1,301 matches
-
și tatonări, reușind să ne înțelegem. Când am crescut, a fost cu mult mai ușor, deprinsesem arta comunicării cu Maia din mers, din relația bunicii cu adulții. Cu limba și comunicarea era o cu totul altă problemă și aceasta pentru că Maia vorbea o română arhaică, aș spune eu, ușor stricată și, de cele mai multe ori, trebuia să faci deducții lingvistice, după care încercam să-i explicăm varianta corectă, dar era suficient de încăpățânată și de cele mai multe ori refuza să primească informația. De
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
trebuia să faci deducții lingvistice, după care încercam să-i explicăm varianta corectă, dar era suficient de încăpățânată și de cele mai multe ori refuza să primească informația. De pildă, niciodată n-a putut pronunța corect cuvântul „facultate” și-i spuneam silabisind: - Maia, fii atentă, se spune „facultate”. - Draga Maiei, da, „facuritate”. - Nu Maia, n-ai înțeles, fii atentă la buzele mele, fa-cul-ta-te. Acum repetă. - Fa-curi-tate, relua Maia și renunțam evident în cele din urmă. Așa s-a întâmplat și cu preluarea cuvântului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
încercam să-i explicăm varianta corectă, dar era suficient de încăpățânată și de cele mai multe ori refuza să primească informația. De pildă, niciodată n-a putut pronunța corect cuvântul „facultate” și-i spuneam silabisind: - Maia, fii atentă, se spune „facultate”. - Draga Maiei, da, „facuritate”. - Nu Maia, n-ai înțeles, fii atentă la buzele mele, fa-cul-ta-te. Acum repetă. - Fa-curi-tate, relua Maia și renunțam evident în cele din urmă. Așa s-a întâmplat și cu preluarea cuvântului Maia ce-și are rădăcina în cuvântul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
varianta corectă, dar era suficient de încăpățânată și de cele mai multe ori refuza să primească informația. De pildă, niciodată n-a putut pronunța corect cuvântul „facultate” și-i spuneam silabisind: - Maia, fii atentă, se spune „facultate”. - Draga Maiei, da, „facuritate”. - Nu Maia, n-ai înțeles, fii atentă la buzele mele, fa-cul-ta-te. Acum repetă. - Fa-curi-tate, relua Maia și renunțam evident în cele din urmă. Așa s-a întâmplat și cu preluarea cuvântului Maia ce-și are rădăcina în cuvântul „mamaia”, pe care însă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
informația. De pildă, niciodată n-a putut pronunța corect cuvântul „facultate” și-i spuneam silabisind: - Maia, fii atentă, se spune „facultate”. - Draga Maiei, da, „facuritate”. - Nu Maia, n-ai înțeles, fii atentă la buzele mele, fa-cul-ta-te. Acum repetă. - Fa-curi-tate, relua Maia și renunțam evident în cele din urmă. Așa s-a întâmplat și cu preluarea cuvântului Maia ce-și are rădăcina în cuvântul „mamaia”, pe care însă bunica l-a „șlefuit” bine, iar noi l-am preluat cu atâta drag. Începând
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fii atentă, se spune „facultate”. - Draga Maiei, da, „facuritate”. - Nu Maia, n-ai înțeles, fii atentă la buzele mele, fa-cul-ta-te. Acum repetă. - Fa-curi-tate, relua Maia și renunțam evident în cele din urmă. Așa s-a întâmplat și cu preluarea cuvântului Maia ce-și are rădăcina în cuvântul „mamaia”, pe care însă bunica l-a „șlefuit” bine, iar noi l-am preluat cu atâta drag. Începând cu vârsta de trei ani, părinții au început să mă lase singură la țară. Mi-aduc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
la țară. Mi-aduc aminte însă că primele ore din momentul sosirii mele la bunici le udam bine pe bătătura casei și plângeam înfundat de parcă încercam din răsputeri să-mi înăbuș sughițurile, înghițeam ca și când îmi mestecam propriul bol alimentar. Venea Maia, mă privirea dojenitor, mă urmărea apoi pe ascuns și mă lăsa să plâng până îmi ostoiam lacrimile. Știa Maia ce știa. Seara nu mai aveam nimic, îmi făcea plăcinte cu brânză și stafide rulate în cerc și înăbușite cu iaurt
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
bătătura casei și plângeam înfundat de parcă încercam din răsputeri să-mi înăbuș sughițurile, înghițeam ca și când îmi mestecam propriul bol alimentar. Venea Maia, mă privirea dojenitor, mă urmărea apoi pe ascuns și mă lăsa să plâng până îmi ostoiam lacrimile. Știa Maia ce știa. Seara nu mai aveam nimic, îmi făcea plăcinte cu brânză și stafide rulate în cerc și înăbușite cu iaurt de capră, să nu fie prea gras, iar aproape de final arunca câteva ouă bătute bine. Când sosea bunicul, familia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Seara nu mai aveam nimic, îmi făcea plăcinte cu brânză și stafide rulate în cerc și înăbușite cu iaurt de capră, să nu fie prea gras, iar aproape de final arunca câteva ouă bătute bine. Când sosea bunicul, familia era reunită, Maia răsturna mămăliga pe fund și o felia totdeauna cu ață de papiotă. Indiferent ce am fi avut la masă, brânzeturile erau nelipsite la masa de seară și prânz. Doamne, mi-aduc aminte de ciulamaua de porumbel a Maiei și înghit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
