975 matches
-
exaltă puterea autosugestiei: „Vezi d-ta, pesemne, nu știu cum devine care va să zică de este al naturii lucru ceva, că măseaua, în intervalul de conversație, de frică trece...”. Legată tot de una din nefericirile lui (nevralgia) este și teoria magnetismului: „...durerea devine din măsea, măseaua devine din răceală, răceala devine din frig, din cald devine că nu mai e frig, dacă nu mai e frig, va să zică că răceala se duce și vine căldura; a venit căldura, a trecut durerea... Par egzamplu (pune mână pe
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
puterea autosugestiei: „Vezi d-ta, pesemne, nu știu cum devine care va să zică de este al naturii lucru ceva, că măseaua, în intervalul de conversație, de frică trece...”. Legată tot de una din nefericirile lui (nevralgia) este și teoria magnetismului: „...durerea devine din măsea, măseaua devine din răceală, răceala devine din frig, din cald devine că nu mai e frig, dacă nu mai e frig, va să zică că răceala se duce și vine căldura; a venit căldura, a trecut durerea... Par egzamplu (pune mână pe falcă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
plimbării cu mașina, a adormit. Ajungem acasă, băgăm mașina În curte, cât mai aproape de coteț, deschidem potbagajul să scoatem sacul cu purcelușul din el... Am rămas toți cu gura căscată, ca la dentist, când Îți scoate din greșeală o altă măsea, decât cea care te doare! Purcelul nostrum evadase din sac și zăcea În mijlocul portbagajului! Toate sticlele din dulăpior erau Împrăștiate, nu știam atunci din care se scursese lichid și, Împreună cu mizeria de la porc, portbagajul arăta ca o cocină. Eram
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
venea să mă dau jos din pat. După ce merg În baie și-mi fac toaleta, Îmi pun de cafea și pregătesc micul dejun. Simt o sfârșeală. Îmi zic: „nu-i nimic, după ce beau cafeaua, Îmi revin”. Mă doare și o măsea de câteva zile, o durere sâcâitoare. „După ce termin cu toate pregătirile o să merg și la stomatolog, săptămâna viitoare”. Parcă mă simt un pic mai bine. Mă uit să văd dacă am oțet și zahăr suficient, boabe de piper, foi de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
selecție, nimic nu e pur și e greu să găsești o sită folosită care să nu aibă măcar o găurică astupată. Vorbesc ca un frustrat, dar spun adevărul. Și pe urmă, în anii nebuni, nebuni, când se atinsese paroxismul și măseaua trebuia scoasă, în anii apelurilor, pentru articolul 8 din Proclamația de la Timișoara, pentru legea lustrației, pentru victimele din Piața Universității, pentru, pentru... liste, mereu aceiași oameni: eliberatorii, martirizații, eroii - vorba lui Dinescu: Numai morții sunt eroi!“; gândeai ca ei, fuseseși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
pe Mioara să plece, imediat după tranzacție. Ea se uita mereu la mine acasă, îmi povestea toate temerile sale, cum abia închidea ochii noaptea, de frică să nu viseze urât, cum încă o mai durea maxilarul de la o extracție de măsea fără anestezie, cum o băteau papucii prea strâmți și cum o plesnise maică-sa când îi ceruse să-i cumpere alții. În timp, dezvoltasem un soi de duioșie și de fascinație pentru Mioara, chiar dacă era la fel de stupidă ca și oaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
-Prea frumoasă crăiasă, ai străbătut atâtea ținuturi ca să te plimbi sau ai vreo fetișcană cu gândul în cui și vrei ca mintea la loc bun să i-o pui?... Dacă știi alt vraci, nu voi fi împotrivă. -Gura are și măsele stricate nu numai bune, zise crăiasa. Iar vraci găseam și mai aproape de ținuturile mele. Am venit în schimb cu o durere care nu-i a mea ci a mai multor fete. Într-un ținut, tare departe de aici, nu sunt
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la liniștea din adâncuri... Este cumva curios că, pentru astfel de furtuni sufletești, nu s-a născocit până acum și vreun tratament medical alopat, care să se prescrie. Ar fi fost, într-adevăr, nostim! Amărăciunea este întocmai ca durerea de măsea, care, deși provine de la un mădular atât de mic și ascuns cu totul vederii celorlalți, naște dureri suficient de puternice, încât cu greu le poți trata cu indiferență multă vreme. Dacă, pentru mulți alții, alinarea suferințelor spirituale ar fi fost
