1,162 matches
-
la Sinaia „unde își vor relua reședința de vară”. Sâmbătă, 12 iulie. Patriarhul trimite regelui propunerea sa: Carol să fie pomenit cu titlul de Rege; Mihai - cu titlul de Mare Voievod de Alba Iulia, iar Principesa Elena - cu titlul de Maiestate. Carol al II-lea transmite Patriarhului să-l pomenească „deocamdată numai pe regele”, urmând ca într-o vizită ulterioară să reglementeze formula definitivă. Problema titulaturii membrilor Familiei Regale în Biserica Ortodoxă Română prezenta nu numai un interes formal, protocolar. Prin
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și îi expune dorința „să fie numai regele pomenit și augusta familie regală”, iar regele să fie „numit și Domn”. Patriarhul a propus „să fie pomeniți și ceilalți membri când sunt de față” în ordinea: Regele, Voievodul Mihai, Regina-Mamă Maria, „Maiestatea Sa Elena”, Principele Nicolae și Ileana. Regele a primit tot ce i-a propus patriarhul. Acceptarea pomenirii Principesei Elena cu titlul de Maiestate menținea speranțele tuturor monarhiștilor, cu excepția sa, într-o împăcare Carol-Elena. Marți, 15 iulie. La Vălenii de Munte
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
să fie pomeniți și ceilalți membri când sunt de față” în ordinea: Regele, Voievodul Mihai, Regina-Mamă Maria, „Maiestatea Sa Elena”, Principele Nicolae și Ileana. Regele a primit tot ce i-a propus patriarhul. Acceptarea pomenirii Principesei Elena cu titlul de Maiestate menținea speranțele tuturor monarhiștilor, cu excepția sa, într-o împăcare Carol-Elena. Marți, 15 iulie. La Vălenii de Munte se pune piatra fundamentală a palatului moștenitorului tronului. La solemnitate urmau să participe regele Carol, Principesa Elena, oameni politici. Acțiunea fusese inițiată de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în tratativele dintre ei, totuși, la ea s-a prezentat bancherul Aristide Blanck, promițându-i bani în schimbul declarației de respingere a anulării divorțului. Principesa i-a adus la cunoștința lui Carol această intervenție, reproșându-i nerespectarea înțelegerii. Miercuri, 20 august. Maiestatea Sa Elena și Voievodul Mihai merg cu automobilul de la Mamaia la Constanța pentru a vizitat escadra engleză ancorată în port. La ora 1030, Elena și Mihai, însoțiți de generalul Condeescu, ministrul Armatei, și de amiralul Scodrea, s-au urcat pe
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și al celor antiaeriene, cu care s-a făcut și o demonstrație”. La ora 1115 oaspeții au fost îmbarcați pe o balenieră a Amiralității, cu care au trecut pe bordul torpilorului „Antelope”, unde li s-a făcut aceeași impresionantă primire. Maiestatea Sa Elena și Mihai au părăsit portul Constanța aproape de amiază, plecând cu automobilul la Mamaia. Septembrie. Principesa Elena și fiul ei, Mihai, au revenit la București. La 2 septembrie, presa anunța că regele Carol însoțit de Mihai va vizita Iașul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
iulie. Mihai este prezent la parastasul de 4 ani pentru Regele Ferdinand. Ora 1045. Trenul regal, aflat de la ora 5 în gara Curtea de Argeș, trage la peron. Se intonează Imnul regal. Din tren coboară: Regina Maria, regele Carol al II-lea, Maiestatea Sa Elisabeta, Marele Voievod Mihai, Principesa Ileana, Prințul Nicolae și mai multe rude din străinătate ale Familiei Regale. Regele trece în revistă trupele. Familia Regală și oaspeții pleacă spre mănăstire, călduros ovaționată de public. În biserica mânăstirii asistă la un
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
serviciul religios de către confesorul garnizoanei, Inochentie Ștefănescu, care a vorbit apoi despre însemnătatea zilei. Au ținut discursuri gen. Lăzărescu, inspectorul general al Aviației, regele Carol al II-lea și ministrul Armatei. Regele a conferit decorații unor aviatori. Miercuri, 22 iulie. Maiestatea Sa Elena, sosită la Londra, face o declarație de presă menită să pună capăt speculațiilor legate de plecarea ei în străinătate. Principesa preciza că a venit în străinătate pentru a se odihni și se va întoarce în România în octombrie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