era reunită, Maia răsturna mămăliga pe fund și o felia totdeauna cu ață de papiotă. Indiferent ce am fi avut la masă, brânzeturile erau nelipsite la masa de seară și prânz. Doamne, mi-aduc aminte de ciulamaua de porumbel a Maiei și înghit gradual fiece strop de salivă. Aveam pe atunci podul casei mari plin cu porumbei și era suficient doar să întinzi mâna pentru a prinde din prima încercare 2-3 codalbi<footnote (Despre animale) Care are coada sau vârful cozii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
brânza pusă la saramură. Cu peștele era mai dificil pentru că se altera repede și atunci bunica găsise o modalitate extrem de eficientă în a-l conserva sănătos și a-l consuma, cum spun nutriționiștii astăzi, pe principii active. Și se apuca Maia să-l curețe, să-l spele bine, îl săra și-l înșira apoi pe ață groasă, punându-l în final la uscat. Stătea pe sârmă sus, ferindu-l de animăluțe hrăpărețe, una-două zile, după care îl depozita în beci. Se
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
iute ușor copt, tăiat rondele, pătrunjel tocat fin) sau saramura pe cărbuni, plachia la cuptor cu legume de sezon, toate mi se derulează prin fața ochilor și, deși nu-mi lipsesc ca și spectru gastronomic astăzi, nu mai simt aroma bucatelor Maiei, totul parcă-i fad, cauciucat. În fiecare dimineață, bunicii se strecurau cu mare discreție afară și nu ne tulburau somnul până la orele 10. Maia, intra la păsări și-n saivan la oi, bunicul asigura plinul de apă peste zi și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ochilor și, deși nu-mi lipsesc ca și spectru gastronomic astăzi, nu mai simt aroma bucatelor Maiei, totul parcă-i fad, cauciucat. În fiecare dimineață, bunicii se strecurau cu mare discreție afară și nu ne tulburau somnul până la orele 10. Maia, intra la păsări și-n saivan la oi, bunicul asigura plinul de apă peste zi și apoi dădea o fugă la imaș unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru care plăteau suficient impozit la primărie, pe atunci, Sfatul Popular
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
le rostuiră, fiecare dintre copii știind apartenența fiecăruia. La intrare în imaș exista un nuc bătrân, imens, atât de mare ca și circumferință, că de-abia îl cuprindeam cu mânuțele noastre, eu și fratele meu. Când am rămas doar cu Maia, veneam destul de des la imaș pentru că cineva trebuia s-o facă; se așeza sub nuc și vreme de un sfert de oră, cel mult jumătate de oră, o lăsam cu ochii închiși, uneori chiar ațipea și brusc se ridica frecând
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
psamosolurilor<footnote tip de sol neevoluat, format pe nisipuri, cu textură mijlociu-grosieră, în general cu fertilitate redusă. footnote> tipice. Erau de toate culorile și toate mărimile, extrem de zaharoși cei verzi și negrii, excesiv de parfumați cei galbeni. Acasă, în fiecare cameră, Maia aducea câte un pepene galben care era nelipsit pe toată perioada verii, schimbându-i cu mare grijă pentru a împrospăta aerul. Așa am crescut și-am identificat casa bunicilor cu acele mirosuri natur de pepene galben, frunze uscate de nuc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
putut asocia dulce cu sărat, acru cu amar, iute cu dulce, poate și din perspectiva sensibilității mele organice și pentru că ai noștri erau foarte atenți la combinațiile noastre culinare, dar existau două de la care nu abdicam sub nicio formă. Doar Maia știa să le combine atât de elegant în arome și să le dea consistența necesară: ștevie și spanac cu sos de lămâie și iaurt, urzici cu hrean și-aș mai adăuga aici, colarezi<footnote bucățele de cocă sau găluști de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
