1,303 matches
-
Grințieș (în maghiară "Gerinces") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bradu, Grințieș (reședința) și Poiana. Ea este situată pe valea râului Bistricioara, în partea de vest a județului și în zona centrală a Carpaților Orientali. Toponimul "Grintieș" este
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
Pângărați (în maghiară "Pongrác") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Oanțu, Pângărați (reședința), Pângărăcior, Poiana, Preluca și Stejaru. Comuna se află în partea central-vestică a județului, într-un areal delimitat de versanți sudici ai Munților Stânișoarei (masivele Frasin
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
Tașca (în maghiară "Táska") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Hamzoaia, Neagra, Tașca (reședința) și Ticoș-Floarea. Comuna Tașca este așezată în partea de vest a județului Neamț, pe malurile râului Bicaz. Este străbătută de șoseaua națională DN12C, care
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
Văleni (în maghiară "Valény") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele David, Moreni, Munteni și Văleni (reședința). Comuna Văleni este situată în estul județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ157A, care o leagă
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
Homoroade (în maghiară: "Középhomoród", în germană: "Mittelhamroth") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Chilia, Homorodu de Jos, Homorodu de Mijloc (reședința), Homorodu de Sus, Necopoi și Solduba. Drumul județean care leagă orașul Satu Mare de comuna Homoroade are o
Comuna Homoroade, Satu Mare () [Corola-website/Science/301765_a_303094]
-
sat în comuna Hodod din județul Satu Mare, Transilvania, România. Giurtelecu Hododului este situat in Țara Codrului, la 6 km de orașul Cehu Silvaniei și la 44 km de Satu Mare. Este situat in județul Satu Mare, la limita cu județul Sălaj. In maghiara, "Giurtelecu" inseamna proprietatea lui Gheorghe (Györgyi). Chiar relativele frecvente schimbări administrative între hotarele județelor cărora localitatea ar fi putut să le aparțină, sugerează poziționarea localității pe linia care, în direcție vest-nord-vestică, marchează marginea zonei Codru. Deja poziționarea la orizontală a
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
Petreni (în maghiară: "Petrény") este un sat în comuna Băcia din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Petreni este consemnată în izvoarele antice cu numele de "Petrae", punct important în drumul de la Ulpia Traiana Sarmisegetuza la Apulum, din acest motiv este și menționată în
Petreni, Hunedoara () [Corola-website/Science/300554_a_301883]
-
anul 1754 era deja în folosință. Între anii 1848-1849 s-au produs baionete și cazmale militare, în 1872 s-a dezafectat. Atelierul de la Plosca în 1700 era deja în funcțiune însă a fost dezafectat în 1815. La Baia Plosca "(în maghiară: Ploszkabánya, în germană Plotzka)" s-a exploatat minereu de fier încă din perioada romanilor. Exploatarea de minereu a fost reluată în 1858 de către asociația minieră de la Brașov, și în 1890 a fost preluat de Societatea pe acțiuni al uzinelor de
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
a județului aparține la cultul reformat (23,04% din populația totală). Majoritatea absolută a credincioșilor sunt maghiari din România. Aceștia reprezintă 94,90%, în cifre absolute 665.343 de persoane, din totalul enoriașilor Bisericii Reformate din România. Limba liturgică este maghiara, iar în orașele mari din Vechiul Regat, de exemplu la București, se folosește și limba română. este constituită din comunități parohiale (în ). Parohia este comunitatea organizată a membrilor bisericii de pe un teritoriu delimitat, în scopul asigurării serviciilor divine și a
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
reformei protestante elvețiene, care a refuzat de la început liturghia latină împreună cu cea bizantină, care sunt rituri imperiale sau împărătești. Ele s-au format la curțile împăraților romani de Răsărit și Apus, drept aceea au un fast deosebit. Limba slujbelor este maghiara, iar în orașele mari din Vechiul Regat, de exemplu la București, se folosește și limba română. Accentul este pus pe predicațiune, astfel ordinul liturghiei este foarte strictă: Încă din cele mai îndepărtate secole muzica a ocupat un loc important în
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
Saschiz, mai demult "Saschizd, Chizd" (în dialectul săsesc "Keist, Kaest", în , în maghiară "Szászkézd") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Saschiz este atestat documentar din anii 1308-1310. Localitatea Saschiz (cunoscută în limba română și sub denumirile alternative "Saschizd", "Chizd") a fost populată de secui
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