-l convingă pe Vaida să nu demisioneze, pentru că ,,suntem în preajma sosirii fiului meu (din Florența) și a zilei Regelui. Cum să se aranjeze o criză de cabinet ?” Vaida își menține decizia, angajându-se să-și îndeplinească îndatoririle protocolare în ciuda demisiei: ,,Maiestate, eu îmi voi îndeplini toate datoriile protocolare, parcă nu aș fi demisionat. Voi fi la gară spre întâmpinarea Alteței Sale Regale a Prințului, voi adresa Maiestății Voastre felicitările în numele guvernului (cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a Suveranului - n.n.), voi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cabinet ?” Vaida își menține decizia, angajându-se să-și îndeplinească îndatoririle protocolare în ciuda demisiei: ,,Maiestate, eu îmi voi îndeplini toate datoriile protocolare, parcă nu aș fi demisionat. Voi fi la gară spre întâmpinarea Alteței Sale Regale a Prințului, voi adresa Maiestății Voastre felicitările în numele guvernului (cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a Suveranului - n.n.), voi rosti discursul radiodifuzat la masa festivă, iar apoi, luni - cerându-mi de pe acum audiență - mă voi prezenta la Maiestatea Voastră spre a-mi primi demisia”. Duminică
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Alteței Sale Regale a Prințului, voi adresa Maiestății Voastre felicitările în numele guvernului (cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a Suveranului - n.n.), voi rosti discursul radiodifuzat la masa festivă, iar apoi, luni - cerându-mi de pe acum audiență - mă voi prezenta la Maiestatea Voastră spre a-mi primi demisia”. Duminică, 16 octombrie. Marele Voievod Mihai sosește în țară și e întâmpinat la gară de Al. Vaida-Voievod. În aceeași zi, guvernul condus de Maniu, ce urma să ia locul guvernului Vaida-Voievod, se prezintă regelui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aducea în țară de la Belgrad pe regele Carol. Mihai plecase de la Belgrad la Viena, unde intenționa să petreacă șase zile și apoi să se deplaseze în Elveția, spre a o întâlni pe mama sa, urmând să stea o lună cu Maiestatea Sa Elena. 23 ianuarie-20 februarie. Regele Carol al II-lea a fost la Londra pentru a asista la înmormântarea regelui George al Angliei. A folosit acest prilej pentru convorbiri cu oficialitățile din Marea Britanie. Apoi a vizitat Franța și Italia. În
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a fost întâmpinat de membrii guvernului, în frunte cu Gh. Tătărescu. Garda de Onoare a prezentat drapelul. Carol s-a îndreptat spre saloanele regale. Primarul Capitalei îl întâmpină cu tradiționala pâine și sare. Regele îl îmbrățișează pe Mihai și pe Maiestatea Sa Regina Elisabeta. Ieșind din salon, Carol ia loc în automobilul deschis, având în stânga pe Mihai și pleacă la Palat. Duminică, 1 martie. Însoțit de col. Pălăngeanu, Mihai a sosit (cu automobilul) la Giurgiu, a vizitat orașul și s-a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
al Albei Iulia, elev plutonier al Școlii de Ofițeri de Infanterie <Principele Carol>, repartizându-se Batalionului I Vânători de Munte <Regele Carol al II/lea>”, prevedea primul decret. Cel de al doilea Decret decidea numirea lui ca adjutant onorific al Maiestății Sale Regelui: „Marele Voevod Mihai al Albei Iulia, sublocotenent în Batalionul I Vânători de Munte <Regele Carol al II-lea>, se numește adjutant onorific al Meu pe data de 25 octombrie 1937. Se stabilise deja că Principele Paul, regentul Iugoslaviei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pentru les-maiestate”. Luni s-a petrecut la Tribunalul din Budapesta procesul de lesmaiestate al preotului român Nicolae Bistreanu din Var, Comitatul Caraș-Severin, acuzat că la 18 august, la ziua nașterii monarhului nostru, nu sa rugat pentru iertarea păcatelor și sănătatea Maiestății Sale, ci pentru eliberarea întemnițaților Rațiu și Lucaciu. Denunțătorul a fost învățătorul român de acolo Ioan Balint despre care foarte potrivit zice „ „Magyarorszag” că numai prin cizmele ce le poartă se deosebește de ceilalți martori agravatori - țărani. Denunțătorul a zis
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tranșa în vreo cauză anume). De fapt, nici opresorul englez însuși nu-și făcea prea multe iluzii în privința viitorului, dacă e să luăm de bună declarația din 9 noiembrie 1938 (și nu din 2008, cum s-ar putea crede!): "Guvernul Maiestății Sale, după un studiu aprofundat al raportului Comisiei de partaj, a ajuns la concluzia că dificultățile politice, administrative și financiare întâmpinate de propunerea de creare, în interiorul Palestinei, a unui stat arab și a unui stat evreiesc independente sunt atât de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de margine. Fostul voievod n-avea voie să se coboare mai jos de Smotrycz și nici să stabilească legături cu persoanele oficiale din hotarul Moldovei. „Promitem, pe deasupra, se angaja Ștefan, boierilor moldoveni care-l servesc pe Petru Aron cu asentimentul maiestății regale să le restituim bunurile părintești și să-i cinstim după meritele lor”. Negustorilor poloni li se acordau aceleași libertăți ca și până acum. Ștefan accepta suzeranitatea regelui polon, promițându-i ajutor împotriva tătarilor. Se observă o restrângere a obligațiilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avut loc la 12 