se fierb în lapte footnote> cu lapte, peste care aruncam din abundență scorțișoară măcinată. Până pe la 8 ani am avut o singură plăcere în a-mi alege locul de joacă. Ieșeam în uliță, în fața porții pentru a mă supraveghea atent Maia și-mi adunam câteva găletușe de loess<footnote rocă sedimentară neconsolidată, de origine eoliană, de culoare galbenă-cenușie, cu aspect poros, formată mai ales din praf silicos și argilos footnote>, pe care le umectam<footnote a umezi ușor (și numai la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de jos în sus. Minunat era că atunci când se formau aceste turbioane, ieșeam afară și-aveam o plăcere clocotitoare de a simți energia din centrul tornadei, plăcerea de a-mi ridica mâinile și a face mișcarea în sensul vârtejului. Odată, Maia s-a trezit în ogradă cu prezența unei vecine care riposta vehement că nepoată-sa îmi copiase întru-totul atitudinea și oarecum spiritul acela descătușat de copil nevinovat, fata pierzându-și echilibrul, iar în cădere plonjând în șanț. Îmi aduc aminte
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
șanț. Îmi aduc aminte și-acum dialogul consumat și atitudinea defensivă a bunicii: - Tanti Sanda, fata Odesii mi-a dat de furcă; a noastră s-a luat după a-mata, și uite cum arată, ca o murătură. De fiecare dată, Maia intervenea calm și cu o prezență de spirit de invidiat: - Fată dragă, nepoată-mea era în fața casei, a ta trebuia să fie alături de tine. - Ține, minte Ruxandră un lucru, noi ne certăm, mâine fetele se joacă împreună. Ce va rămâne
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
alături de tine. - Ține, minte Ruxandră un lucru, noi ne certăm, mâine fetele se joacă împreună. Ce va rămâne, doar pizmă și vorbe de ocară ! - Du-te acasă, schimbă fata și trimite-o înapoi să le dau brânzoaice calde. Aceasta era Maia mea, Maia noastră, aceeași de fiecare dată și totuși alta prin simpla-i prezență. Seara la culcare își despletea părul, destul de lung, acum mult mai rar și nins de atâția torenți existențiali, și-l pieptăna totdeauna cu pieptene din os
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Ține, minte Ruxandră un lucru, noi ne certăm, mâine fetele se joacă împreună. Ce va rămâne, doar pizmă și vorbe de ocară ! - Du-te acasă, schimbă fata și trimite-o înapoi să le dau brânzoaice calde. Aceasta era Maia mea, Maia noastră, aceeași de fiecare dată și totuși alta prin simpla-i prezență. Seara la culcare își despletea părul, destul de lung, acum mult mai rar și nins de atâția torenți existențiali, și-l pieptăna totdeauna cu pieptene din os, după care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fi luată sau știrbită. Semnul crucii era și este ceva revelator în saga arborelui nostru genealogic, dar așa cum o făceau și-o trăiau bunicii, parcă mi-a fost dat mai rar să văd astăzi. La cimitir am fost cred o dată cu Maia, țin minte că au fost atunci și o parte din surorile mamei, mătușa, și era, înclin să cred, la un Sfântu Ilie, în vară, pentru că s-au împărțit cu seamă fructe de sezon, așa cum o cere tradiția. Cimitirul satului este
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
La întoarcere acasă, după o masă consistentă, cei mici ne culcam și ne lăsau până la orele amiezii, când bunica învârtea mămăliga. Mai în fiece seară, începând cu orele 18 mă vizita Geta lu’ Stan Cerbu, singura mea prietenă pe ulița Maiei. Era o fată frumoasă, cu un contur al ochilor ușor migdalat, asemenea cadânelor din raiaua<footnote 1. Teritoriu ocupat și administrat direct de autoritățile militare turcești. 2. Nume dat de către turci locuitorilor din Moldova și Țara Românească, datori să le
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
elev și nici nu gândeam pe atunci că-mi voi lega destinul profesional de acest palier social pentru că aveam 10-12 ani. Bunica ne aducea scăunele și o masă rotundă, scundă, sprijinită pe un trepied, după care ne apucam de lucru. Maia urmărea cu mare atenție discuția noastră, nu intervenea niciodată și uneori îi surprindeam printre picături de sudoare - că doar eram mare profesoară - starea aceea de bine și de mulțumire care îi dădea putere și speranță. Și apoi, până începeam, până
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
număra papucii, bomboanele dacă n-ai ști puțină matematică? - Bine, bine, să nu fie prea multă, nu-mi place. La Geta totul trebuia rulat în reprize scurte și repetat nu oricum, ci doar în momentele sale de acceptare și bunăvoință. Maia se distra copios, dar masca minunat de bine starea de spirit indusă de „profesor și elev”. Abia după ce pleca Geta purta o discuție cu mine, spunându-mi: „Mae, să nu râzi niciodată, nici măcar să zâmbești de neputința celor din jur
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]