documentară, în zona văii Idicelului exista atât populație românească cât și ruteană; în partea de est a satului se află și o zonă numită "Beșinei", ceea ce ar atesta așezarea mai timpurie în acest loc a unei populații de pecenegi (în maghiară "besenyők"). O altă zonă din Idicel, numită Ifălău, pe baza analizei toponimice arată că aici ar fi locuit și o populație vorbitoare de limbă maghiară (în maghiară "újfálu" însemnând "satul nou", denumirea dând de înțeles că în momentul așezării populației
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
atesta așezarea mai timpurie în acest loc a unei populații de pecenegi (în maghiară "besenyők"). O altă zonă din Idicel, numită Ifălău, pe baza analizei toponimice arată că aici ar fi locuit și o populație vorbitoare de limbă maghiară (în maghiară "újfálu" însemnând "satul nou", denumirea dând de înțeles că în momentul așezării populației maghiarofone, în zonă ar fi existat și un sat "vechi"); un alt argument în favoarea identificării unor maghiarofoni în zona Ifălău este și faptul că această zonă a
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
În anul 1930 județul avea o populație de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari, 2,3% țigani (rromi), 1,2% evrei ș.a. Ca limbă maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14,4% reformați, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici ș.a. Distribuția populației județului pe orașe și plăși era următoarea
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
Blăgești (în maghiară "Blegyest") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Blăgești (reședința), Buda, Poiana Negustorului, Țârdenii Mari și Valea lui Ion. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, în valea râului Blăgeasca și pe malul drept al
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
Hemeiuș (în trecut, Fântânelele, în maghiară "Hemejus") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Fântânele, Hemeiuș (reședința) și Lilieci. Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, în zona lacului de acumulare Lilieci, imediat la nord de municipiul Bacău
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
Filipești (în trecut, Galbeni, în maghiară "Filipest") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Boanța, Cârligi, Cornești, Cotu Grosului, Filipești (reședința), Galbeni, Hârlești și Onișcani. Comuna Filipești este situată în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Neamț. Este traversată de
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
Mărgineni (în trecut, Mărgineni-Munteni, în maghiară "Marzsinén") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barați, Luncani, Mărgineni (reședința), Pădureni, Podiș, Poiana, Trebeș și Valea Budului. Comuna se află în nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacău, pe malurile râului Trebiș (un afluent
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Mănăstirea Cașin (în maghiară "Kászonmonostor") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Lupești, Mănăstirea Cașin (reședința), Pârvulești și Scutaru. Comuna se află la extremitatea sud-vestică a județului, în zona montană de la limita cu județele și , pe cursul superior al râului
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
Podu Turcului (în maghiară "Törökpadja") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălănești, Căbești, Fichitești, Giurgioana, Hanța, Lehancea, Plopu, Podu Turcului (reședința), Răcușana și Sârbi. Comuna se află în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și , în colinele
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
Răchitoasa (în maghiară "Rekettyés") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barcana, Bucșa, Buda, Burdusaci, Dănăila, Dumbrava, Farcașa, Fundătura Răchitoasa, Hăghiac, Magazia, Movilița, Oprișești, Putini, Răchitoasa (reședința) și Tochilea. Comuna se află în estul extrem al județului, la limita
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
Horgești (în maghiară "Horgyest") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bazga, Galeri, Horgești (reședința), Mărăscu, Răcătău de Jos, Răcătău-Răzeși, Recea și Sohodor. Comună este situată în zona central-estică a județului, la sud de municipiul Bacău, pe malul stâng
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
Parincea (în maghiară "Párincsa") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bârnă, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Parincea (reședința), Poieni, Satu Nou, Văleni și Vladnic. Comună se află în estul județului, în zona cursului superior al
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
Prăjești (în maghiară "Prezsest"/"Prezest ") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în nordul județului, pe malul stâng al Siretului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ207D, care o leagă spre
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
Poiana Sărată (în maghiară "Sósmező" sau "Soósmező", în germană "Salzfelden") este un sat în comuna Oituz din județul Bacău, Transilvania, România. La începutul secolului al XIX-lea (1821) se propunea împăratului Francisc (Franz) I (1792-1835) întemeierea unui sat grăniceresc la importanta vamă a Oituzului
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]