septembrie. În documentul în care este consemnată desfășurarea ceremoniei se menționează că jurământul a avut loc la 9 dimineața. Înainte să apară Ștefan, regele s-a așezat pe tron cu coroana cu care fusese încoronat, scaunul maiestății fiind înconjurat de prelați și magnați, clerici și mireni, enumerați la finele documentului. Chemat de rege prin trimiși de vază, domnul a fost condus împreună cu toți boierii, purtători de arme, în fața regelui. Domnul era călare, iar în fața lui mergea cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al provinciei. În august 1490, Ștefan cel Mare pătrundea în Pocuția, ocupa Colomeea, Haliciul și asedia Sniatinul. În 1490, solul moldovean (probabil Stețcu) sosea la Vilna, unde solicita un salv-conduct ca să i se dea liberă trecere spre Moscova. În răspunsul Maiestății sale se arată că, exact atunci au sosit vești din care rezulta că, „foarte de curând, cete înarmate ostășește au ieșit din Moldova și au invadat pe neașteptate, în chip războinic, stăpânirile Serenității Sale, pământurile Podoliei și au năvălit violent
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Poloniei este spulberată scrisoarea fratelui său, Vladislav al II-lea, din 1497. În instrucțiunile date solului său, Vladislav preciza că Ioan Albert „poate prea bine să-și amintească ce fel de vorbe și de negocieri au fost între noi și maiestatea sa, cu privire la Moldova, mai întâi la întâlnirea dintre noi la Levocea, apoi prin soli și în cele din urmă prin desele noastre misive, prin mijlocirea cărora i-am atras atenția, arătându-i neîntrerupt că noi nu putem părăsi țara aceea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și (a încălca - n. trad.) jurământul prestat, mai întâi însuși regatului Ungariei, apoi voievodului însuși și întregii acelei țări, în vremea fericitei noastre încoronări ca rege al Ungariei, ci dimpotrivă suntem ținuți a-i apăra; și am adaos că dacă maiestatea sa ar invada Moldova, (vom socoti - nota trad.) că ne atacă pe noi și acest regat al nostru”. Au existat, așadar, un schimb de solii și de scrisori între cei doi regi, între 1494/1497, din care reiese că Ioan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Acum însă înțelegem că lucrurile stau cu totul altminteri, că majestatea sa a intrat cu întreaga sa armată în Moldova pe care a invadat-o și o devastează prin foc și sabie”. Vladislav îl avertizează pe fratele său: „Căci dacă maiestatea sa va voi cu orice preț să persevereze în această hotărâre și nu va voi să-i pună capăt, poate fi sigur... că va decurge din aceasta cea mai mare rușine pentru noi amândoi, și chiar pentru regatele noastre, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul nu vrea să aibă război cu regele, el și-a luat doar țara bunicului său. Prin solul său, Ștefan îl ruga pe starostele de Liov, Stanislav de Chodcze (Chodeck) să intervină pe lângă rege: „Acum te rog să mijlocești la Maiestatea Sa Regele, ca să dea pace acestei țări și să renunțe la ea; care țară este a mea și moștenirea pe care eu am primit-o cu încuviințarea domnului rege al Ungariei și din încredințarea sa. Dacă Maiestatea sa regele îngăduie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să mijlocești la Maiestatea Sa Regele, ca să dea pace acestei țări și să renunțe la ea; care țară este a mea și moștenirea pe care eu am primit-o cu încuviințarea domnului rege al Ungariei și din încredințarea sa. Dacă Maiestatea sa regele îngăduie aceasta, vreau să fiu ajutor împotriva turcilor și a tătarilor care nu vor mai pustii țările Maiestății Sale... Nădăjduiesc că Maiestatea Sa Regele va da pace țării mele și moștenirii mele, căci eu vreau să apăr aceasta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mea și moștenirea pe care eu am primit-o cu încuviințarea domnului rege al Ungariei și din încredințarea sa. Dacă Maiestatea sa regele îngăduie aceasta, vreau să fiu ajutor împotriva turcilor și a tătarilor care nu vor mai pustii țările Maiestății Sale... Nădăjduiesc că Maiestatea Sa Regele va da pace țării mele și moștenirii mele, căci eu vreau să apăr aceasta cu capul meu. Și te rog să nu îngădui să se facă daune în țara mea, căci au rămas doi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care eu am primit-o cu încuviințarea domnului rege al Ungariei și din încredințarea sa. Dacă Maiestatea sa regele îngăduie aceasta, vreau să fiu ajutor împotriva turcilor și a tătarilor care nu vor mai pustii țările Maiestății Sale... Nădăjduiesc că Maiestatea Sa Regele va da pace țării mele și moștenirii mele, căci eu vreau să apăr aceasta cu capul meu. Și te rog să nu îngădui să se facă daune în țara mea, căci au rămas doi căpitani, Hrincovici, clucerul, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]