Cu tine, Înfruntară uraganul; De-apururea cu ei ne vom mândri. Elena Doamna, cu priviri senine, Ți-a stat alături, grija Îți purta; La bine și la rău a fost cu tine Și cea dintâi ți-a spus: ,,Măria ta!”. ,,Măria ta!”, dar nu cu umilință, Ci, dăruindu-ți dragostea lor toată, Ți-au dat, cei mulți, Întreaga lor ființă În frunte cu bătrânul Ion Roată. Nu-i an să nu sărbătorim Unirea Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Căci n-au stătut nici craiul, nici papa (se descopere). (Pe amândoi Să-i ție Domnu-n lume ani mulți și fericiți) Dar numai, vorba vine, nu m-au cioplit nici ei. E vorba despre mine... eu caut totdeuna Nu al Măriei Tale folos, ci pre al meu, Căci [mai] aproape-mi este cămașa decât haina... Eu zic numai, stăpâne, iertați-mi vorba proastă... Ci de-ar fi spus diata aceea, ia aceea: Roman Bodei să fie epitropul moșiei, Adică, cum s-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu vorbesc de alții, sânt alții mult mai buni, Să-mi fireți cu iertare c-am spus și eu o vorbă. SAS Preaînălțate Doamne, de credeți cumcă Sas Nu-i șerbul cel din urmă și făr-de nici o treabă Dintre-ai Măriei Tale... de credeți cumcă ochiu-i Setos e de mărire, că n-a cunoscut bine Supunerea că este a lui firească haină, Rupeți diata asta... Căci greutatea ei Pe umărul meu cade și toat-a lui tărie A fost până acuma credința
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în lume, departe, prea departe, Să nu te vadă nimeni, să piei din ochii mei. BOGDAN O tată! Dar eu nu voi, nu pot ca să mă duc. De m-ai urî, eu totuși lipit de pașii tăi sunt Și al Măriei Tale sânt cel mai cu credință Șerb. Care e pricina de mă urăști de-o vreme? {EminescuOpVIII 78} DRAGUL (încet) De asta mi-e mai frică, c-o să rămîie-aicea, Deci trebui cu de-a sila răpit... Dar cine, cine, Cui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]