5,446 matches
-
de a-mi trimite casete înregistrate mi s-a părut suspectă și, ca urmare, mă angajez să întrerup orice legătură cu ei”. Așa l-am cunoscut pe maiorul de Securitate Victor Popescu... Ei, dar acesta a fost doar începutul... Periodic, maiorul Victor Popescu mă convoca „să stăm de vorbă”, întotdeauna după program, mă aducea el acasă cu mașina personală. Era extrem de politicos și amabil, întotdeauna mă servea cu câte un whiskey și un „Kent”; și, de fiecare dată convocarea avea loc
LAPTELE ŞI SECURITATEA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350327_a_351656]
-
cei din conducerea „de partid și de stat” care nu-mi aprobau importul unor astfel de utilaje noi din R. F. G. și eram nevoit tot timpul să le „cârpesc” pe cele existente, care demult trebuiau casate. A doua zi, maiorul Popescu m-a și pus să-i „povestesc” cum e cu utilajele acelea care mi se tot defectau... Toată ziua am stat ca pe ghimpi așteptând întâlnirea cu securistul-șef pe combinat. Abia când să plec mi-am dat seama
LAPTELE ŞI SECURITATEA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350327_a_351656]
-
care mi se tot defectau... Toată ziua am stat ca pe ghimpi așteptând întâlnirea cu securistul-șef pe combinat. Abia când să plec mi-am dat seama de motivul convocării, ceea ce m-a îngrijorat și mai tare... De data aceasta, maiorul Popescu, nu m-a mai invitat să iau loc în fotoliul din piele neagră, adânc și comod, și nici nu mi-a mai oferit whiskey și Kent. De asemenea, nu m-a mai luat pe ocolite, ca de fiecare dată
LAPTELE ŞI SECURITATEA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350327_a_351656]
-
după ce-i spusesem că am trei tablouri de Sever Burada luate pe-o nimica toată de la o fiică de-a lui, ajunsă la strâmtoare, între altele, și din cauza „originii nesănătoase”. Nu mică mi-a fost mirarea când am constatat că maiorul Popescu știa că fratele lui Theodor Burada fusese legionar și că murise la Canal. Desigur, vizita îmi fusese făcută și în scopuri „profesionale”... Dialogul între mine și maior, a fost scurt, oficial: - Domnule inginer, (da, așa mi se adresa de
LAPTELE ŞI SECURITATEA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350327_a_351656]
-
originii nesănătoase”. Nu mică mi-a fost mirarea când am constatat că maiorul Popescu știa că fratele lui Theodor Burada fusese legionar și că murise la Canal. Desigur, vizita îmi fusese făcută și în scopuri „profesionale”... Dialogul între mine și maior, a fost scurt, oficial: - Domnule inginer, (da, așa mi se adresa de fiecare dată!), vă sfătuiesc să vă mai țineți gura, ar fi păcat s-o pățiți, aveți doi copii... - Este o amenințare?, l-am întrebat eu privindu-l drept
LAPTELE ŞI SECURITATEA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350327_a_351656]
-
deputatul dr. Eusebie Popovici (cel care, ca primar al Sucevei în anul Marii Uniri ce avea să se înfăptuiască în anul 1918, i-a întâmpinat pe primii militari români, cei 48 de ostași ai Companiei IV Grăniceri, în frunte cu maiorul Anton Ionescu, arborând tricolorul românesc pe turnul Primăriei) să-i convoace pe cei câțiva consilieri comunali, care se mai aflau în oraș, pentru a găsi o soluție de salvare. S-a luat hotărârea ca Eusebie Popovici împreună cu Epaminonda Voronca, consilierul
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
propriul tău popor? Decât dacă ești inconștient! Cum să dai în toate chestiile astea. Este trădător. Ori este mutant. N-are variante. Pe semne, peste cinci ani, cineva din Biserică trebuie să facă studii de antropologie asupra acestui cortex de maiori, colonei, generali, ori ce vor fi fost. Pentru că pe de altă parte Securitatea unui popor este un lucru necesar. Sunt oameni în securitatea țării care țin la această țară, care sunt creștini și aici Biserica trebuie să recupereze. Securitatea este
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
pogoane în Bărăgan. E mai scund decât ea. Și iar o bate. Îl vede pe Mihai, cât de înalt și frumos e. Iar o bate și tac-su și mă-sa. Îl vede pe Mihai, acum e boier de oraș. Maior de armată și secretar de partid. Cum îi străluceau ochii atunci când revăzut-o. Ea era la piață la Obor, prin februarie, vindea merele lui tac-su și țuica ei de zestre, pe dedesubt, era prohibiție. Strângea bani să-și termine
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