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mor, sau se întâmplă cum vreau eu să se întâmple! Trebuie să mă gândesc atent la asta. Ah, fir-ar să fie, ce neconfortabil mă mai simt: văd c-a început să mă tot chinuie și o durere nenorocită de măsea! Îmi vine s-o scot din gură și s-o azvârl cât colo! Oare cui să-i mai spun și despre asta, oare cui?! Deja mi s-a făcut mult prea lehamite de viața asta, așa cum este ea acum! Ah
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
haleala. M-am bărbierit. Mi-am luat-o la labă, reconstituind în minte ultima noapte cu Selina. Sau cel puțin am încercat. Nu-mi aminteam prea multe, după care au mai dat buzna și toți tipii ăștia... Așa că eu și măseaua mea cariată ne-am acordat câteva ore dureroase de televizor - am rămas în fața ecranului buimac și mormăind ca o stafie ancestrală, stoarsă de atâta bântuit, trecând de la sporturi, seriale de duzină și reclame la știri și la lumea ailaltă. Cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
surpriză. Lovește-i cu orice. Fără milă. Pe teren am scos untul din mine, îți spun eu. La hotel am zăcut șaptezeci și două de ore în pat. Acufena funcționa tot timpul cât se poate de bine și durerea de măsea se complicase: mă smulgea din somn, dându-mi alarma cu sirena durerii: tare, ucigătoare, sfredelitoare, răsucindu-se aidoma curenților unui fluviu. Mi-am futut și spatele pe teren și mai era și umflătură asta incredibilă, în partea de sus a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
gust de otravă, de cucută. Așa că am adormit cu un pumn de Serafim. Nu știu ce m-aș fi făcut fără bătrânul amic în frac. Cred că aș fi murit fără atingerea aceea omenească... În timp ce mestecam gânditor un covrig, mi-am lovit măseaua cariată. Și, cum adevărul doare, am avut certitudinea, dincolo de orice îndoială, că în agenda de lucru a Selinei mai erau înscrise și alte sule. Ei, hai, doar e clar că am dreptate. E deșteaptă. E practică. Trebuie să aibă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
câte știu nici cu mama n-a avut nici o treabă. Mama a murit când eu eram încă foarte mic. A murit când ea însăși era încă foarte tânără, dacă stau să mă gândesc la un lucru despre care nu prea... Măseaua din partea de vest, sus, cea care mi-a provocat atâta durere - am calmat-o acum câteva zile, ceea ce mi-a produs fericire în schimb, o, atât de multă fericire. Numai că de ieri a început să mă doară din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
esențial de care ai neapărată nevoie, ca mișcarea socială, mișcarea ascendentă. — Se mișcă? Ce vrei să spui? am bolborosit eu. — Aș putea să văd dacă mai e viu. Roger a dat drumul turbinei. Simți ceva? — Ce anume? — Vreo apăsare? — Pe măsea? Nu. — Vreo jenă? Nu prea mai are viață în ea, murmură Roger. Când am auzit-o și pe asta am scuipat sârmele care îmi țineau dinții și sprayurile și am sărit în picioare. — Ce tot îndrugi acolo? Vorbește deschis, OK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe locul bolnav, acolo unde era ruina blocului din partea mea superioară de vest. — Traumatizată? Am sorbit lichidul acidulat și l-am scuipat roz. Hai, spune-mi. — Forma rădăcinii e foarte neobișnuită. — Și apare o incompatibilitate cu gingia? A rănit gingia? — Măseaua se mai poate vedea încă. Mi-am luat haina din sala de așteptare ca o seră - mai erau două persoane acolo, șterse și pline de sine, ca mai toate umbrele din sălile de așteptare. Am plătit fătucii care împletea ascunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
câteva secunde. Am luat în serios povestea cu autoperfecționarea, foarte în serios. Autodisciplina. Un mod de existența mult mai civilizat. Așa că m-am sculat din pat, i-am spus să tacă și am coborât la Butcher’s Arms. Pipăindu-mi măseaua cu limba și răsucindu-mi gâtul în căutarea unui taxi, mă plimb acum de-a lungul centurii dentare, prin stucul străzilor acoperite de tartru și prin piețele cariate, până dincolo de grilaje, de verandele ornamentate, de clinicile scumpe, de arabii tranchilizați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
răsucindu-mi gâtul în căutarea unui taxi, mă plimb acum de-a lungul centurii dentare, prin stucul străzilor acoperite de tartru și prin piețele cariate, până dincolo de grilaje, de verandele ornamentate, de clinicile scumpe, de arabii tranchilizați, de suferinzii de măsele matoli, îmbrăcați cu ce au mai bun și de femeile lor în blănuri și pantofi de lac negri, de copiii lor îngrijiți, îndurerați sau fericiți, apoi pe murdara Oxford Street străbătută în goană de autobuze, până în Soho, aglomeratul tărâm al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sfârșește Eighty-Eighth. Rămas în urmă, Autocratul ne urma încet, în timp ce noi ne îndreptam spre nord. N-am mai fost încă niciodată în Upper West Side și, cu toate astea, îmi amintea de ceva. Îmi amintea de cât de cuminte fusese măseaua mea cea mișcătoare de cel puțin o săptămână sau două încoace. În timpul unui prânz de un carnivorism de-a dreptul fanatic, pe care l-am luat într-un local argentinian de pe Eighty-Second Street, prietenul meu Fielding m-a asigurat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sau eroice, autorul îi oferă protagonistului tot ce are, și chiar mai mult. Eroul e un zeu, sau are puteri și virtuți de zeu. În cele tragice... Ai pățit ceva? — Hă? am repetat eu. Tocmai îmi înfipsesem un covrigel în măseaua mea suspectă de sus. Revăzând cu ochii minții acest mărunt ghinion, cred că mai întâi am tresărit cât se poate de elocvent, după care a urmat un spasm mic și obosit. Mi-am consultat măseaua cu vârful limbii. Martin îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
îmi înfipsesem un covrigel în măseaua mea suspectă de sus. Revăzând cu ochii minții acest mărunt ghinion, cred că mai întâi am tresărit cât se poate de elocvent, după care a urmat un spasm mic și obosit. Mi-am consultat măseaua cu vârful limbii. Martin îi dădea înainte cât se poate de încântat. Stomatologii sunt exact ca scenografii, cowboy-ii sau instalatorii cârpaci. Atâta timp cât ești tânăr, crezi că lumea serviciilor pentru adulți e de încredere, competentă, că își merită banii. Apoi crești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
că suntem criticați, dar toată lumea e de acord că secolul douăzeci e vârsta ironiei - care te privește de sus. Până și realismul, realismul cel mai primitiv, e considerat excelent pentru secolul douăzeci. — Zău? am spus eu și mi-am pipăit măseaua cu vârful limbii. În timp ce eu mergeam spre casă, pe străzi de culoarea stridiilor și a cărbunelui, aerul se înfioră deodată, scuturându-și haina ca un câine ud, ca întinderea tulburată a unui lac. M-am oprit - cu toții ne-am oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nici nu doare prea rău. Asta ce mai e? Selina reușise să iasă din impas. Și-a revenit brusc și a reușit să-mi trântească una colosală în obraz cu dalta cotului - fix în partea superioară de vest, unde șubreda măsea mai e încă în viață, unde își mai are încă sălașul. De data asta am izbit podeaua și mai tare și curând m-am împleticit până în bucătărie înjurând. Povestea asta cu violul, am tras eu concluzia, bașca scotch-ul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
putea fi cu siguranță ușor de uitat. Nu - ceva îmi spunea că nu mă va părăsi. Încetează, am vrut eu să-mi spun. N-o lua așa de repede. Fii calm. Așteaptă... Impacientată doamna McGilchrist mi-a curățat din nou măseaua. Mi-a spus că măseaua e oricum terminată și, cât de curând, se va umfla iar. O oră mai târziu, mă aflam într-o altă sală de așteptare - Soho, Carburton & Linex. Am fumat și mi-am ros unghiile. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de uitat. Nu - ceva îmi spunea că nu mă va părăsi. Încetează, am vrut eu să-mi spun. N-o lua așa de repede. Fii calm. Așteaptă... Impacientată doamna McGilchrist mi-a curățat din nou măseaua. Mi-a spus că măseaua e oricum terminată și, cât de curând, se va umfla iar. O oră mai târziu, mă aflam într-o altă sală de așteptare - Soho, Carburton & Linex. Am fumat și mi-am ros unghiile. Cred că toate închisorile sunt niște săli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
asta s-a terminat tot ce a fost între noi, am spus eu. N-am vrut să periclitez relația noastră de afaceri - colaborarea noastră artistică. * Fielding Goodney își îndreptă manșetele și sorbi din vin. Izbucni brusc în râs, dezgolindu-și măselele bombate. aceiași chelneri în fracuri, aceleași meniuri împodobite cu chenare și aceleași antreuri de douăzeci de dolari, aceiași mari gangsteri și femei reci și strălucitoare - atmosfera obișnuită. Am reușit să mă hotărăsc: era singurul fel de mâncare al cărui nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]