că au avut răbdare să vi-l dați jos, i-a zis țârcovnicul Nae. Că lui cumnatul meu i-au tăiat mâna, exact de la încheietură. După ce au scos ceasul, au azvârlit laba mâinii la câini. Ceasul îl avea de la un maior neamț, un Atlantic de aur. I-a plăcut neamțului țuica fiartă și după o ulcică d-aia mică, l-a luat pe după gât și l-a pupat pe obraji. Maiorul o rupea binișor pe românește, și-a scos ceasul de la
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
azvârlit laba mâinii la câini. Ceasul îl avea de la un maior neamț, un Atlantic de aur. I-a plăcut neamțului țuica fiartă și după o ulcică d-aia mică, l-a luat pe după gât și l-a pupat pe obraji. Maiorul o rupea binișor pe românește, și-a scos ceasul de la mână și i l-a pus la mâna dreaptă. O să mă pomenești toată viața, i-a zis neamțul. Nenorocitul de cumnatul meu nu și l-a mai dat jos niciodată
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
nu și l-a mai dat jos niciodată, până s-a întâlnit cu rușii ăia doi, beți mangă. Io, voniucii ostolov, marte domenea. Davai ceasî! i-a zis unul dintre ruși. Și de atunci, cumnatul meu, îl pomenește întruna pe maiorul neamț. Ceasul rău. L-a împins împielițatul să-i fiarbă țuică de la munte și să mai pună și ciușcă în ea. Bea neamțul țuică și mânca gogonele murate. Că era meșter cumnatul meu ăsta, îl chema tot satul să le
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
barul de la Dunărea. Barul era la etaj și Amza n-a avut nicio șansă. Vroia să-i spună lui P, care era așteptat a doua zi, la ora 11, la Departamentul Securității Statului, Direcția Securității Interne, să-l caute pe maiorul Ionică, fost subaltern la Slobozia, să vorbească cu el, că mai există o șansă să rămână student. P refuzase să se ducă, în vacanța din 76, la un stagiu de pregătire la Băneasa. A fost ultima dată când s-a
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
natală, apoi la Iași. A absolvit Liceul Național Teoretic (profil real) și în perioada 1953-1956 a urmat Școala Militară de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie (azi Academia Forțelor Terestre) „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, absolvind-o cu gradul de locotenent, (acum maior în rezervă), apoi „E. Gojdu” Oradea (1957-1961), iar între anii 1961-1966 a urmat cursurile Facultății de Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,în 1979 devenind doctor în filosofie - specialitatea Axiologie, cu teza Determinarea socialăa valorilor, în București, urmând
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
mondia, până la 3 Octombrie 1916, când a fost rănit. După o scurtă refacere se remarcă în luptele de pe valea Neajlovului și Argeșului. Cu mai multă râvnă și abnegație se remarcă în campania din 1917 în luptele de la Mărășești, fiind avansat maior și comandant al Trupelor de Est. Urcă la gradul de lt. colonel în 1923, la cel de colonel în 1929, general de brigadă în 1936 În Mai 1940 devine general de divizie, iar la începerea celui de-al doilea război
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
-se și la Școala Superioară de Război. Primul război mondial îl găsește căpitan și comandant de escadron în Regimentul 10 Călărași. Pentru faptele meritorii a primit ordinul „Coroana României”, clasa aV-a cu spade și panglică de „Virtutea Militară”. Devine maior în 1917, lt. colonel în 1922, inspector de studii la Școala de Cavalerie în 1923, profesor de tactică generală la Centrul de Instrucție al Cavaleriei din 1925 și colonel în 1929. Fiind unul dintre cei mai capabili ofițeri de cavalerie
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
a născut într-o familie de țărani înstăriți din comuna Beceni, județul Buzău la 20 Februarie 1884, într-o familie cu 9 copii, 7 băieți, din care 5 au îmbrățișat cariera militară, Constantin ajungând general, iar fratele său Gheorghe, contraamiral, maiorul martir Traian, și 2 fete. După terminarea liceului B.P. Heșdeu din Buzău, a urmat un an la Universitatea din București 1902-1903, apoi s-a înscris la Școala de Artilerie și Geniu, pe care a absolvit-o în 1905, ca sublocotenent
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
din Ardeal la eliberarea Odorheiului, Miercurea Ciuc, Sovata, în cele de la Grădinari, Buturungeni, Ciorogârla, Otopeni, precum și cele din Moldova, la Cușna, Cireșoaia și Slănic, participând cu acelaș succes și la campania din Ungaria. A fost avansat în 1917 la gradul de maior și decorat cu ordinele „Coroana României”, clasa a V-a, român și „Sfânta Ana”, clasa a III-a, rus. În 1923 a absolvit Școala Superioară de Război, devenind colonel. Ajunge Șef de Stat Major la Diviziei Aeriene și al Inspectoratului
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
mai grele activități era considerată munca la orezărie când deținuții erau obligați să stea tot timpul în apă, încovoiați, pentru a plivi orezul. La Giurgeni au fost încarcerați numai deținuți politici între anii 1960-1962 când comandantul penitenciarului era Alexandru Ioanițescu. Maiorul a căpătat experiență la penitenciarele de la Cluj ca locțiitor de comandant, la Aiud (1956-1958), pe aceeași funcție și apoi a fost mutat la Giurgeni. Prin mâna lui au trecut mii de deținuți și chiar elita epocii. Torționarul și l-a
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
noiembrie , la Cluj, a fost ales Senatul Național Român din Ardeal, în frunte cu dr. Amos Frâncu. La 11 noiembrie 1918 , la Arad, au fost puse bazele Comandei Supreme a Gărzilor Naționale Române, cu un Stat Major , în frunte cu maiorul Alexandru Vlad. C.N.R.C. și-a luat numele de Marele Sfat al Națiunii Române, și a lansat la 5/18 noiembrie 1918, un vibrant apel-protest „Către popoarele lumii”, care, în încheiere, conținea ideea unirii „pe vecie”, cu România. De asemenea, la
1 DECEMBRIE 1918-MAREA UNIRE.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347658_a_348987]
-
tablagiul, trăind spaima a ceea ce va avea să urmeze iar fetele, „ah ! fetele... ” trăind sentimentul părăsirii de către iubit, tocmai atunci când totul părea să fie în armonie. * Spre surprinderea lor, s-au ales numai cu mustrări, în cadrul ședinței organizate, primite din partea maiorului Polișciuc, locțiitorul politic al comandantului de batalion. Vina toată a picat pe umerii lui Sclipuț care a fost schimbat din funcție și trecut la munca administrativă. Cei din plutonul operativ s-au ales cu un nou comandant, plutonierul Lămâie, un
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
somn sau chiar și cu ochii deschiși dacă îi dă mâna. În vis a auzit comanda „ atențiune ! ”. A reacționat cu promptitudine. În câteva fracțiuni de secundă s-a ițit de sub cuier și a luat poziția de drepți. Comanda fusese reală. Maiorul Polișciuc, locțiitorul politic al comandantului de batalion, îl privește ca pe o apariție bizară. Maiorul este mai mult încântat de reacția soldatului decât să fie intrigat de existența locului din care acesta și-a făcut apariția. Îi dojenește și dă
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
comanda „ atențiune ! ”. A reacționat cu promptitudine. În câteva fracțiuni de secundă s-a ițit de sub cuier și a luat poziția de drepți. Comanda fusese reală. Maiorul Polișciuc, locțiitorul politic al comandantului de batalion, îl privește ca pe o apariție bizară. Maiorul este mai mult încântat de reacția soldatului decât să fie intrigat de existența locului din care acesta și-a făcut apariția. Îi dojenește și dă ordin să fie mutat cuierul mai aproape de intrarea în sala de club. Cei de ciclu
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
răuprevestitoare. Șoferii, care alcătuiesc grosul plutonului, par să nu aibă nicio reacție în ce-l privește pe noul benzinar ; dintre ei Pâncu pare a fi chiar împăciuitor. Cei cărora le-a sosit schimbul și urmează să se libereze așteaptă plecarea maiorului ; știu ei de ce. Maiorul anunță că, deși au primit hrană rece, noii sosiți vor merge la masa de prânz împreună cu ceilalți. Se interesează de numele soldatului care este în centrul atenției și pleacă mai mulțumit de cum a venit. Ghergheli este
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
grosul plutonului, par să nu aibă nicio reacție în ce-l privește pe noul benzinar ; dintre ei Pâncu pare a fi chiar împăciuitor. Cei cărora le-a sosit schimbul și urmează să se libereze așteaptă plecarea maiorului ; știu ei de ce. Maiorul anunță că, deși au primit hrană rece, noii sosiți vor merge la masa de prânz împreună cu ceilalți. Se interesează de numele soldatului care este în centrul atenției și pleacă mai mulțumit de cum a venit. Ghergheli este asaltat cu vociferări și
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
vor merge la masa de prânz împreună cu ceilalți. Se interesează de numele soldatului care este în centrul atenției și pleacă mai mulțumit de cum a venit. Ghergheli este asaltat cu vociferări și amenințări de către cei mai nerăbdători să-l vadă pe maior plecat. - Dacă aud că „ asuprești ” pe vreunul dintre ei, să știi că vin de acasă și te bat de-ți sună apa în cap. Ai înțeles mă ! Ghergheli își pleacă capul așa cum lupii mai slabi dintr-o haită o fac
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]